Calendarul zilei – 7 martie

Publicat de Codrin RAITA, 7 martie 2025, 05:00 / actualizat: 7 martie 2025, 15:10

S-a întâmplat într-o zi de 7 martie

* Se marchează 630 de ani (1395) de când era încheiat, în condiţii de deplină egalitate, Tratatul antiotoman de la Braşov dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei. Tratatul a reprezentat prima alianţă militară românească antiotomană. Cu acest prilej, domnul Ţării Româneşti a fost recunoscut cu titlurile de duce de Făgăraş, şi ban de Severin

* Cu 584 de ani în urmă (1441) Iancu de Hunedoara (1407-1456) devenea voievod al Transilvaniei, în paralel cu funcţiile de comite al Timişoarei şi ban al Severinului. În această triplă calitate, dar şi ca guvernator (regent) al Ungariei (din 1446), a dus o îndelungată luptă împotriva expansiunii otomane, obţinând victorii de prestigiu

* În urmă cu 149 de ani (1876) Oficiul de Patente al SUA, de la New York, breveta invenţia telefonului. La 14 februarie 1876, americanii Alexander Graham Bell (1847-1922) şi Elisha Gray (1835-1901) au depus la acest Oficiu cererea de brevet pentru invenţia telefonului, primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00. Pe această diferenţă de două ore s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori. Prima convorbire telefonică a avut loc la 10.III.1876, când inventatorul Alexander Graham Bell îi cerea asistentului său, care se afla în altă cameră: „Domnule Watson, veniţi aici! Am nevoie de dumneavoastră”

* Acum 86 de ani (1939), în România, începe guvernarea Armand Călinescu, cel de-al 39-lea premier al României. La data de 6 martie 1939, patriarhul Miron Cristea, prim-ministru în funcție, a încetat din viață, astfel că ministrul de Interne, Armand Călinescu, a fost desemnat noul președinte al Consiliului de Miniștri. Preluarea mandatului intervinea într-un moment de maximă încordare pe scena internaţională. În aceeaşi lună se destramă Cehoslovacia, iar trupele naziste ocupă Boemia şi Moravia. Guvernul condus de Armand Călinescu și-a îndeplinit funcția până la data de 21 septembrie 1939, când primul ministru este asasinat de legionari în mijlocul Bucureștiului ca act de răzbunare, continuându-se astfel seria începută cu I.Gh. Duca (1933), și el prim-ministru asasinat de legionari

* În urmă cu 16 ani (2009) NASA a lansat, de la baza Cape Canaveral (Florida), sonda (misiunea) spaţială Kepler (numită după astronomul german Johannes Kepler), cu scopul de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului care orbitează alte stele, cu ajutorul unui telescop şi al unui fotometru speciale. Până în anul 2014 sonda descoperise 961 de planete extrasolare, confirmate în peste 75 de sisteme stelare și 3.601 de planete neconfirmate. Cele mai multe planete găsite în timpul altor misiuni au fost planete gigantice, de dimensiunea planetei Jupiter sau mai mari, însă sonda Kepler a fost programată să găsească planete de dimensiunea Terrei. După nouă ani petrecuți în spațiu, în care a colectat date ce au dezvăluit că cerul nostru nocturn este plin de miliarde de planete ascunse – mai multe planete chiar decât stele – telescopul spațial Kepler de la NASA a fost retras. Kepler a lăsat o moștenire de peste 2.600 de descoperiri planetare din afara sistemului nostru solar, dintre care multe ar putea fi locuri promițătoare pentru viață

* Acum 6 ani (2019) primul laser de mare putere din România și cel mai puternic laser din Europa a reușit o premieră mondială: atingerea a 2×10.88 PW, reprezentând a zecea parte din întreaga putere a Soarelui pe Pământ concentrată într-o rază de lumină, adică cea mai mare putere atinsă de omenire. Laserul se află la Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), inaugurat la 21.X.2014, la sediul Institutului Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei din Măgurele

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Efrem, episcopul Tomisului (Calendarul Creştin-Ortodox 2025)

– Sfinţii Perpetua şi Felicitas, martiri (Calendarul Romano-Catolic 2025)

– 1845: A murit Constantin Faca, poet şi dramaturg, un fervent susţinător al teatrului românesc (n. ~1800) – 180 de ani

– 1847, 7/19: S-a născut Constantin Dimitrescu, violoncelist, compozitor, dirijor şi profesor (m. 1928)

