Calendarul zilei – 26 martie

Publicat de Codrin RAITA, 26 martie 2025, 05:00 / actualizat: 31 martie 2025, 15:39

S-a întâmplat într-o zi de 26 martie

* Cu 179 de ani în urmă (1846) Ion Heliade Rădulescu lansa, în „Curier de ambe secse”, proiectul „Bibliotecii universale”, care prevedea traducerea, în următorii 10 ani, a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare etc., plan ce n-a putut fi realizat din cauza evenimentelor politice care au urmat

* Acum 166 de ani (1859) s-au deschis lucrările Conferinţei de la Paris a reprezentanţilor Puterilor garante. Anglia, Franţa, Prusia, Regatul Sardiniei şi Rusia au recunoscut oficial (la 1/13 aprilie 1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti (Austria şi Imperiul Otoman o vor face la 25 august/6 septembrie acelaşi an, data încheierii Conferinţei). Recunoaşterea dublei alegeri de către Puterile garante şi Imperiul Otoman consacra uniunea celor două Principate, prima etapă spre realizarea deplină a Unirii (26.III/7.IV.)

* Sunt marcați 130 de ani (1895) de când a apărut, la București, până la 18 martie 1901, revista umoristică „Moș Teacă”, editată de Anton Bacalbașa, creatorul personajului literar cu același nume

* Se împlinesc 115 ani (1910) de când Lucian Blaga (1895 – 1961) debuta cu versuri în revista „Tribuna” din Arad

* Acum 107 ani (1918) a început, la Roma, un Congres al naţionalităţilor asuprite de monarhia austro-ungară (încheiat la 28.III/10.IV.1918). S-a votat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui în stat naţional independent sau de a se uni cu statul său naţional, dacă acesta există (26.III/8.IV)

* Cu 102 ani în urmă (1923) Parlamentul a votat Constituţia României Mari, promulgată prin decret la 28 martie şi publicată la 29 martie acelaşi an. Noua Constituţie marca, din primul articol, hotărârile, din 1918, de unire a Basarabiei, a Bucovinei şi a Transilvaniei cu România. Aceasta prevedea întărirea rolului Parlamentului în viaţa publică, precum şi libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc.

* Se marchează 100 de ani (1925) de la constituirea Asociaţiei „Prietenii Radiofoniei”, din iniţiativa Societăţii Române de Fizică condusă de prof. dr. Dragomir Hurmuzescu, care a devenit şi preşedintele asociaţiei. Printre colaboratorii săi se regăseau dr. ing. Emil Petraşcu, matematicianul Octav Onicescu, Victor Slăvescu, Cristian Musceleanu. Asociaţia îşi propunea, printre altele, organizarea de cursuri de radioamatori, editarea unei reviste de specialitate şi instalarea unui post naţional de emisie de la care să se audă în toate colţurile ţării „muzica, cugetul şi cuvântul românesc”. La 22 decembrie 1925 asociaţia a căpătat personalitate juridică

* În urmă cu 99 de ani (1926) era constituită Federaţia Română de Box profesionist, sub preşedinţia lui Nicolae Niculescu-Ianca. Tot atunci a avut loc şi primul dcampionat naţional. Primele mărturii despre o activitate pugilistică organizată datează din 1905, iar prima organizaţie care a diriguit acest sport a luat fiinţă pe 21 iunie 1912, sub denumirea de Comisia centrală de box din cadrul Federaţiei Societăţilor Sportive din România. Prima adunare generală avea să se desfăşoare câteva zile mai târziu pe 2 aprilie, iar în acelaşi an s-a reuşit afilierea la International Boxing Union. Prima participare a boxerilor amatori la Campionatele europene este consemnată la Budapesta, în iunie 1930, unde Marian Pleşu, la categoria cocoş, obţinea prima medalie, de argint, pentru boxul românesc

* Se împlinesc 50 de ani (1975) de la intrarea în vigoare a Convenţiei privind interzicerea producerii, perfecţionării şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi cu toxine şi distrugerea lor (adoptată pe baza unei rezoluţii a Adunării Generale a ONU din 16.XII.1971, deschisă spre semnare la 10.IV.1972, la Washington, Moscova şi Londra)

