Calendarul zilei – 19 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 19 octombrie 2015, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat
* ora 9:00 – activităţi în Comisiile parlamentare
* ora 12:30 – Şedinţă pregătitoare a Biroului permanent
* ora 13:00 – Şedinţa Biroului permanent
* ora 14:00 – lucrări în Grupurile parlamentare
* ora 16:00 – lucrări în plen
* Lucrări în Comisiile permanente:
• ora 13:00 – Comisia economică, industrii şi servicii – Camera 4044, etaj 4

– Camera Deputaţilor
* ora 14:00 – Şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare
* ora 15:00 – activitate în Grupurile parlamentare
* ora 16:00 – şedinţă în plen
* ora 17:00 – dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema „Proiectul legislativ de modificare a Codului muncii – opinia Guvernului României”, invitat ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Rovana Plumb
* Tirana, Albania: În zilele de 19 şi 20 octombrie, va avea loc, în organizarea Parlamentului albanez, reuniunea Comisiei pentru cultură, educaţie şi afaceri sociale a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN), la care participă deputaţii Vlad Nistor (PNL), şeful Delegaţiei Parlamentului României la APCEMN, membru al Comisiei politice şi pentru afaceri juridice a Adunării şi Ioan Vulpescu (PSD), ministrul culturii, preşedintele Comisiei pentru cultură, educaţie şi afaceri sociale a APCEMN

– Organizaţii
* Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), în parteneriat cu Comisia de la Veneţia, organizează în zilele de 19 şi 20 octombrie, seminarul internaţional cu tema „Codificarea Dreptului Electoral” – ora 9:00, la Phoenicia Grand Hotel, sala Bucureşti. Preşedintele onorific al Comisiei de la Veneţia, Peter Paczolay, care este şi judecător la Curtea Constituţională a Ungariei, va susţine o prezentare privind principiul stabilităţii legii electorale

– Economic
* Are loc evenimentul „Enlightening Leadership Series”, un program cu trei module, care are ca teme principale: Personal Brand Development and Management, Executive Selling şi Executive Coaching (19 – 21 oct.) – la Hotel Cişmigiu

– Învăţământ, Cercetare
* În perioada 19 – 23 octombrie, Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni derulează a II-a ediţie a taberei de istorie, cultură şi civilizaţie românească – „Convergenţe culturale”, la care vor participa un număr de 30 studenţi de la Facultatea de Istorie şi 10 studenţi de la Facultatea de Arhitectură, Universitatea de Stat din Chişinău, Republica Moldova. Aceștia vor vizita Senatul României, Muzeul Național Cotroceni, unde se vor întâlni cu consilierul prezidențial Sergiu Nistor şi Muzeul Național de Artă și Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”. Proiectul, realizat în parteneriat cu Ministerul Culturii din Republica Moldova, îşi propune schimburi de experienţă şi acumularea de noi cunoştinţe din domeniul istoriei şi arhitecturii contemporane a României, familiarizarea cu mediul academic românesc, schimb de bune practici cu colegii de la Universitatea Bucureşti, vizite de studiu la obiective istorice şi culturale, participarea la mai multe manifestări socio-culturale incluse pe agenda evenimentului

