Calendarul zilei – 9 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 9 octombrie 2015, 06:00 / actualizat: 31 octombrie 2015, 11:37

EVENIMENTE INTERNE

– S-a întâmplat într-o zi de 9 noiembrie
* Se împlinesc 685 de ani, de când, între 9 şi 12 noiembrie, a avut loc lupta de la locul numit „Posada” (probabil în Banatul de Severin). Oastea lui Basarab I (1310-1352), care urmărea armata maghiară în retragere, a surprins-o în ţinutul dintre Dunăre şi Mehadia, de-a lungul culoarului Timiş-Cerna, în munţi, într-o trecătoare foarte îngustă. Basarab I înfrânge armata lui Carol Robert de Anjou, rege al Ungariei; victoria domnitorului muntean a însemnat consfinţirea independenţei Ţării Româneşti
* De acum 639 de ani sunt datate primele mărturii păstrate despre existenţa statutelor de breaslă în Transilvania, statute care reglementau activitatea meseriaşilor breslaşi în Scaunele din comitatul Sibiu, precum şi în localităţile Sibiu, Sighişoara, Sebeş şi Orăştie. Statutele atestă existenţa a 25 de branşe meşteşugăreşti organizate în 19 bresle (fraternitates)
* În urmă cu exact 120 de ani, Colegiul Naţional „I. L. Caragiale”, înfiinţat la 5 octombrie 1895, în vremea regelui Carol I, şi-a inaugurat cursurile cu două clase de elevi, în casele Atanasovici din Calea Rahovei nr. 46, sub numele de Şcoala de Aplicaţie a Şcolii Normale Superioare. Şcoala de Aplicaţie, destinată pregătirii practice a viitorilor învăţători şi profesori, s-a născut, la iniţiativa lui Alexandru Odobescu, director al Şcolii Normale Superioare, din necesitatea concretizării conceptului de şcoală activă, opus conceptului de şcoală de carte
* Acum 77 de ani, avea loc „Noaptea de cristal” sau „Noaptea sticlei sparte”, pogromul împotriva evreilor din Germania nazistă inclusiv Austria (care la acea dată era înglobată în Reich). În numeroase oraşe şi sate germane au fost arse sinagogi, devastate case ale evreilor şi circa 8.000 de magazine evreieşti distruse. Atât civili, cât şi membri ai trupelor SA (Sturmabteilung) şi SS (Schutzstaffel) au distrus clădiri, lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă şi cristal, de unde provine şi denumirea de noaptea sticlei sparte. În această perioadă în Germania au fost omorâţi circa 400 de evrei; aproximativ 30.000 de evrei au fost duşi în lagăre de concentrare, iar 1.668 de sinagogi au fost devastate, din care 267 fiind chiar complet arse (9 – 13 nov.)
* În anul 1968, se restabileau relaţiile diplomatice, la rang de ambasadă, între România şi Peru. Relaţiile diplomatice dintre România şi Peru au fost stabilite la 10 octombrie 1939, la nivel de legaţie, fiind întrerupte în martie 1942, în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial şi restabilite ulterior, la această dată, la nivel de ambasadă. Guvernul Republicii Peru a închis ambasada sa la Bucureşti, în septembrie 1992, cu caracter temporar, redeschizând-o la 16 noiembrie 1995. Reprezentanţa diplomatică a României la Lima a funcţionat neîntrerupt
* Acum 26 de ani, avea loc Căderea Zidului Berlinului şi deschiderea frontierelor intergermane (construcţia acestuia a început la 13.VIII.1961). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului; conform statisticilor, în cei 28 de ani de existenţă, Zidul a provocat 239 de victime, oameni împuşcaţi de gărzile est-germane, înecaţi în apele râului Spree sau morţi în timp ce încercau să sară de la ferestrele propriilor case, situate la numai câţiva metri de zid; 4.000 de persoane au reuşit să treacă dincolo de Zid, iar peste 5.000 au fost arestate

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenici Claudiu, Castor, Sempronian şi Nicostrat (Calendarul Creştin-Ortodox 2015)

