Prima pagină » Externe Papa Francisc, mesagerul iubirii, păcii, speranței și împăcării în lume

Papa Francisc, mesagerul iubirii, păcii, speranței și împăcării în lume

12 ani de Lumină: Viața, călătoriile și cuvintele Papei Francisc.

Publicat de Adina Sîrbu, 24 aprilie 2025, 21:51

Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă în conclavul din martie 2013, după demisia Papei Benedict. A ales numele Francisc în onoarea Sfântului Francisc de Assisi, subliniind angajamentul față de sărăcie, pace și grija pentru mediu.

A fost primul papă non-european din ultimii 1300 de ani, primul din America Latină și primul iezuit care deținea această funcție. Iezuiții sunt cunoscuți pentru angajamentul lor față de educație și justiție socială, inclusiv pentru munca cu cei săraci și marginalizați.

A refuzat multe dintre elementele tradiționale ale papalității, preferând să locuiască într-o casă de oaspeți modernă din Vatican, în locul apartamentelor somptuoase papale din Palatul Apostolic. Și-a simplificat garderoba papală, a purtat un ceas de plastic și a ales să fie condus într-o mașină de familie simplă.

A intrat rapid în conflict cu conservatorii, care au fost nemulțumiți de stilul său informal încă de la început. Aceștia au respins apelurile sale ca Biserica să fie mai primitoare față de persoanele LGBT și catolicii divorțați și au contestat restricțiile sale privind utilizarea liturghiei tradiționale în limba latină.

Francisc a făcut 47 de călătorii în afara Italiei, vizitând mai mult de 65 de state și teritorii, acumulând peste 465.000 km (289.000 mile), însă, cu toate acestea, nu s-a întors niciodată în Argentina.

A inițiat schimbări în cadrul Vaticanului, subliniind transparența, responsabilitatea și reforma financiară, și a numit mai multe femei în posturi de conducere ale ierarhiei. Cu toate acestea, a fost privit și ca un lider impredictibil, surprinzând adesea oficialii Vaticanului cu comentariile sale spontane. În ciuda multor eforturi, s-a confruntat cu dificultăți în gestionarea crizei de abuz sexual comis de clerici.

Pontificatul Papei Francisc (2013 – 2025)

Jorge Bergoglio din Argentina, ales Papa Francisc, apare la fereastra balconului Basilicii Sfântul Petru, după ce a fost ales al 266-lea papă al Bisericii Romano-Catolice pe 13 martie 2013, la Vatican (Foto: Vincenzo PINTO/ AFP)

Alegerea

Fostul cardinal Jorge Mario Bergoglio din Argentina a fost ales papă pe 13 martie 2013. A fost cel de-al 266-lea papă și primul din America Latină. A fost primul pontif care a luat numele Francisc.

Durata pontificatului

Durata pontificatului lui Francisc a fost mai mare decât durata medie de 7,5 ani a celor 265 de pontificate anterioare. A fost de asemenea al doilea cel mai longeviv papă din istorie. Pontiful care a trăit mai mult ca Francisc a fost papa Leon al XIII-lea, decedat în anul 1903, la 93 de ani. Înaintea acestuia, nu există o evidență verificabilă a unui papă mai vârstnic. Predecesorul lui Francisc, Benedict al XVI-lea, a murit la vârsta de 95 de ani, dar a demisionat pe când avea 85 de ani.

Cardinali

În prezent sunt 252 de cardinali, care îl sfătuiesc pe papă, conduc principalele dioceze din diverse locuri ale lumii și deseori conduc departamente importante ale birocrației de la Vatican. În acest moment, 135 de cardinali au mai puțin de 80 de ani, fiind astfel eligibili, potrivit legii Bisericii, să participe la conclavul care va alege următorul papă în cazul morții sau retragerii lui Francisc. Sunt cunoscuți sub denumirea de cardinali electori, iar 109 dintre aceștia au fost numiți de Francisc. Ceilalți electori au fost numiți de predecesorii săi.