– Cultură
* A XI-a ediţie a Romania International Film Festival (Ro-IFF) se desfăşoară între 19 – 25 octombrie, la Bucureşti, unde va avea loc a doua etapă (prima a avut loc între 19 şi 30 august, la Vama Veche) – la Cinema Union
* Vernisajul expoziției „Povești mediteraneene“ a artistei Rodica Lomnășan – ora 17:30, la sediul lnstitutului Cultural Român, Aleea Alexandru nr. 38. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 19 – 27 octombrie. Prezintă: Luiza Barcan, critic de artă
* Muzeul Național al Țăranului Român continuă și în această toamnă, ciclul său de conferințe vizând dezbaterea publică a problematicii vaste a tradițiilor în cultura română actuală. De la ora 18:30, la Clubul Țăranului, are loc conferința „Sălbatic, rege, zeu. Epopeea lui Ghilgameș”, un nou eveniment din ciclul „Conferințelor de la Șosea”, susținut de etnologul Șerban Anghelescu. Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm
* În cadrul celei de-a XV-a ediții a „Săptămânii limbii italiene în lume” care, anul acesta are ca temă „Italiana în muzică, muzicalitatea limbii italiene”, Institutul Italian de Cultură organizează, de la ora 19:00, la Teatrul Național din București (Sala Studio), concertul extraordinar dedicat lui Fabrizio De André, unul dintre cei mai renumiți cantautori din peisajul muzicii italiene a ultimilor ani
* De la ora 19:00, la Centrul de Teatru Educațional Replika (Str. Lânăriei nr. 93-95) va avea loc spectacolul „Habemus Bebe”, pe un text de Elena Vlădăreanu, un performance despre experienţa maternităţii, despre condiţia femeii-artist, despre confuzie şi crize, despre identitate şi panică, despre limite, corp şi… nutriţie. Un spectacol scris de o mamă şi interpretat de trei actriţe care sunt, la rândul lor, mame
* Premiera spectacolului „Amadeus” de Peter Shaffer, în regia lui Toma Enache – ora 19:00, la Sala Radu Beligan a Teatrului de Comedie
* Ungaria: De la ora 18:00, Institutul Cultural Român Budapesta organizează, în saloanele sale din Str. Izsó nr. 5, vernisajul expoziţiei de artă plastică Csaba Zemlényi, în prezenţa artistului plastic şi a criticului de artă Kozák Csaba. Expoziţia poate fi vizitată în perioada 19 octombrie – 30 noiembrie