– 1864: S-a născut Adolf Schullerus, istoric, etnolog, filolog, profesor şi preot sas din Transilvania; autor al primei tipologii a poveştilor româneşti în sistemul preconizat de folcloristul finlandez Antti Aarne (metoda istorico-geografică); lucrări etnografice şi folclorice privind cultura populară a saşilor, folclorul românesc şi maghiar; cercetări referitoare la începuturile saşilor din această provincie (bazate pe documente istorice şi elemente de lingvistică); a publicat un dicţionar al graiurilor săseşti din Transilvania; deputat în primul parlament al României reîntregite (m. 1928)

– 1893: S-a născut Nicolae Oancea, compozitor şi dirijor de muzică corală (m. 1974)

– 1905, 7/20: S-a născut traducătoarea Frida Papadache; remarcată pentru versiunile româneşti ale unor scriitori americani clasici şi moderni (Twain, Dreiser, Steinbeck) şi, mai ales, pentru primele traduceri româneşti din Joyce (m. 1989) – 120 de ani

– 1934: S-a născut Mihai Stere Derdena, fost deținut politic, scriitor, publicist și profesor (m. 2019)

– 1939: S-a născut Florin Halagian, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria fotbalului românesc (m. 2019)

– 1939: A murit chimistul Gheorghe Gh. Longinescu; contribuţii în domeniul chimiei analitice şi fizice; împreună cu matematicianul Gheorghe Ţiţeica a întemeiat revista „Natura”; membru de onoare al Academiei Române din 1936 (n. 1869)

– 1940: S-a născut arhidiaconul Jean Lupu, dirijor de cor, compozitor şi profesor; iniţiatorul, dirijorul (până în 2015) și directorul Corului de copii şi tineret „Symbol” al Patriarhiei Române; Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, i-a acordat la data de 22 ianuarie 2020 Părintelui Arhidiacon Jean Lupu Ordinul „Crucea Patriarhală” pentru clerici, ediţie nouă – 85 de ani

– 1940: S-a născut Dan Jitianu, arhitect şi scenograf (m. 1994) – 85 de ani

– 1941: S-a născut publicistul Radu Pascal, membru fondator al revistei de politică externă „Lumea” (1963) (m. 1996)

– 1944: S-a născut fizicianul și profesorul Dorel Bucurescu; cercetări în domeniul fizicii nucleare; membru corespondent al Academiei Române din 2016

– 1945: S-a născut colonelul (r) Traian Tandin, unul dintre cei mai renumiți criminaliști români, scriitor de romane polițiste (m. 2020) – 80 de ani

– 1953: S-a născut Ștefan Papadima, matematician și profesor; contribuție majoră la dezvoltarea cercetării științifice în domeniile topologiei și geometriei; fiul criticul literar și eseistului Ovidiu Papadima (m. 2018)

– 1965: S-a născut Dan Teodorescu, compozitor, textier şi cântăreţ de muzică uşoară; membru fondator al formaţiei „Taxi” – 60 de ani

– 1977: A murit Virgil Gheorghiu, pianist, compozitor, critic muzical, poet, prozator şi traducător (n. 1903)

– 1983: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Nicolae Brânzeu (n. 1907)

– 1997: A murit compozitorul şi profesorul Alexandru Velehorshi (n. 1918)

– 2000: A murit matematicianul Nicolae-Victor Teodorescu; este considerat creatorul şcolii româneşti de teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale; lucrări de fizică matematică; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1908) – 25 de ani

– 2002: A murit Alexandru Balaci, istoric şi critic literar, poet, traducător şi profesor; italienist de prestigiu (monografii dedicate scriitorilor italieni clasici, cercetări comparatiste); membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1916)

– 2004: A murit medicul Nicolae Cajal, specialist în inframicrobiologie; contribuţii în diagnosticul de laborator al virozelor, genetica virusurilor şi profilaxia unor viroze (vaccinul antirujiolos); preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România din iunie 1994 (până la sfârşitul vieţii); membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1919)

– 2004: A murit Eugeniu Gh. Proca, medic chirurg urolog; timp de peste 40 de ani şi-a concentrat atenţia asupra problemelor insuficienţei renale; a organizat primul Centru de hemodializă şi a efectuat primele transplanturi renale din România (1980); membru de onoare al Academiei Române din 1992 (n. 1927)

– 2006: A murit Ghizela Suliţeanu, folclorist şi etnolog (n. 1920)