Vizita Papei Francisc în România, Blaj, 2 iunie 2019 (Foto: Andreas SOLARO/ AFP)

Călătorii apostolice

Papa Francisc a realizat 47 de călătorii în afara Italiei, a vizitat peste 65 de state și teritorii, însumând peste 465.000 de kilometri parcurși.

A vizitat Brazilia în 2013, iar în 2014 a fost în Iordania, Teritoriile Palestiniene, Israel, Coreea de Sud, Albania, Franța, Turcia.

În 2015, a efectuat călătorii apostolice în Sri Lanka, Filipine, Bosnia și Herțegovina, Ecuador, Bolivia, Paraguay, Cuba, Statele Unite, Kenya, Uganda, Republica Centrafricană.

În 2016, a fost în Mexic, Grecia, Armenia, Polonia, Georgia, Azerbaidjan, Suedia, în 2017, a vizitat Egipt, Portugalia, Columbia, Myanmar, Bangladesh.

În 2018, a fost în Chile, Peru, Elveția, Irlanda, Lituania, Letonia, Estonia, iar un an mai târziu, a vizitat Panama, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bulgaria, Macedonia de Nord, România, Mozambic, Madagascar, Mauritius, Thailanda, Japonia.

În 2020, nu a făcut nicio excursie în străinătate.

În 2021, a fost în Irak, Slovacia, Ungaria, Grecia și Cipru, în 2022, a fost în Malta, Canada, Kazakhstan, Bahrain, iar în 2023, a fost în Congo, Sudanul de Sud, Ungaria, Portugalia, Mongolia, Franța.

Anul trecut, a fost în Indonezia, Singapore, Timorul de Est, Papua Noua Guinee, Belgia, Luxemburg și Corsica.

Papa Francisc a făcut 37 de călătorii în Italia, începând cu insula Lampedusa, locul unde debarcă migranții care traversează Marea Mediterană în drumul spre Europa, în iulie 2013.

Canonizări

Francisc a creat peste 900 de noi sfinți, printre care predecesorii săi Ioan al XXIII-lea, Ioan Paul al II-lea, Paul al VI-lea, precum și Maica Tereza din Calcutta și arhiepiscopul din El Salvador Oscar Romero, care a fost asasinat în 1980.

Printre cei canonizați se numără Martirii din Otranto, rezidenții unui oraș din sudul Italiei atacat de trupele otomane în 1480. Potrivit Vaticanului, numărul acestora era de circa 800.

A beatificat peste 1.350 de persoane. Beatificarea este ultima etapă înaintea canonizării.

Enciclice

Papa Francisc a semnat 4 encliclice începând din 2013. Prima dintre acestea, „Lumen Fidei” (Lumina credinței), despre importanța credinței creștine, a fost scrisă parțial de predecesorul său, papa Benedict al XVI-lea.

În 2015, a emis „Laudato Si” (Lăudat să fii), care lansa un apel la măsuri urgente în domeniul schimbărilor climatice. A actualizat această enciclică în 2023 cu o exortație apostolică, „Laudate Deum” (Domnul fie lăudat), prin care lansează un apel destinat celor care neagă schimbările climatice, precum și politicienilor care tărăgănează măsurile din acest domeniu îndemnându-i să-și schimbe atitudinea.

În 2020, „Fratelli Tutti” (Cu toții frați) abordează problema solidarității oamenilor în lumea post-pandemică.

În 2024, „Dilexit Nos” (El ne-a iubit) îndemna catolicii să abandoneze „goana nebună” după bani și să se dedice în schimb credinței lor.

Papa Francisc a primit la Vatican numeroși șefi de stat și de guvern, regi, regine, actori, regizori sau sportivi.

