AUDIO | Alegerile prezidențiale, moment crucial pentru direcția României
Laura Ștefan, specialist în domeniul justiției la ONG Expert Forum: „Președintele este un factor de coeziune națională și poate influența decizia publică. (...) E vocea poporului versus vocea partidelor politice, vocea guvernului, vocea justiției”.

Publicat de Adina Sîrbu, 1 aprilie 2025, 15:06 / actualizat: 1 aprilie 2025, 20:22
Alegerile prezidențiale vor fi organizate în luna mai. Un moment crucial, care va influența direcția în care va merge România cel puțin în următorii cinci ani.
Vom menține cursul spre Occidentul în care am reușit, în bună măsură, să ne integrăm sau ne vom desprinde și vom începe să plutim în derivă spre Est, spre Rusia? Ce așteptări au românii de la viitorul președinte, după toate aceste întâmplări care au zguduit și au divizat profund România? Încercăm să obținem răspunsurile din reportajul realizat de Bogdan Comșa.
Am încercat mai întâi să aflăm de la câțiva dintre românii obișnuiți, oamenii alături de care așteptăm autobuzul, ce vor de la viitorul președinte. Pe lângă dezamăgire și neîncredere, din discuția noastră a răzbătut totuși ideea că oamenii vor dreptate.
Ce așteptări aveți de la viitorul președinte?
– Să fie înțelegător și echidistant.
Ce credeți că ar trebui să rezolve cu prioritate?
– Nu știu dacă președintele poate să facă foarte mare lucru. Cred că trebuie să fie susținut în primul rând de Parlament și de toate partidele politice. N-am mare încredere, totuși.
Asta era o întrebare. Dacă sunteți de părere că președintele poate, de exemplu, să ieftinească benzina?
– În niciun caz. Cred că acea contribuție a președintelui este minoră. Mă gândesc că președintele poate stabili o relație sau a mijloci o relație de bună colaborare între toate celelalte partide și implicit cu guvernul. Nu știu dacă se va schimba ceva.
Ce așteptări aveți de la viitorul președințe?
– Ce așteptări să avem? Nu mai avem nicio aștaptare. Ne-au dezamăgit total toți, toți de la cap la coadă. Toți ne-au dezamăgit și nu mai avem nicio încredere, nici nu știm cu cine să votăm.
Să spunem că aveți șansa să alegeți un președinte așa cum vi-l doriți. Care ar fi portretul-robot?
– Să țină cu poporul, să țină cu dreptatea. Să țină cu poporul și să mai gândească și la amărâții ăștia care trăiesc. Să fure mai puțin, să facă averi mai puține, cât le trebuie, nu peste măsură, că ați văzut cum multe miliarde de euro și de toate cele.
Vă referiți strict la președinte sau la clasa politică…
– La clasa politică și la preşedinte. Klaus Iohannis ce-a făcut? Câţi bani a dat pe avioane? Şi ne-a luat la pensionarii amărâţi, ne-a dat 3 lei şi ne-a tăiat și drum, bilet de traseu, şi transport, şi tot.
Dacă vorbim strict de ce poate să facă un preşedinte conform Constituţiei, conform legilor, ce aşteptări aveți? În ce domeniu credeți că poate să se implice legal președintele? În economie, în justiție, în educație? Și cum? În ce măsură? Pentru că există niște limite constituționale, iar uneori așteptările populației depășesc aceste granițe legale.
– Dar credeți că mai știm ce e bine și ce e rău? Nu mai știm în ce credem și în ce să spunem că ar trebui să implice.
De exemplu, în economie, credeți că președintele poate să ieftinească anumite produse?
– Poate, dacă vrea, dar nu e voință. Și nu poate de ceilalți care sunt prim-miniști, care sunt miniștri, care sunt tot ce vor. Ei zic așa: la prețurile astea e foarte bine. Dar când mă duc eu cu pensia mea, mă uit și plec mai departe. Asta e. Și zic gata.