– Sfinţirea Bazilicii din Lateran (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– „Ziua Naţională a Surzilor din România”; marcarea acestei zile a fost stabilită în 1995 (- 20 de ani), la Congresul Asociaţiei Naţionale a Surzilor din România (la 9.XI.1919 a luat fiinţă, prin asocierea voluntară a unui grup de persoane cu handicap, Asociaţia Amicală a Surdo-Muţilor din România, sub patronajul reginei Maria)

– 1818: S-a născut scriitorul Ion Codru-Drăguşanu; reputaţia sa literară se datorează, în special, lucrării „Peregrinul transilvan” (1865), unul dintre cele mai interesante jurnale de călătorie ale epocii paşoptiste; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1817

– 1857, 9/21: Deputaţii pontaşi (ţărani) din Adunarea ad-hoc a Moldovei, în frunte cu Ion Roată, depun o jalbă la biroul Adunării, cerând, printre altele, desfiinţarea „boierescului” (a clăcii)

– 1872: A murit Alexandru Hâjdeu (Hasdeu), cărturar şi scriitor; militant pentru cauza românilor basarabeni; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866; tatăl scriitorului Bogdan Petriceicu-Hasdeu (n. 1811, la Mişiurineţ/Ternopol, azi în Ucraina)

– 1883: S-a născut Marin Simionescu-Râmniceanu, filosof, istoric de artă, critic literar; s-a ocupat de istoria artei, de arhitectura bizantină şi de urbanism; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1964)

– 1897: S-a născut Basil (Vasile) Munteanu, comparatist, critic şi istoric literar; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (m. 1972)

– 1899: S-a născut Gheorghe Ştefan, istoric şi arheolog; specialist în istoria veche şi arheologia României; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980)

– 1901: S-a născut Liviu Rusu, estetician, critic şi istoric literar, comparatist (m. 1985)

– 1908: S-a născut Lucian Boz, critic literar, eseist, poet, traducător şi ziarist; în 1939 este corespondent la Paris al „Jurnalului” lui Teodorescu-Branişte şi face, totodată, cronică diplomatică şi pentru agenţia americană United Press în Franţa; membru activ al Rezistenţei franceze, va fi internat, în 1944, în lagărul de la Drancy (Paris); în 1945 revine în România, iar în 1951 pleacă în Australia şi se stabileşte la Sydney (m. 2003). NOTĂ: Alte surse dau ca an al naşterii 1909

– 1914: S-a născut ÎPS Eftimie Luca, arhiepiscop al Romanului şi Bacăului (m. 2014)

– 1918, 9/22: Consiliul Naţional Român Central din Transilvania cere, ultimativ, Guvernului ungar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei

– 1918: S-a născut (la Turia, Grecia) poetul şi prozatorul aromân Teohar Mihadaş; deţinut politic între anii 1949 şi 1956 (m. 1996)

– 1928: Apare primul număr al revistei „Radiofonia”, publicaţie oficială a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc cu câteva zile mai înainte, la 1 noiembrie)

– 1930: S-a născut Aurel Rău, poet, prozator, traducător şi eseist – 85 de ani

– 1933: S-a născut (la Tarutino, azi în Ucraina) regizorul de teatru şi film, scenaristul şi producătorul Lucian Pintilie

– 1942: S-a născut teatrologul Michaela Tonitza Iordache; profesor, din 1967, la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică „I. L. Caragiale” şi director al Teatrului „Ţăndărică” din Bucureşti (1986-1999); nepoata pictorului Nicolae Toniza şi soţia actorului Ştefan Iordache (m. 2010)

– 1961: România devine membră a FAO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, instituţie specializată a ONU, creată la 16.X.1945, cu sediul la Roma)

– 1961: S-a născut artistul plastic Mihail Gavril

– 1977: A murit actorul Györgyi Kovács (n. 1910)

– 1981: A murit Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (n. 1922). NOTĂ: Site-urile http://www.mesagerul.ro/2014/03/25/colocviile-sergiu-al-george şi http://www.edituraherald.ro/autori/sergiu-al-george menţionează ca dată a morţii 10 noiembrie 1981