În aprilie 2014, Papa Francisc i-a primit la Vatican pe regina Elisabeta a II-a și pe prințul Philip. A fost un moment special, pentru că se împlineau 100 de ani de relații diplomatice între Sfântul Scaun și Marea Britanie.

De asemenea, în 2017, Papa se întâlnea cu prințul Charles și soția sa Camilla, la Vatican. Întâlnirea avea să se repete chiar în ultimele zile de viață ale Papei, când regele Charles a fost primit în audiență.

Papa a avut o întrevedere și cu regele Spaniei, Felipe al VI-lea și regina Letizia, în primul său an de pontificat.

În septembrie 2015, Papa Francisc era primit de către președintele Barack Obama la Casa Albă, iar în primul mandat al actualului președinte american, Sfântul Părinte l-a primit pe Donald Trump la Vatican.

Meritele Papei Francisc au fost recunoscute de fostul președinte american Joe Biden, care i-a dăruit o monedă, cu o semnificație deosebită.

Și încercările Papei de a aduce pace au fost numeroase. La întâlnirea cu președintele Rusiei, în 2015, la un an de la anexarea penisulei Crimeea, Suveranul Pontif îi cerea lui Putin să facă un efort pentru a aduce pacea în Ucraina.

Președintele Volodimir Zelenski a fost primit la Vatican, în mai anul trecut, în încercarea liderului de la Kiev de a mobiliza liderii lumii pentru a se ajunge la încetarea războiului în Ucraina.

În septembrie 2015, Papa se ducea în Cuba, o țară în care comunismul și-a pus amprenta distrugătoare, și se întâlnea, la Havana, cu președintele Cubei, Fidel Castro.

Fostul cancelar german Angela Merkel și soțul ei au fost printre cei primiți de Papă în audiență.

Președintele Emmanuel Macron și soția sa Brigitte au fost primiți într-o audiență privată la Vatican în octombrie anul trecut, ocazie cu care a discutat cu suveranul pontif despre eforturile pentru încheierea unei păci în Ucraina.

Un moment special a fost în septembrie 2014, când Papa l-a primit la Vatican pe compatriotul său, Diego Armando Maradona. Nu a fost singura vedetă din fotbal care s-a întâlnit cu Papa. Suveranul Pontif l-a primit la Vatican și pe brazilianul Ronaldinho.

Și Mark Zuckerberg a avut ocazia să fie primit de Papa Francisc. La fel și savantul Stephen Hawking.

În timpul vizitei sale în Irlanda, Papa Francisc i-a dăruit solistului trupei U2, Bono, un măslin, actorul Sylvester Stallone a venit cu întreaga familie la Vatican, iar marele regizor american Martin Scorseze a făcut o plecăciune în fața Papei. Și actorul american Leonardo DiCaprio a avut o audiență de 15 minute la papa Francisc în 2016, și i-a oferit o carte suveranului pontif.

Momente și citate memorabile ale Papei Francisc

Un moment cu adevărat memorabil din timpul pandemiei de COVID-19 a fost rugăciunea extraordinară a Papei Francisc, pe 27 martie 2020, în Piața Sfântul Petru din Vatican.

Într-o atmosferă solemnă, sub o ploaie torențială, Papa s-a rugat singur într-o piață complet goală, un simbol al izolării și suferinței globale din acea perioadă.

Papa a transmis un mesaj de solidaritate, subliniind că suntem cu toții în aceeași barcă, fragili și dezorientați, dar în același timp importanți și necesari. Acest moment a rămas adânc întipărit în memoria colectivă, fiind un simbol al speranței și al unității.

Rugăciunea în fața Bazilicii Sfântul Petru, încheiată cu binecuvântarea Urbi et Orbi oferită de Papă, la Vatican, pe 27 martie 2020 (Foto: Vincenzo PINTO / AFP)

Mediu

Pământul, casa noastră, începe să arate din ce în ce mai mult ca o grămadă imensă de gunoaie… Ritmul consumului, al risipirii și al schimbărilor de mediu a întins atât de mult capacitatea planetei, încât stilul nostru de viață contemporan, nesustenabil cum este, poate doar să precipite catastrofe. Dintr-o enciclică papală, o scrisoare adresată Bisericii, dedicată mediului, publicată pe 18 iunie 2015.