– S-a întâmplat într-o zi de 19 octombrie
* Acum 234 de ani, avea loc Capitularea de la Yorktown (localitate în SUA, statul Virginia). Pentru mulţi istorici americani, ziua de 19 octombrie 1781 este chiar mai importantă decât cea de 4 iulie 1776, pentru că abia atunci, după patru ani de război, independenţa Statelor Unite a devenit un lucru cert. Bătălia finală a fost de fapt un asediu prelungit de mai bine de o lună, în septembrie-octombrie 1781. Izolate în oraşul Yorktown, una dintre cele mai importante unităţi britanice din America, unitatea aflată sub conducerea lordului Cornwallis, a fost nevoită să se predea. Peste 7000 de soldaţi englezi au fost luaţi prizonieri. Capitularea lui Cornwallis a determinat guvernul britanic să negocieze sfârşitului războiului revoluţionar american, recunoscând de facto independenţa celor 13 colonii faţă de metropolă
* Se împlinesc 150 de ani, de când un grup de bancheri englezi, francezi şi austrieci concesiona dreptul de a înfiinţa la Bucureşti o bancă de scont şi emisiune monetară, cu un capital de 25 milioane de lei-aur (1 leu=1/3 g aur fin); la scurt timp i se retrage privilegiul de emisiune, operaţiunile bancare continuând sub numele de Banca României (19/31)
* Acum 146 de ani avea loc inaugurarea oficială a liniei ferate Bucureşti-Giurgiu; primul tren pleacă din gara Filaret, prima gară a Bucureştilor (inaugurată la aceeaşi dată); data marchează actul de naştere a căilor ferate române. La 13 septembrie 1865, construcţia primei linii Bucureşti – Giurgiu a fost concesionată societăţii britanice Barkley – Stabiforth. Lucrările terasamentelor au început în 1867 pentru ca în 1868, la Giurgiu, să fie aduse primele două locomotive destinate remorcării trenurilor de lucru. La 17 iunie 1869 a fost promulgată legea pentru exploatarea în regie a liniei Bucureşti (Filaret) – Giurgiu şi ulterior o prelungire a acesteia până la Smârdan, lângă malul Dunării. 67 de kilometri măsura iniţial linia ferată între Bucureşti Filaret şi Giurgiu. Inaugurarea oficială a avut loc la 31 octombrie (19 octombrie pe stil vechi) 1869, primul tren fiind denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva „Michaiu Bravu” condusă de Sir John Trevor Barkley industriaşul care conducea firma ce a construit linia. Acesta a plecat la ora 10:45 din gara Filaret, în uralele unei mulţimi de oameni, după un sunet de corn şi a ajuns la Giurgiu după o oră şi jumătate (12:15) parcurgând traseul cu o viteză medie de 45 km/h după ce a trecut prin Vidra, Comana şi Băneasa. Primul tren era format din locomotivă şi trei vagoane, dispunea de 100 de locuri, măsura 37 de metri şi cântărea aproximativ 30 de tone. Mai multe locomotive în 1869 decât în 2013. La data inaugurării linia Filaret – Giurgiu dispunea de 9 locomotive de patru tipuri diferite, construite în Marea Britanie: Sabaru, Giurgiu, Bucuresci, Argeşiu, Progresul, Dunărea, Dâmboviţa, Călugăreni şi Michaiu Bravu (19/31)
* La această dată, acum 31 de ani, preotul catolic polonez Jerzy Popieluszko a fost răpit, torturat şi apoi asasinat de membri ai poliţiei politice din Polonia (SB); Popiełuszko, unul dintre cei mai cunoscuţi dizidenţi anticomunişti polonezi, susţinător al mişcării sindicale „Solidaritatea”, a devenit unul dintre simbolurile luptei anticomuniste din ţara sa (n. 1947). NOTĂ: După ce Vaticanul a aprobat beatificarea preotului Jerzy Popiełuszko, procesiunea de beatificare a avut loc la Varşovia, la 6 iunie 2010, el fiind sărbătorit în Calendarul Romano-Catolic la 19 octombrie (data morţii sale)
* Acum 12 ani, Papa Ioan Paul al II-lea o beatifica pe Maica Tereza (Agnesë Gonxhe Bojaxhiu), procedură anterioară sanctificării. La slujba solemnă din Piaţa Sfântul Petru din Roma au participat peste 300.000 de pelerini. Albaneză din Macedonia, de religie catolică, Maica Tereza şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii în India. Ordinul Misionarilor Carităţii, din care a facut parte, s-a preocupat de îngrijirea săracilor şi oamenilor cu disabilităţi. Laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1979, maica Tereza a acceptat distincţia pentru a oferi suma pe care a primit-o îngrijirii săracilor

Aniversări – Comemorări

– Sf. Paul al Crucii, preot (patron secundar al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti) (Calendarul Romano-Catolic 2015)

– 1820, 19/31: S-a născut pictorul Gheorghe Tattarescu, pionier al neoclasicismului în pictura românească şi întemeietor, alături de Theodor Aman, al învăţământului artistic românesc (m. 1894) – 195 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1818

– 1847: S-a născut Daniil I. Barcianu-Popovici, biolog şi botanist; primul cercetător român de biologie experimentală (a publicat remarcabile lucrări de anatomie şi embriologie vegetală) (m. 1903)

– 1868: S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001), http://www.asociatiasimionmehedinti.ro/simion-mehedinti-viata-opera, http://www.titulescu.eu/2012/12/o-figura-de-panteon-national-savantul-simion-mehedinti-16-octombrie-1868-14-decembrie-1962/, http://lemill.net/tools/simion-mehedinti-soveja-1868-2013-1962 dau ca dată a naşterii 16 octombrie 1868

– 1875: S-a născut George Ranetti (numele la naştere: George Ranete), poet, prozator, dramaturg şi publicist (a editat revistele „Moş Teacă”, „Zeflemeaua”, „Furnica”) (m. 1928) – 140 de ani

– 1897: S-a născut Jacques Byck, lingvist şi filolog, exponent de seamă al şcolii lingvistice bucureştene (m. 1964)