* În urmă cu 46 de ani (1979) preşedintele Egiptului, Anwar El-Sadat, şi premierul Israelului, Menahem Begin, au semnat, la Washington, Tratatul de pace bilateral, mediat de preşedintele SUA, Jimmy Carter (în urma acestui act, Egiptul a fost supus boicotului ţărilor arabe, fiind exclus din Liga Arabă). La 17.IX.1978 a fost semnat Acordul de la Camp David, prin care, pentru prima oară, o ţară arabă recunoştea statul evreu. Acordul a fost semnat tot de preşedintele El Sadat şi de premierul Begin, în prezenţa preşedintelui Carter

* Sunt marcați 35 de ani (1990) de când era înfiinţat Serviciul Român de Informaţii/SRI (prin Decretul-lege 181/26.III.1990), instituţie de stat specializată în domeniul culegerii de informaţii privind siguranţa naţională, al cărui prim director a fost Virgil Măgureanu (1990-1997). În iulie 2008 a intrat în vigoare noua schemă de organizare a Serviciului Român de Informaţii, aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în data de 25 martie 2008. Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” este instituţia de învăţământ superior din Serviciul Român de Informaţii care pregăteşte ofiţeri operativi, ofiţeri analişti şi experţi în domeniul informaţiilor de securitate. Serviciul Român de Informații este condus de un director cu rang de ministru, numit de Parlament la propunerea Președintelui României

* Acum 34 de ani (1991) era semnat Tratatul de la Asunción (Paraguay), de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului, în baza căruia s-a creat Piaţa Comună a Sudului, „Mercosur” (care permite libera circulaţie a bunurilor, capitalurilor, serviciilor şi persoanelor, începând cu anul 1995, într-o piaţă fără îngrădiri vamale)

* Se marchează 30 de ani (1995) de la intrarea în vigoare a Acordului Schengen, semnat la 14 iunie 1985 de către cinci din statele membre ale Comunității Economice Europene (CEE) de atunci: Belgia, Germania, Franța, Luxemburg și Țările de Jos, ce avea drept scop desființarea frontierelor interne dintre țările semnatare și crearea unei politici comune a frontierelor externe. În 1997, Acordul Schengen a fost integrat în dreptul UE, prin Tratatul de la Amsterdam. De la crearea sa, spațiul Schengen s-a extins constant, cu noi membri din UE, dar și state asociate. Odată cu aderarea deplină, la 1 ianuarie 2025, a României și Bulgariei, spațiul Schengen cuprinde 29 de state

* Cu 18 ani în urmă (2007), la Institutul Clinic Fundeni, a fost efectuat în premieră un dublu transplant – de rinichi şi pancreas. La Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic, echipa alcătuită din prof.dr. Irinel Popescu, prof. dr. Vasile Sârbu din Constanţa, şi prof.dr. Mihai Lucan de la Institutul de Urologie din Cluj, a efectuat un transplant de rinichi şi pancreas la o pacientă de 29 de ani din Constanţa

* Tot acum 18 ani a avut loc, la Palatul Bragadiru – Sala Colosseum, prima ediție a Galei Premiilor Gopo, eveniment anual dedicat industriei de film din România organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), care celebrează valorile cinematografiei româneşti

Aniversări – Comemorări

– Odovania praznicului Bunei-Vestiri. Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima; Sfinţii 26 de Mucenici din Goţia/ Dacia (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Serbarea Sf. Arhanghel Gavril. Încheierea serbării Buneivestiri (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 26/27.III: Sărbătoarea musulmană Laylat-al-Qadr (cunoscută ca „Noaptea Puterii”, „Noaptea hotărârii divine”, „Noaptea Destinului”, „Noaptea Gloriei”, „Kadir Gecesi”). În această noapte, cea de-a 27-a noapte a lunii Postului Ramazan, în anul 610, la Mecca, Profetului Mohamed i-au fost revelate primele versete ale Coranului, de către Allah prin intermediul Arhanghelului Gabriel