O sete egoistă și nemărginită de putere și prosperitate materială duce atât la utilizarea greșită a resurselor naturale disponibile, cât și la excluderea celor slabi și dezavantajați, a spus într-un mesaj adresat Națiunilor Unite în septembrie 2015.

Lumea în care trăim se prăbușește și poate fi aproape de punctul critic, a spus într-un document publicat pe 4 octombrie 2023. În ciuda tuturor încercărilor de a nega, ascunde, disimula sau relativiza problema, semnele schimbărilor climatice sunt aici și din ce în ce mai evidente.

Război

Ostilitatea, extremismul și violența nu se nasc dintr-o inimă religioasă: acestea sunt trădări ale religiei, a spus în timpul unei vizite la Ur, în Irak, în martie 2021.

În Ucraina, râuri de sânge și lacrimi curg. Acesta nu este doar o operațiune militară, ci un război care seamănă moarte, distrugere și mizerie, a spus pe 6 martie 2022, referindu-se la invazia rusă în Ucraina, începută pe 24 februarie 2022.

Lăsați atacurile și armele să înceteze, vă rog, deoarece trebuie să se înțeleagă că terorismul și războiul nu aduc soluții, ci doar moartea și suferința multor vieți inocente. Războiul este o înfrângere, fiecare război este o înfrângere, a spus Papa Francisc pe 8 octombrie 2023, a doua zi după atacul sângeros al luptătorilor Hamas în sudul Israelului.

Pe 22 noiembrie, în același an, Francisc a spus că simte durerea atât a israelienilor, cât și a palestinienilor, deoarece Israelul a continuat loviturile de represalii asupra Gazei. Aceasta nu este război. Este terorism, a spus Papa.

Imigrație

Nu trebuie să fim impresionați de numărul lor, ci mai degrabă să-i privim ca persoane, să le vedem fețele și să le ascultăm poveștile, a declarat Suveranul Pontif în fața Congresului SUA în septembrie 2015.

Este violență să construiești ziduri și bariere pentru a opri pe cei care caută un loc de pace, a spus într-o scrisoare adresată unei asociații bisericești din Albania, în septembrie 2015.

Este ipocrizie să te numești creștin și să alungi un refugiat sau pe cineva care caută ajutor, pe cineva flămând sau însetat, să respingi pe cineva care are nevoie de ajutorul meu, a spus la o întâlnire a credincioșilor germani la Vatican, în octombrie 2016.

Economie și Capitalism

Gravele crize financiare și economice ale vremurilor prezente… i-au împins pe oameni să caute satisfacție, fericire și siguranță în consum și câștiguri disproportionate față de principiile unei economii sănătoase. 12 decembrie 2013, într-un mesaj pentru Ziua Mondială a Păcii.

Date biografice

Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires, 2008.

Jorge Mario Bergoglio s-a născut pe 17 decembrie 1936, în Buenos Aires, într-o familie de origine italiană. Cel mai mare dintre cinci frați, papa își amintea adesea cu drag de o familie unită și de influența profundă pe care bunica sa italiană a avut-o asupra credinței lui.

Bunicii săi au scăpat la limită dintr-un naufragiu mortal atunci când au emigrat din Italia în Argentina — o experiență care, fără îndoială, i-a inspirat compasiunea pentru cei care pornesc în călătorii periculoase peste Marea Mediterană în căutarea unei vieți mai bune în Europa.

La vârsta de 16 ani, Bergoglio a trăit o experiență profundă în timpul unei spovedanii, care l-a determinat să urmeze calea preoției. A intrat în seminar, iar trei ani mai târziu a început formarea în ordinul iezuit, cunoscut pentru misiunile sale în întreaga lume.