– 1981: A murit Paul Constant (pseudonimul lui Paul Constantinescu); militar de profesie a fost un prozator cunoscut şi apreciat în perioada interbelică (n. 1895)

– 1983: A murit geologul Nicolae S. Petrulian; contribuţii la studiul mineralogic şi geochimic al unor zăcăminte de minereuri complexe din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1902)

– 1986: Teoctist Arăpaşu (fost mitropolit al Moldovei şi Sucevei, locţiitor de patriarh în perioada august-noiembrie 1986) a fost ales cel de-al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (înscăunat la 16.XI.1986). NOTĂ: Fostul Patriarh Teoctist (numele de mirean: Teodor Arăpaşu) s-a născut la 7.II.1915 şi a murit la 30.VII.2007

– 1986: A murit soprana Teodora Lucaciu, stabilită în Ecuador din 1977 (n. 1928)

– 1990: A murit Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1914) – 25 de ani

– 1999: A murit juristul Vasile Gionea; specialist în drept constituţional, dreptul muncii şi drept economic; deputat PNŢCD (1990-1992); vicepreşedinte al Comisiei de redactare a Constituţiei României; preşedinte al Curţii Constituţionale a României (1992-1995); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1914). NOTĂ: http://legeaz.net/personalitati-juridice/vasile-gionea menţionează ca dată a morţii 8 noiembrie 1999

– 1999, 9/10: A murit Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1912)

– 2012: A murit actorul de teatru şi film Iurie Darie (n. 1929, la Soroca, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit artistul plastic Nicolas Ciuchindel, specializat în orologeria de lux; s-a afirmat în marea lume a designului parizian (n. 1963)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro (Eurogrup)

– Washington: Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, este primit în vizită la Casa Albă

– Dakar: Deschiderea celei de-a II-a ediţii a Forumului internaţional pe tema păcii şi securităţii în Africa, co-organizat de Institutul Panafrican al Strategiilor (IPS) (9 şi 10 nov.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională Împotriva Fascismului şi Antisemitismului”; comemorează victimele „Nopţii de cristal” (9.XI.1938), moment ce marchează începutul simbolic al Holocaustului; această zi este, totodată, o formă de protest împotriva neo-nazismului şi rasismului; la nivel european, comemorarea zilei de 9 noiembrie a început în 1988, când s-a împlinit jumătate de secol de la tragicele evenimente. NOTĂ: În noaptea de 9/10.XI.1938 autorităţile naziste au lansat primul atac masiv şi bine coordonat împotriva evreilor din Reich. Acest prim pogrom a rămas în istorie sub numele simbolic de „Noaptea de cristal” sau „Noaptea geamurilor sparte”. Început la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale lui Hitler. În toată Germania şi în Austria au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile fiind împrăştiate pe străzi. Mulţi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost arestaţi şi trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz

– „Ziua Internaţională de Rugăciune pentru Biserica Persecutată”, iniţiată de Comitetul pentru Libertate Religioasă din cadrul Alianţei Evanghelice Mondiale; este o zi de solidaritate cu cei persecutaţi pentru convingerile lor religioase în diverse părţi ale lumii, în ţări dominate de intoleranţă religioasă, fanatism, fundamentalism şi/sau ateism

– Sărbătoarea Naţională a Regatului Cambodgiei; Ziua Independenţei – 1953

– 1778: A murit Giovanni Battista (Giambattista) Piranesi, gravor şi arhitect veneţian (n. 1720)

– 1801: A murit Carl Stamitz, compozitor german originar din Boemia (n. 1745)

– 1844, 9/21: A murit fabulistul rus Ivan A. Krîlov (n. 1769)