– 1897: S-a născut Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1987)

– 1902, 19.X / 1.XI: S-a născut arheologul Vladimir Dumitrescu, specialist în istoria Comunei primitive (m. 1991). NOTĂ: http://aman.ro/betawp/wp-content/uploads/personalitati/D/dumitrescu%20vladimir.pdf menţionează ca dată a naşterii 1 octombrie 1902
– 1908: S-a născut Dumitru Almaş (pseudonimul lui Dumitru Ailincăi), prozator şi istoric; autor de romane istorice şi de biografii romanţate (m. 1995)

– 1926: A murit Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris/1885); membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (n. 1854)

– 1929: S-a născut violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (m. 2012)

– 1929: A murit dramaturgul Alexandru Davila; fiul medicului Carol Davila (n. 1862)

– 1933: S-a născut regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (m. 1989)

– 1935: A murit Gib Mihăescu, prozator şi dramaturg (n. 1894) – 80 de ani

– 1940: S-a născut prof. univ. dr. Dumitru Titus Popa; licenţiat în Drept la Universitatea Bucureşti şi avocat în Baroul Bucureşti, a deţinut între anii 1993 şi 1994, funcţia de secretar de stat în Guvernul Nicolae Văcăroiu, la Departamentul Informaţii Publice, iar din 1994 şi până în 1996, Dumitru Titus Popa a condus Societatea Română de Televiziune; fost membru în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii Române, între 1995 şi 1999 (m. 2011) – 75 de ani

– 1959: S-a născut Î.P.S. Teofan Savu (prenumele la naştere: Dumitru), arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei (ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la 5 martie 2008 şi întronizat la 8 iunie acelaşi an); anterior Î.P.S. Teofan a fost arhiepiscop al Craiovei şi mitropolit al Olteniei (octombrie 2000-martie 2008)

– 1961: A murit scriitorul Mihail Sadoveanu; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1880)

– 1964: A murit cântăreţul de operă (basul) George Niculescu-Basu (n. 1882)

– 1984: A murit Dumitru (Dimitrie) Murăraşu, istoric literar, editor şi traducător; laborios cercetător al textelor eminesciene; cercetător al poeziei Renaşterii franceze; a tradus din poeţii latini Lucreţiu şi Virgiliu (n. 1896)

– 1993: A murit poetul Ion Iuga (n. 1940)

– 1994: A murit sculptoriţa Valentina Boştină (n. 1940)

– 1996: A murit Serafim Duicu, critic şi istoric literar; cadru didactic la Institutul de Teatru de la Târgu-Mureş, unde a predat istoria teatrului universal şi cea a teatrului românesc (n. 1938)

– 2000: A murit prozatorul şi jurnalistul Tudor Dumitru Savu (n. 1954) – 15 ani

– 2001: A murit Elena Cosma, pianistă, corepetitoare, prof. univ. la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (n. 1940)

– 2004: A murit interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (n. 1950)

– 2006: A murit actorul Ernest Maftei (n. 1920)

– 2009: A murit Alexandru-Radu Timofte, om politic, membru al PSD şi senator între anii 1990-2001; a îndeplinit funcţia de director al Serviciului Român de Informaţii între anii 2001 – 2006 (n. 1949)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Workshop anual organizat de Direcţia generală pentru afaceri economice şi financiare (ECFIN)

– Canada: Alegeri legislative

– Lohatla, Africa de Sud: Primul exercițiu militar al forțelor de alertă ale Uniunii Africane

Aniversări – Comemorări

– 1745: A murit scriitorul irlandez Jonathan Swift (n. 1667) – 270 de ani

– 1784: S-a născut Leigh Hunt, poet, eseist şi critic literar englez (m. 1859)