Așteptările oamenilor nu erau greu de anticipat, după tot ce am văzut, am auzit și am trăit în aceste luni. Însă, în ce măsură poate un președinte, cu puteri limitate prin Constituție, să satisfacă aceste cerințe ale poporului? Și de ce este important, chiar și în acest context, sau mai ales în acest context, ce tip de om, de caracter va fi președintele? Am discutat subiectul cu Laura Ștefan, specialist în domeniul justiției la ONG-ul Expert Forum:
Doamnă Laura Ștefan, unul dintre candidații la alegerile prezidențiale, domnul Nicușor Dan, spunea anul trecut, imediat după anularea primului tur, că una dintre marile probleme ale societăți este corupția și sublinia că președintele are un rol foarte important în combaterea corupției. Dacă sunteți de acord cu această teorie, vă rog să ne explicați care ar putea să fie rolul benefic al președintelui, pentru că se știe că are puteri limitate. Adică de ce este important cine va fi președinte pentru modul în care va funcționa societatea din România?
Eu cred că președintele este foarte important în primul rând prin faptul că are o voce. Nu cred că experiența domnului Iohannis ne încurajează să credem că e benefic pentru România să avem un președinte mut. Dimpotrivă, cred că este important ca președintele să fie prezent în dezbaterea publică și să direcționeze politicile publice către rezolvarea marilor probleme ale societății. Și una dintre ele este exact aceasta, disprețul în cheltuirea banilor publici și corupția. Președintele României are un punct major de apăsat atunci când este vorba despre numirea și revocarea procurorilor cu funcții mari în parchet, adică procurorul general, șeful DNA, șeful DIICOT. În același timp, președintele României stă la masă și conduce ședințele CSAT.
Cred că președintele României este un factor de coeziune națională, dacă știe să joace această carte, și că poate să împingă inclusiv în decizia guvernamentală, pentru că, iată, la noi în țară vorbim despre un executiv bicefal, președintele poate să meargă la ședințele de guvern și, atunci când merge. le prezidează, președintele poate să mergă în CSM. Deci președintele are instrumente. Sigur, nu instrumente foarte puternice, dar instrumente care, prin transferul de legitimitate care se produce atunci când participă la astfel de întâlniri, la astfel de ședințe, eu cred că președintele poate influența, într-adevăr, decizia publică și cred că românii așteaptă un discurs puternic în această direcție în continuare. E adevărat că el trebuie să fie și credibil, adică este complicat să vină din partea celor care fac aroganțe plimbându-se pe bani publici sau pe bani privați cu diverse avioane private.
Președintele poate fi suspendat, poate fi amenințat cu suspendarea și există o teorie că fostul președinte, domnul Iohannis, a ținut cont foarte mult de această perspectivă în deciziile pe care le-a luat, mai ales în ultima perioada a mandatelor sale. Și atunci ar fi nevoie și de un sprijin din partea clasei politice în acest efort comun, nu de o antagonizare. Credeți că există o voință majoritară în acest sens în zona clasei politice, dacă asta ar însemna și un accent mai mare pus pe lupta împotriva corupției?
Președintele poate fi într-adevăr suspendat, dar un președinte fricos, care se teme permanent de suspendare, nu este un președinte eficient și nu este un președinte care poate să împingă agenda publică. Traian Băsescu a fost și el suspendat de două ori și a continuat mandatele până la capăt. Deci, cred că putem să ne uităm în trecutul recent și să vedem că, atunci când cu curaj abordezi o anumită temă și rămâi pe această linie, până la urmă poporul este alături de tine și te susține. Până la urmă, președintele asta e: e vocea poporului versus vocea partidelor politice, vocea guvernului, vocea justiției.
Dacă e posibilă o reformare a clasei politice, ce să spun? În acest moment, dacă ne uităm la Parlament, n-aș zice că arată foarte promițător și că sunt șanse mari ca agenda anticorupție să fie susținută. Tocmai de aceea avem nevoie de un președinte puternic, de un preşedinte implicat, de un preşedinte care înţelege despre ce e vorba şi de un preşedinte care nu învaţă neapărat ABC-ul luptei anticorupţie la Cotroceni. Dacă e posibil sau nu, asta o să ne spună în primul rând electoratul, prin opţiunea pe care o va exprima la vot. Am spus, sunt câţiva candidaţi – doamna Lasconi, domnul Nicușor Dan – care deja au anunțat faptul că subiectul ăsta este primordial pe agenda lor. Avem și pe domnul Crin Antonescu, pe care ni-l aducem aminte din trecutul recent al USL în România. Deci cred că opțiunile electorale vor fi foarte diverse. Până la urmă, românii vor alege și vom avea țara pe care ne-o dorim, în majoritatea noastră, că așa-i în democrație.
Redactor: Bogdan Comșa