– 2009: A murit sociologul Andrei Roth; s-a preocupat de sociologia ştiinţei şi culturii, societatea în tranziţie, condiţia minorităţilor, naţionalism şi democraţie (n. 1927)

– 2010: A murit medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (n. 1930) – 15 ani

– 2014: A murit compozitorul, teologul, dirijorul, bizantinologul şi profesorul Dragoş Alexandrescu; a fost redactor-şef la Biblioteca muzicală a Radiodifuziunii Române (n. 1924)

– 2020: A murit Nicolae Dan Cristescu, matematician și profesor; din 1953 şi-a desfăşurat activitatea în domeniul teoriei plasticităţii şi vâscoplasticităţii, neabordat până atunci în România, care s-a dovedit de mare importanţă în diverse sectoare ale tehnicii; alte domenii de cercetare abordate au fost: mecanica rocilor, a materialelor compozite, a corpurilor solide deformabile, teoria proceselor de prelucrare a metalelor, mecanica materialelor granulare, propagări de unde;  membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1929, la Chelmenţi, azi în Ucraina) – 5 ani

– 2022: A murit Luminiţa Vartolomei, important muzicolog şi critic muzical, cu o bogată activitate în mass-media; a fost redactor la Radiodifuziunea Română (1968-1973), consultant artistic la Filarmonica „George Enescu” (1973-1975), redactor principal la revista „Contemporanul” (1975-1990); a fondat şi a condus revistele „Actualitatea Muzicală” (1990-2001) şi „Spectacolul muzicii” (1995-1997); a fost coordonatorul Biroului Secţiei de muzicologie şi critică muzicală a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor (2002-2019); a organizat primele festivaluri naţionale consacrate muzicii vocale (Sfântu Gheorghe, 1981), operei de cameră (Roman, 1982) şi coregrafiei (Focşani, 1983) (n. 1945)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al UE (Justiție)

– Rio de Janeiro, Brazilia: Date privind PIB-ul din trimestrul IV

– Santiago de Chile: Publicarea de către Institutul Național de Statistică a indicelui prețurilor de consum pentru luna februarie

– Nairobi, Kenya: Curtea de Apel trebuie să se pronunțe cu privire la blocarea comercializării alimentelor și semințelor modificate genetic

– Austin, SUA: Festivalul de Arte și Tehnologie SXSW (7 – 15 mar.)

– Ciboure, Franța: Manifestări de marcare a 150 de ani de la nașterea compozitorului Maurice Ravel

– Los Angeles: Cântăreaţa americană Lady Gaga își va lansa cel de-al şaptelea album de studio al ei, care se va intitula cel mai probabil „Mayhem”. Acest proiect muzical conţine 14 cântece şi include piesele deja lansate „Disease” şi „Die With a Smile

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Rugăciune”; este o zi în care creştinii de diferite confesiuni se întâlnesc în localităţile lor pentru a se ruga pentru o ţară anume şi pentru pace în lume; iniţiată de mişcarea ecumenică a femeilor, este celebrată în prima zi de vineri a lunii martie, în peste 170 de ţări din lume; programul este pregătit de femei, dar invitaţia la rugăciune se adresează tuturor (în România se marchează din 1993)

– 1274: A murit Thomas d’Aquino, teolog şi filosof italian; cel mai de seamă reprezentant al scolasticii catolice; canonizat de Biserica Romano-Catolică la 18.VII.1323 (n. ~1224/1225)

– 1765: S-a născut fizicianul francez Joseph-Nicéphore Niépce, inventatorul fotografiei; este primul care a reuşit să realizeze imagini permanente, printr-un proces numit de el heliografie (a imprimat imagini pe suporturi metalice, folosind emulsii); prima fotografie păstrată datează din 1827; în anul 1829 s-a asociat cu Daguerre, realizând primele dagherotipii (Niépce a rămas, însă, mult timp în uitare, umbrit de gloria asociatului său, căruia i s-a atribuit în totalitate această descoperire) (m. 1833) – 260 de ani

– 1785: S-a născut poetul şi nuvelistul italian Alessandro Manzoni (m. 1873) – 240 de ani

– 1799: S-a născut František Čelakovský, poet, filolog şi folclorist ceh, luptător pentru renaşterea naţională (m. 1852)

– 1809: A murit Jean-Pierre Blanchard, aeronaut francez, inventatorul paraşutei; în compania medicului american John Jeffries a realizat prima traversare cu balonul a Canalului Mânecii, la 7.I.1785 (n. 1753)