– 1810: A murit coregraful şi dansatorul francez Jean-Georges Noverre, considerat creator al baletului modern (n. 1727) – 205 ani. NOTĂ: În ziua de naştere a celebrului coregraf, 29 aprilie, se marchează, din 1982, „Ziua internaţională a dansului”, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului, din cadrul Institutului Internaţional de Teatru (ITI – UNESCO)

– 1826: A murit actorul francez François-Joseph Talma; a debutat, în anul 1787, la Comedia Franceză, iar după Revoluţia franceză a condus această prestigioasă instituţie teatrală (n. 1763)

– 1862: S-a născut inventatorul francez Auguste Lumière; împreună cu fratele său Louis (1864-1948), a construit primul aparat de filmat (1895), pe care l-a numit „cinematograf” (m. 1954)

– 1897: A murit George M. Pullman, industriaş şi inovator american; a creat, în 1865, împreună cu Ben Field, primele vagoane de dormit (n. 1831)

– 1899: S-a născut Miguel Ángel Asturias, scriitor şi diplomat guatemalez; a desfăşurat şi o bogată activitate de traducător, între altele, traducând în limba spaniolă un volum de povestiri de Mihail Sadoveanu şi o antologie a prozatorilor români contemporani; Premiul Nobel pentru literatură pe 1967 (m. 1974)

– 1900: S-a născut soprana germană Erna Berger (m. 1990) – 115 ani

– 1909: A murit Cesare Lombroso, medic şi antropolog italian; este teoreticianul cel mai reprezentativ în ceea ce priveşte orientarea biologică în teoriile cauzalităţii în criminologie (a făcut din ideea tipului fizic criminal o cauză a crimei) (n. 1835). NOTĂ: Dicţionarul de istorie universală (1968) dă ca dată a naşterii 18.XI.1836

– 1910: S-a născut astrofizicianul american de origine indiană Subrahmanyan Chandrasekhar; studii asupra structurii şi evoluţiei stelelor; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1983, împreună cu William A. Fowler (m. 1995) – 105 ani

– 1916: S-a născut pianistul rus Emil Gilels (m. 1985)

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887) – 95 de ani

– 1922: S-a născut actriţa americană Juanita Moore, nominalizată la premiile Oscar pentru rolul secundar din filmul „Mirajul vieţii/ Imitation of life“ (1959) (m. 2014)

– 1931: S-a născut scriitorul britanic John le Carré (pe numele său adevărat David John Moore Cornwell), cunoscut mai ales pentru romanele sale de spionaj

– 1936: A murit Lu Xun (sau Lu Hsün) (pseudonimul lui Zhou Shuren) scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea (n. 1881)

– 1937: A murit fizicianul britanic Ernest Rutherford; a studiat natura particulelor alfa; pe baza experimentelor a dovedit că atomul nu are o structură compactă şi că întreaga masă a acestuia este concentrată într-un mic nucleu pozitiv; pe baza acestor descoperiri a elaborat (în 1909) modelul planetar al atomului; în 1919 a realizat prima reacţie nucleară şi a descoperit familiile radioactive; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1908 (n. 1871, în Noua Zeelandă)

– 1943: A murit sculptorul francez Camille Claudel (n. 1864)

– 1945: S-a născut Angus Deaton, economist american de origine britanică, profesor de Economie şi Afaceri Internaţionale la Şcoala de Afaceri Publice şi Internaţionale Woodrow Wilson şi la Departamentul Economic din Princeton University, câştigător al Premiului Nobel pentru Economie, pentru studiile în domeniul consumului, sărăciei şi asistenţei sociale – 70 de ani

– 1948: S-a născut Valeriu Jereghi, regizor de film din R. Moldova

– 1962: S-a născut Evander Holyfield, boxer profesionist american, multiplu campion mondial; actor de film şi producător

– 1976: A murit pianistul elveţian Paul Baumgartner (n. 1903)

– 1987: A murit violoncelista engleză Jacqueline du Pré (n. 1945)

– 1999: A murit Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (n. 1900)

Sursa: RADOR