– 1869: S-a născut Gustav Oswald Kisch, filolog şi istoric sas din Transilvania; autorul teoriei identităţii graiului bistriţean cu cel luxemburghez şi, deci, a emigrării saşilor din restrânsa regiune Mosela (Luxemburg) în Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1938)

– 1894: S-a născut soprana Viorica Ursuleac (m. 1985, în Austria)

– 1910: A murit Johann Szimits, poet popular de limbă germană din România (n. 1852) – 115 ani

– 1913: A murit poetul Panait Cerna (numele la naştere: Panait Stanciof) (n. 1881)

– 1923: S-a născut Valentin Lipatti, eseist, istoric literar şi diplomat (a fost delegat permanent al României la UNESCO; a făcut parte din delegaţia română la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa de la Helsinki); frate cu pianistul Dinu Lipatti (m. 1999)

– 1926: S-a născut Zoltán Kallós, folclorist de etnie maghiară; și-a dedicat viața conservării culturii diverselor grupuri din Bazinul Carpatic (m. 2018)

– 1931: S-a născut poetul şi traducătorul Mircea Ivănescu; considerat a fi unul dintre cei mai importanţi poeţi români contemporani şi un pionier al postmodernismului în Europa Centrală şi de Est (m. 2011)

– 1931: S-a născut Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (m. 2017)

– 1932: S-a născut pictorul, sculptorul şi decoratorul Ion Nicodim (m. 2007, la Paris, unde se stabilise)

– 1936: S-a născut Victor Iancu, lingvist şi scriitor; a publicat cărţi de lingvistică, dicţionare, lucrări de dialectologie şi folclor, dar şi romane şi piese de teatru (m. 2008)

– 1936: S-a născut criticul de artă Mihai Păstrăguş (m. 2021)

– 1937: S-a născut jurnalistul, comentatorul sportiv și politicianul Cristian Ţopescu; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Europene; între anii 1953-1964 a practicat hipismul de performanţă la Clubul „Steaua”; reporter sportiv, realizator de emisiuni tv., comentator (1964-2002), redactor-şef al Redacţiei Sport (1992-1997) şi director general adjunct la Televiziunea Română (1997-1999); director la ziarul Pro Sport (2003-2007), senior editor la Adevărul Sportiv (2006-2008); senator PNL (2008-2012) (m. 2018)

– 1944: S-a născut pictorul Ioan Inocenţiu Dreptu (m. 2008)

– 1946: A murit Arthur (Garguromin) Verona, pictor român de origine aromână (n. 1868)

– 1949: S-a născut (la Lausanne, în Elveţia) principesa Margareta, Custodele Coroanei române (din 2007), șeful Familiei Regale a României și suveranul Casei de România, începând cu ziua de 5 decembrie 2017, când a succedat tatălui său, Regele Mihai I; prima fiică a Regelui Mihai I şi a Reginei Ana de Bourbon-Parma; a fost desemnată principesă moștenitoare în anul 1997. În 1990 a înfiinţat, împreună Regele Mihai I, „Fundaţia Principesa Margareta a României”, dedicată sprijinirii bătrânilor şi tinerilor aflaţi în dificultăţi fizice sau materiale; fost președinte al Societății Naționale de Cruce Roșie din România (2015-2023)

– 1952: S-a născut Mihaela Nacu, specialistă în domeniul restaurării și conservării picturii pe lemn (m. 2021)

– 1957: S-a născut Irina-Margareta Nistor, critic de film şi traducător

– 1958: A murit psihologul Florian Ştefănescu-Goangă; lui i se datorează înfiinţarea (în 1927), la Cluj, a unui laborator de psihologie experimentală, transformat, peste un an, în Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, primul de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (n. 1881)

– 1977: A murit Justinian (prenumele la naştere: Ioan) Marina, al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1948-1977) (n. 1901)

– 1987: A murit Henrieta Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (n. 1897)

– 1991: A murit inginerul Ştefan Bălan; a participat la proiectarea şi construcţia unor importante edificii din Bucureşti (Casa Presei Libere, a Stadionului Naţional ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1913)

– 1999: A murit tenorul Dorin Teodorescu (n. 1943)