– 1885: S-a născut scriitorul rus Velimir Hlebnikov (m. 1922) – 130 de ani

– 1885: S-a născut tenorul italian Aureliano Pertile (m. 1952) – 130 de ani

– 1888: S-a născut Jean Monnet (numele întreg: Jean Omer Marie Gabriel Monnet), om de afaceri, bancher, diplomat şi om politic francez, considerat arhitectul unităţii europene; după terminarea primului război mondial a fost secretar general adjunct al Ligii Naţiunilor, înfiinţată în 1919; în anii ce au urmat, datorită experienţei acumulate în domeniul finanţelor internaţionale, s-a implicat şi în reorganizarea finanţelor din mai multe ţări est-europene, precum România şi Polonia; la 9 mai 1950 Robert Schuman, ministrul de externe al Franţei, a rostit aşa-numita „Declaraţie Schuman” în numele guvernului francez; declaraţia, iniţiată şi pregătită de Monnet, propunea plasarea întregii producţii germano-franceze de cărbune şi oţel sub o înaltă autoritate; acesta va fi Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului – CECO, predecesoarea Comunităţii Economice Europene şi, ulterior, a Uniunii Europene (m. 1979)

– 1918: A murit Guillaume Apollinaire (pseudonimul literar al lui Wilhelm Albert Vladimir Apollinaris de Kostrowitzky), poet şi critic de artă francez de origine poloneză; precursor al suprarealismului şi promotor al cubismului; poezia lui a influenţat lirica modernă europeană (n. 1880)

– 1922: S-a născut comicul (mim, jongleur, echilibrist) francez Raymond Devos (m. 2006)

– 1929: S-a născut Imre Kertész, scriitor, romancier, jurnalist, traducător maghiar de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2002

– 1934: S-a născut astrofizicianul american Carl Sagan; contribuţii importante la realizarea programelor americane de cercetare cu ajutorul sondelor spaţiale („Viking” şi „Voyager”); lucrări de popularizare a paleontologiei şi exobiologiei; realizator al renumitului serial ştiinţific de televiziune „Cosmos” (m. 1996)

– 1936: S-a născut campionul mondial rus de şah Mihail Tal (m. 1992)

– 1940: A murit omul politic conservator britanic (Arthur) Neville Chamberlain, prim-ministru al guvernului de uniune naţională (28.V.1937-10.V.1940); a dus o politică de conciliere faţă de Germania nazistă, fiind unul dintre principalii promotori ai „Acordului de la München” (1938) (n. 1869) – 75 de ani

– 1952: S-a născut biologul canadian, de origine britanico-poloneză, Jack W. Szostak, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 2009, împreună cu Elizabeth Blackburn și Carol Greider, pentru descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și de enzima telomerază

– 1953: A murit poetul britanic Dylan Thomas (n. 1914)

– 1970: A murit Charles de Gaulle, general şi om politic francez; dezavuând acceptarea capitulării Franţei în timpul celui de-al doilea război mondial, s-a refugiat la Londra (1940), de unde a lansat un apel la rezistenţă armată împotriva invadatorului; în 1947 a fondat partidul Adunarea Poporului Francez (ulterior Adunarea pentru Republică); şef al guvernului provizoriu (1944-1946); prim-ministru (1958-1959) şi preşedinte al Franţei între anii 1959 şi 1969 (n. 1890) – 45 de ani

– 1974: A murit compozitorul austriac Egon Wellesz (n. 1885)

– 1991: A murit actorul şi şansonetistul francez Yves Montand (n. 1921)

– 2000: A murit impresarul britanic Eric Morley; în 1951 a venit cu ideea ambiţioasă de a descoperi cea mai frumoasă femeie din lume şi a iniţiat acest gen de concurs în Marea Britanie; astfel s-a născut concursul anual „Miss World”; începând din 1961, tot datorită lui Morley, acest festival al frumuseţii a devenit unul dintre evenimentele cele mai generatoare de bani pentru acţiuni caritabile (n. 1918) – 15 ani. NOTĂ: Multe surse dau naşterea la 26.IX.1918

– 2004: A murit Stieg Larsson, jurnalist și scriitor suedez de romane polițiste (n. 1954)

– 2008: A murit (lângă Napoli, în timpul unui concert de susţinere a scriitorului italian Roberto Saviano, ameninţat cu moartea de mafia italiană pentru best-seller-ul „Gomorra”) cântăreaţa sud-africană de muzică folk Miriam Makeba (supranumită „Mama Africa”), prima câştigătoare de culoare a unui Premiu Grammy (1965) (n. 1932)

– 2012: A murit muzicianul american Major Harris (n. 1947)

Sursa: RADOR