Tânărul Bergolio a absolvit cursurile seminarului teologic iezuit din Buenos Aires și a obținut o licență în filozofie la Colegiul Maximo San Jose din Sân Miguel. În paralel, a obținut și o diplomă de tehnician chimist. Până la consacrarea sa că preot la 13 decembrie 1969, tânărul Bergolio a predat literatura și psihologia la mai multe colegii din Argentina și a obținut diploma în Teologie.

Abilitățile sale de lider au fost recunoscute, iar în 1973, la doar 36 de ani, a fost numit superior al ordinului iezuit în Argentina, funcție pe care a deținut-o până în 1979.

În 1992, Jorge Mario Bergolio a fost consacrat episcop auxiliar de Buenos Aires pentru ca șase ani mai târziu să devină Arhiepiscop de Buenos Aires.

Sub jurisdicția Arhiepiscopului Bergolio au intrat și credincioșii de rit bizantin din capitala Argentinei printre care s-au numărat și enoriașii aparținând Bisericii Române Unite cu Roma.

Cariera eclezială a Arhiepiscopului Jorge Mario Bergolio a cunoscut o nouă ascensiune în februarie 2001 când Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea l-a numit cardinal și primat al Argentinei. În această calitate, viitorul Suveran Pontif a participat la cea de a 10-a și cea de a 11-a Adunare Generală a Sinodului Episcopilor de la Vatican din 2001, respectiv 2005.

În Curia Romană, cardinalul Bergolio a devenit membru al Congregației pentru Cultul Divin și Disciplina Sacramentelor, al Congregației pentru Cler și al Congregației pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apostolică.

Activitatea cardinalului Bergolio a vizat și Consiliul Pontifical pentru Familie al cărui membru a devenit în 2005. Conferința Episcopilor din Argentina l-a avut ca președinte în perioada 2005 – 2001 pe cardinalul Jorge Mario Bergolio. Retragerea Papei Benedict al XVI-lea în februarie 2013 a lăsat vacant Sfântul Scaun.

După mai multe întâlniri, Conclavul de la Vatican l-a ales la 13 martie 2013 în înalta demnitate de Suveran Pontif și de Cap al Bisericii Romano Catolice pe Arhiepiscopul de Buenos Aires, Jorge Mario Bergolio care și-a luat numele de Francisc. După mai bine de 1200 de ani Biserica Romano Catolică avea un papă din afara Europei. Francisc devenea totodată primul Suveran Pontif ales din rândul clerului sud-american.

Ca Episcop al Romei, Papa Francisc a stabilit tonul pontificatului său chiar în seara alegerii sale. „Să ne rugăm pentru întreaga lume, ca să existe un mare spirit de fraternitate”, spunea Suveranul Pontif atunci, de la balconul Bazilicii Sfântul Petru.

A rămas fidel acestor cuvinte, încurajând oamenii de orice religie sau rasă să-și amintească de umanitatea pe care o au în comun. Francisc a fost un constructor de punți, căutând să colaboreze cu toate credințele și confesiunile.

Papa Francisc va fi înmormântat la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma

Papa Francisc va face ultima călătorie pe drumul de la Vatican la Esquilin, una dintre cele șapte coline ale Romei, unde a dorit să fie înmormântat, într-o ultimă abatere de la tradiție.

Francisc, a cărui trecere la cele veșnice, la vârsta de 88 de ani, a fost anunțată de Vatican luni, 21 aprilie, a căutat adesea să aducă o notă de modestie funcției sale grandioase. În acest spirit, a renunțat la multe dintre ceremoniile tradiționale ale Vaticanului și a optat pentru ritualuri mai simple atunci când și-a planificat înmormântarea.