– 2002: A murit Dumitru Corbea (pe numele real Dumitru Cobzaru), poet, prozator şi traducător (n. 1910)

– 2011: A murit Ioan Grigorescu, cineast, prozator şi publicist, partea cea mai importantă a operei sale constituind-o volumele de publicistică şi reportaje; autor (imagine şi text) al unor filme tv. de călătorie („Spectacolul lumii”); a scris scenarii şi comentarii de film documentar şi de ficţiune (n. 1930)

– 2015: A murit jurnalistul şi profesorul Ferenc Vasas; coautor al primului manual de jurnalism din România (n. 1942) – 10 ani

– 2020: A murit actorul Constantin Drăgănescu (n. 1936) – 5 ani

– 2021: A murit Ion Bălu, critic şi istoric literar, biograf și profesor universitar; specialist în evaluarea și fixarea operei critice, epice, poetice și dramaturgice a lui George Călinescu, a vieților și operelor lui Lucian Blaga, Cezar Petrescu și Marin Preda (n. 1933)

– 2021: A murit cântăreaţa de muzică lăutărească Cornelia Catanga (m. 1958)

– 2024: A murit Anna Stark-Stănișel, handbalistă română de origine germană, multiplă campioană mondială cu echipele României în 7 și 11 jucătoare (n. 1935) – 1 an

– 2024: A murit cantautorul nevăzător George Nicolescu; cunoscut pentru melodia „Eternitate” (n. 1950) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Ministrul Finanțelor, Rachel Reeves, susține discursul despre finanțele publice

-Wellington: Prim-ministrul Papua Noua Guinee, James Marape, se întâlnește cu viceprim-ministrul Noii Zeelande, Winston Peters

-Ierusalim: Conferință despre antisemitism cu Jordan Bardella și Marion Maréchal (26 – 27 mar.)

-Beijing, China: Vizita lui Muhammad Yunus, șeful guvernului interimar din Bangladesh (26 – 29 mar.)

-Jakarta, Indonezia: Vizita ministrului francez de externe, Jean-Noël Barrot

– Milano: Audierea preliminară a ministrului italian al Turismului, Daniela Santanch, într-un caz de presupusă fraudă în timpul pandemiei de Covid

– Brooklyn, SUA: Presupusul baron al drogurilor Rafael Caro Quintero urmează să apară din nou în instanță

– Cochabamba, Bolivia: Deschiderea procesului a doi foști preoți catolici spanioli acuzați că au mușamalizat cazuri de pedofilie în Bolivia

– Nairobi, Kenya: Raport despre costul excluderii LGBT în Africa de Est, realizat de Open for Business

– Montbrison, Franța: Manifestări de marcare a 100 de ani de la nașterea compozitorului și dirijorului Pierre Boulez

– Buenos Aires: Fotbal – Cupa Mondială 2026: Calificări Zona America de Sud: Argentina – Brazilia

– Barranquilla: Fotbal – Cupa Mondială 2026: Calificări Zona America de Sud: Columbia – Paraguay

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Luptei împotriva Epilepsiei” sau „Purple Day”, marcată pentru prima oară în 2008, la iniţiativa unei fetiţe de 9 ani din Canada, Cassidy Megan şi a Asociaţiei de Epilepsie din Nova Scoţia (EANS), în semn de solidaritate cu persoanele afectate de epilepsie din întreaga lume; la nivel mondial 1 din 100 de oameni suferă din cauza acestei afecţiuni; în România ziua a fost marcată pentru prima dată în 2012

– Sărbătoarea naţională a Republicii Populare Bangladesh; aniversarea proclamării independenţei – 1971

– 1516: S-a născut Conrad Gesner, medic și cercetător, unul dintre cei mai importanți naturaliști din Elveția, supranumit „părintele istoriei naturale” (m. 1565)

– 1566: A murit Antonio de Cabezon, compozitor şi organist spaniol (n. 1510)

– 1753: S-a născut Benjamin Thompson, fizician şi inventator britanic de origine americană, cercetător în termie şi fotometrie (m. 1814, la Auteuil, Franţa)

