TULCEA: Restricţii în activitatea carierelor de piatră din Munţii Măcinului
Perioadele de restricţii impuse de Administraţia PNMM variază între două şi trei luni, în funcţie de perioada de eclozare sau cuibărire a speciilor de păsări care sunt în zonă.

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 aprilie 2025, 18:56
Niciuna din cele 11 cariere de piatră din vecinătatea Parcului Naţional Munţii Măcinului (PNMM) nu va mai executa, începând de vineri, lucrări de concasare, explozii pentru lucrările de derocare şi alte activităţi care produc zgomot puternic, pentru a proteja biodiversitatea, în special păsările răpitoare, a declarat directorul Administraţiei PNMM, Viorel Roşca.
Perioadele de restricţii impuse de Administraţia PNMM variază între două şi trei luni, în funcţie de perioada de eclozare sau cuibărire a speciilor de păsări care sunt în zonă, aşa încât numai săptămâna trecută în aceste exploatări au avut loc cinci derocări, pentru ca societăţile să poată avea activitate în viitorul imediat.
‘Nu cunoaştem situaţii în care aceste măsuri de maximă importanţă să nu fi fost preluate de către forul de reglementare, Agenţia de Protecţie a Mediului, în autorizaţii. Ele constituie condiţii prin a căror respectare aceste societăţi îşi pot continua activitatea de exploatare’, a precizat Viorel Roşca.
Printre speciile protejate de măsurile impuse societăţilor care exploatează carierele de piatră sunt codalbul, şorecarul mare, acvila ţipătoare mare, acvila ţipătoare mică şi uliul cu picioare scurte.
‘Pe rama estică a Munţilor Măcin, au fost stabilite două perioade pentru protejarea păsărilor, 10 martie-10 aprilie şi 25 aprilie-20 mai. Cele mai multe obiective economice au ca restricţii intervalul 20 aprilie-10 iunie, pentru zona de câmp deschis dintre culmea Măcinului şi braţul Măcin al Dunării vechi’, a menţionat directorul Roşca.
Munţii Măcinului, cei mai bătrâni din România, au constituit, în secolul al XIX-lea, una dintre cele mai importante zone de exploatare a carierelor de granit, piatra de aici rivalizând cu marmura neagră şi roşie. Zecile de cariere de la acea vreme au oferit de asemenea materia primă pentru lucrări de anvergură în România, Franţa, Germania şi Turcia, potrivit Administraţiei PNMM.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice zonei de stepă se întâlnesc alături de păduri submediteraneene şi balcanice. Munţii Măcinului au o deosebită importanţă între formaţiunile muntoase din România, fiind cei mai vechi munţi dintre aceştia.
Sursa – Agerpres