TULCEA: În bisericile starovere, se sfințesc preparatele de Paști
La rușii lipoveni și ucraineni ritualul are loc la finalul slujbei care se desfășoară duminică dimineață în biserică.
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 aprilie 2025, 13:32
Curțile bisericilor de rit vechi și străvechi din județul Tulcea se umplu, duminică dimineața, de coșuri pline cu cozonaci, ouă și alte preparate specifice sărbătorilor pascale, care așteaptă să fie sfințite de preoți la finele ceremonialului religios din prima zi de Paști.
Dacă la români, ouăle și cozonacii s-au sfințit la sfârșitul slujbei din noaptea de Înviere, la rușii lipoveni și ucraineni ritualul are loc la finalul slujbei care se desfășoară duminică dimineață în biserică, cu mici diferențe față de tradiția românilor, potrivit cercetătorului Alexandru Chiselev de la Muzeul de etnografie și artă populară din Tulcea.
”La rușii lipoveni, sfințirea ouălor are loc dimineața. Oul este decojit, pentru că rușii lipoveni nu doresc să arunce coaja oului care devine și ea sfințită, astfel încât pe mesele bisericilor starovere veți găsi aceste ouă fără coajă. La ucraineni, cojile de ouă erau păstrate, pentru că erau considerate protectoare și puteau să ajute la însănătoșire, alături de celelalte resturi de pe masa de Paște, oasele de miel, oasele de pește. Acestea erau păstrate în pânze curate, iar la nevoie erau folosite în ritualuri de vindecare”, a declarat Alexandru Chiselev.
Obiceiul sfințirii preparatelor în prima zi de Paști s-a schimbat ușor de-a lungul timpului.
”Este un ritual vechi. Poate a evoluat puțin, pentru că inițial toate aceste coșuri erau puse pe pământ și sfințite de preoți. Și la Tulcea se păstrează acest obicei, astfel încât în dimineața Paștelui, la cele trei biserici starovere din oraș, două de rit vechi și una de rit străvechi, se practică sfințirea aceasta a bucatelor. Pentru că aceasta este și ideea, bucatele nu pot fi mâncate decât în momentul în care sunt consacrate și sunt oferite drept ofrandă”, a mai spus reprezentantul Muzeului de etnografie și artă populară.
Potrivit acestuia, de-a lungul timpului, în unele comunități din județ s-au practicat și alte obiceiuri, ca de exemplu focul Învierii care aduna practic întreaga comunitate, ocazie cu care la Sfântu Gheorghe se trăgeau și focuri de armă, practic oamenii împușcau răul, negativul, pentru ca viața să revină timp de un an.
”Sunt elemente comune cu cele ale tradițiilor de Anul Nou. Practic, aceste sărbători, în tiparul lor, au multe elemente care le aduc în același fond. Vorbim despre foc, despre ideea de a speria răul, forțele negative și de a ajuta binele să izbândească, pentru că aceleași lucruri se întâmplau și de Anul Nou, și de Înviere, bineînțeles Învierea fiind cumva centrată pe elementul acesta creștin extrem de important”, a menționat cercetătorul Alexandru Chiselev.
Tulcea se numără printre județele cu cele mai numeroase minorități, cea mai importantă dintre ele fiind cea a rușilor lipoveni. De altfel, peste 40% din populația acestei minorități din România trăiește în județul Tulcea, potrivit datelor publicate de comunitate.
Rușii lipoveni din județul Tulcea sunt urmașii celor care în secolele XVII – XVIII și-au părăsit patria în urma Schismei din Biserica Oficială Rusă, ca o consecință a reformei de cult inițiate de țarul Alexei Mihailovici Romanov și de patriarhul Nikon al Rusiei. Din fonduri proprii, ei și-au construit biserici în unele comunități, ca de exemplu Sarichioi, Jurilovca.
Sursa / foto – Agerpres