– 1797: A murit James Hutton, geolog, chimist şi naturalist scoţian; considerat „părintele” geologiei moderne (n. 1726)

– 1814: A murit Joseph-Ignace Guillotin, medic şi revoluţionar francez după care a fost numită ghilotina (instrument de executarea a condamnaţilor la moarte prin decapitare) (n. 1738)

– 1827: A murit compozitorul german Ludwig van Beethoven, unul din cei mai mari din istoria muzicii; cunoscut şi ca „Titanul de la Bonn” (oraşul în care s-a născut), este compozitorul clasic ce deschide uşile către Romantism (n. 1770)

– 1859: S-a născut poetul britanic A.[lfred] E.[dward] Housman (m. 1936)

– 1865: S-a născut Cornelius Lott Shear, micolog şi fitopatolog american (m. 1956) – 160 de ani

– 1874: S-a născut Robert Lee Frost, poet american; apreciat pentru descrierile realiste ale vieţii rurale şi arta limbajului colocvial american (m. 1963)

– 1875: S-a născut Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (m. 1947) – 150 de ani

– 1884: S-a născut pianistul german (naturalizat elveţian) Wilhelm Backhaus (m. 1969, în Austria)

– 1892: A murit Walt Whitman, poet, eseist, jurnalist şi umanist american (n. 1819)

– 1904: S-a născut Joseph Campbell, scriitor şi antropolog american; cunoscut mai ales pentru lucrările sale în domeniile mitologiei comparate şi ale religiei comparate (m. 1987)

– 1905: S-a născut dirijorul francez de origine belgiană André Cluytens (m. 1967) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Viktor Frankl, neurolog și psihiatru austriac, considerat părintele logoterapiei; doctor în neurologie și filosofie, Frankl este fondatorul celei de-a treia școli vieneze de psihoterapie – Logoterapia (m. 1997) – 120 de ani

– 1911: S-a născut filosoful britanic John Langshaw Austin; ocupă un loc extrem de important în filosofia engleză a limbajului, alături de austriacul Ludwig Josef Johann Wittgenstein, pentru modul în care a examinat felul în care cuvintele sunt utilizate pentru a elucida sensul (m. 1960)

– 1911: S-a născut dramaturgul, poetul şi romancierul american Tennessee Williams (pseudonimul literar al lui Thomas Lanier Williams); laureat al Premiului Pulitzer pentru piesa de teatru „A Streetcar Named Desire” („Un tramvai numit dorinţă”) în 1948, şi ulterior pentru piesa „Cat On a Hot Tin Roof” („Pisica pe acoperişul fierbinte”) în 1955, ambele beneficiind de ecranizări remarcabile (m. 1983)

– 1916: S-a născut biochimistul american Christian Boehmer Anfinsen; contribuţii fundamentale în chimia enzimelor; Premiul Nobel pentru chimie pe 1972, împreună cu compatrioţii săi Stanford Moore şi William Howard Stein (m. 1995)

– 1918: A murit César Cui, compozitor şi critic muzical rus de origine franceză (n. 1835)

– 1923: S-a născut scriitoarea şi actriţa britanică Elizabeth Jane Howard (m. 2014)

– 1923: A murit actriţa franceză de teatru Sarah Bernhardt (numele real: Marie Henriette Bernardt) (n. 1844)

– 1925: S-a născut saxofonistul american de jazz James Moody, un maestru al improvizaţiei, celebru pentru compoziţia „Moody’s Mood for Love” (m. 2010) – 100 de ani

– 1925: S-a născut compozitorul, dirijorul, muzicologul, pianistul şi pedagogul francez Pierre Boulez; a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea muzicii seriale, a muzicii aleatorii şi a muzicii electronice; ctitor al unor importante instituţii ale vieţii muzicale franceze şi europene cum sunt: Institutul de Cercerare şi de Coordonare Acustico-Muzicală – IRCAM, Ensemble Intercontemporain, Cité de la Musique, aceasta din urmă devenită, în 2015, Filarmonica pariziană; câștigător a 26 premii Grammy (m. 2016) – 100 de ani