Vaticanul a anunțat că funeraliile vor avea loc sâmbătă, 26 aprilie, în Piața Sfântul Petru, în fața Bazilicii San Pietro, unde se odihnesc majoritatea predecesorilor săi. Dar locul de odihnă ales de el este Basilica Santa Maria Maggiore, între Capela Paulină şi Capela Sforza din bazilica romană, una dintre cele patru biserici principale ale creștinătății din Roma.

În testamentul său întocmit la 29 iunie 2022, Papa Francisc a cerut să fie înmormântat „în pământ, simplu, fără decorații particulare” și cu inscripția doar a numelui său papal în latină: Franciscus. Ultimul papă înmormântat în afara Vaticanului a fost Leon XIII, care a murit în 1903.

Bazilica Santa Maria Maggiore, situată la aproximativ 4 km de Vatican, a fost aleasă ca loc de veci datorită datorită devotamentului Sfântului Părinte față de Sfânta Maria. În acest loc s-a rugat înainte și la întoarcerea din fiecare călătorie apostolică.

Am avut întotdeauna o mare devoțiune față de Sfânta Maria, chiar înainte să devin papă, a spus Francisc în cartea sa din 2024 „El Sucesor” (Succesorul).

Papa Francisc s-a rugat în bazilică în dimineața zilei de 14 martie 2013, la o zi după ce a devenit primul Suveran Pontif latino-american. Sfântul Părinte s-a întors aici în momentele cheie ale pontificatului său, rugându-se pentru sfârșitul pandemiei de coronavirus în Roma blocată în 2020, dar și după intervențiile chirurgicale din 2021 și 2023.

Se spune că tavanul acoperit cu foiță de aur al bisericii ar fi fost realizat dintr-un lot de metal prețios adus din Lumea Nouă de exploratorul Cristofor Columb.

O icoană bizantină venerată a Mariei este găzduită în Capela Pauline din nava stângă a bazilicii. Un vas de trandafiri aurii, donat de Francisc în 2023, se află printre suporturile de lumânări sub icoană.

Înainte de a ajunge la intrarea capelei, există o statuie a Mariei, Regina Păcii, comandată de Papa Benedict al XV-lea în 1918 pentru a-i cere lui Dumnezeu să pună capăt Primului Război Mondial. În mai 2022, Francisc a condus un serviciu internațional de rugăciune pentru pace în Ucraina și alte locuri afectate de războaie.

Chiar dincolo de sculptura Reginei Păcii, există un mic loc de odihnă, o ușă care duce într-o cameră unde erau depozitate candelabre. Am văzut-o și m-am gândit: Acesta este locul!, a spus papa în „El Sucesor”, referindu-se la locul unde va fi mormântul său.

Sicriul său din chiparos nu este îmbrăcat în plumb, cu un alt strat exterior de lemn, așa cum a fost obiceiul papilor.

În Roma Antică, Esquilinul era folosit pentru îngroparea sclavilor, săracilor și celor condamnați la moarte. În prezent, găzduiește Stația Termini, principala gară a Romei, și este un cartier multietnic, populat, unde s-au stabilit mulți regizori de filme și actori.

Santa Maria Maggiore a fost fondată în 432, fiind singura bazilică din Roma care păstrează structura primitivă creștină timpurie, deși au existat multe adăugiri ulterioare.

O legendă, reprezentată pe un mozaic din secolul al XIII-lea din loggia bazilicii, povestește despre o ninsoare miraculoasă de vară care a avut loc pe viitorul site al bisericii. Romanii se adună în fiecare zi de 5 august pentru a celebra miracolul La Madonna Della Neve sau Madona Zăpezilor.

Bazilica găzduiește trupurile a șapte papi și mai multe figuri religioase, dar este locul de înmormântare și al sculptorului și arhitectului baroc Gian Lorenzo Bernini. O scară spiralată care poartă numele său conectează cele cinci etaje ale unei clădiri atașate bisericii. Se spune că forma sa de cochilie simbolizează călătoria creștină de la pământ la cer.