– 1931: S-a născut Leonard Simon Nimoy, actor, regizor, producător şi scenarist american; rolul cel mai cunoscut a fost ofiţerul Spock din serialul „Star Trek” (m. 2015)

– 1934: S-a născut actorul și regizorul american Alan Arkin; a obținut Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar în anul 2007 (m. 2023)

– 1938: S-a născut Sir Anthony James Leggett, fizician şi profesor englez; Premiul Nobel pentru fizică în 2003, împreună cu Vitali Ghinzburg şi Alexei Abrikosov, pentru contribuţiile de pionierat în domeniul teoriei superconductorilor şi superfluidelor

– 1938: S-a născut actorul rus Alexei Petrenko, care a jucat în peste 80 de filme şi numeroase piese de teatru (m. 2017)

– 1940: S-a născut actorul american de film James Caan (m. 2022) – 85 de ani

– 1941: S-a născut poetul, cântăreţul şi compozitorul polonez Wojciech Mlynarski, unul dintre intelectualii critici la adresa regimului comunist (m. 2017)

– 1944: S-a născut Diana Ross, cântăreaţă (R&B, soul, pop, disco, jazz), producătoare muzicală şi actriţă de film afro-americană; câștigătoare a 12 premii Grammy

– 1948: S-a născut Steven Tyler (pe numele să adevărat Steven Victor Tallarico), solistul şi liderul trupei americane Aerosmith

– 1949: S-a născut Patrick Süskind, prozator, dramaturg şi scenarist german; a devenit cunoscut pentru romanul transpus pe ecran „Parfumul – Povestea unui ucigaş”

– 1949: S-a născut (în Anglia) Jon (Jonathan James) English, cântăreţ de rock, compozitor, muzician şi actor australian (m. 2016)

– 1951: S-a născut Carl Edwin Wieman, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2001, împreună cu Wolfgang Ketterle şi Eric Cornell pentru realizarea condensării Bose-Einstein în atomi alcalini şi pentru studii preliminare fundamentale asupra proprietăţilor condesatelor

– 1957: A murit Max Ophüls (Max Oppenheimer), regizor francez de teatru şi film (n. 1902)

– 1958: S-a născut Alar Karis, genetician şi biolog al dezvoltării, om politic estonian, președinte al Estoniei din 2021

– 1959: A murit scriitorul şi scenaristul american Raymond (Thornton) Chandler (n. 1888)

– 1971: S-a născut Erick Morillo, DJ american de origine columbiană, producător de muzică și proprietar de casă de discuri, creatorul piesei „I Like to Move It”, unul dintre hiturile curentului Eurodance din anii ’90 (m. 2020)

– 1973: S-a născut Larry (Lawrence Edward) Page, informatician american şi antreprenor în domeniul Internetului; co-fondator al companiei Google (la 4.IX.1998), împreună cu Sergey Brin, co-fondator şi CEO al Alphabet; averea sa a fost estimată în 2017, de revista Forbes, la 44,2 miliarde de dolari

– 1973: A murit Sir Noël Peirce Coward, dramaturg, romancier, regizor, scenarist, actor, compozitor, cântăreț, poet și pictor englez (n. 1899)

– 1981: S-a născut cântăreţul britanic de origine indiană Jay Sean (pe numele său adevărat Kamaljit Singh Jhooti)

– 1987: A murit dirijorul german Eugen Jochum (n. 1902)

– 2003, 26/27: A murit Daniel Ceccaldi, actor, regizor şi scenarist francez (n. 1927)

– 2011: A murit americanul Harry Coover, inventatorul adezivului Super Glue; a descoperit celebrul adeziv din întâmplare, în perioada în care lucra pentru compania Eastman Kodak (n. 1917)

– 2011: A murit Paul Baran, inginer american de origine poloneză, unul dintre pionerii Internetului; a iniţiat, în 1967, proiectul Arpanet (packet-switched networks), proiect considerat un precursor al Internetului (n. 1926)

– 2015: A murit Tomas Tranströmer, poet, psiholog şi traducător suedez; Premiul Nobel pentru Literatură în 2011 (n. 1931) – 10 ani

– 2016: A murit scriitorul american Jim Harrison (n. 1937)

Sursa: RADOR