– 1850: S-a născut Thomas G. Masaryk, filosof, sociolog şi om politic ceh; primul preşedinte al Republicii Cehoslovace, proclamat la 14.XI.1918; reales în 1927 şi 1934; în 1935 s-a retras în favoarea lui Edvard Beneš; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1937) – 175 de ani

– 1857: S-a născut Julius Wagner von Jauregg, neurolog şi psihiatru austriac; pentru descoperirea metodei de terapie a paraliziei progresive prin inocularea malariei i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1927 (m. 1940)

– 1872: S-a născut pictorul olandez Piet Mondrian; unul dintre întemeietorii şi teoreticienii neoplasticismului (m. 1944)

– 1875: S-a născut compozitorul francez Maurice Ravel; celebru mai ales datorită muzicii de balet pentru orchestră în Do major „Boléro” (1928), una din ultimele piese compuse (m. 1937) – 150 de ani

– 1891: A murit Franz Miklosich, lingvist şi filolog sloven; unul dintre întemeietorii şcolii comparativ-istorice a gramaticii şi a lexicului slav; contribuţii privind raporturile dintre limba română şi limbile slave („Elemente slave în limba română”) şi dialectele limbii române în general („Cercetări româneşti: Monumente de limbă istro- şi macedo-române”); membru de onoare străin al Academiei Române (1880) (n. 1813)

– 1908: S-a născut actriţa italiană de film Anna Magnani (m. 1973)

– 1909: S-a născut Léo Malet, scriitor francez (m. 1996)

– 1911: A murit scriitorul italian Antonio Fogazzaro (n. 1842)

– 1918: S-a născut romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (m. 2013)

– 1924: S-a născut Kōbō Abe, scriitor, fotograf şi inventator japonez (m. 1993)

– 1926: S-a născut Luciano Vincenzoni, scenarist italian (m. 2013)

– 1931: S-a născut soprana franceză de coloratură Mady Mesplé (m. 2020)

– 1931: A murit Akseli Gallen-Kallela (pe numele său real Axel Waldemar Gallén), pictor și grafician finlandez; celebru pentru ilustrațiile la epopeea națională Kalevala, considerate foarte importante pentru definirea identității naționale finlandeze (n. 1865)

– 1931: A murit pictorul olandez Theo van Doesburg (pseudonimul lui Christian Emil Marie Küpper) (n. 1883)

– 1932: A murit Aristide Briand, om politic şi diplomat francez; prim-ministru şi ministru de externe în repetate rânduri; unul dintre iniţiatorii Conferinţei de la Locarno (1925), ai Pactului Kellog-Briand (1928) şi ai proiectului creării blocului Pan-Europa, sub hegemonia Franţei; Premiul Nobel pentru pace în 1926, împreună cu germanul Gustav Stresemann (n. 1862)

– 1938: S-a născut David Baltimore, biolog şi profesor american; contribuţii esenţiale la imunologie, virusologie, biotehnologie; cercetări în domeniul cancerului; Premiul Nobel pentru medicină şi fiziologie în 1975, împreună cu Renato Dulbecco şi Howard Martin Temin, pentru descoperirea unei enzime cu rol esenţial în reproducerea retrovirusurilor precum HIV

– 1938: S-a născut Albert Fert, fizician şi profesor francez; Premiul Nobel pentru fizică în 2007, împreună cu fizicianul german Peter Grünberg, pentru descoperirea simultană, în 1988, a efectului mecanic de magnetorezistenţă gigantică, care „a revoluţionat tehnicile ce permit citirea informaţiei stocate pe un hard disk”

– 1942: S-a născut muzicianul american Hamilton Bohannon, unul dintre cei mai importanţi artişti din perioada disco (m. 2020)

– 1944: S-a născut geneticianul și profesorul american Michael Rosbash; Premiul Nobel pentru medicină în 2017, împreună cu cercetătorii Jeffrey C. Hall și Michael W. Young, pentru cercetări privind mecanismul și genetica ceasului biologic

– 1946: S-a născut Daniel Goleman, scriitor, jurnalist de știință și psiholog american; cunoscut pentru cărțile despre inteligența emoțională, care au marcat o revoluţie uluitoare în psihologie prin analiza importanţei covârşitoare a emoţiilor în dezvoltarea personalităţii umane; este unul dintre cei mai influenți gânditori de business

– 1946: S-a născut actorul american de film și televiziune John Heard Jr. (m. 2017)

– 1963: S-a născut inginerul coreean Kim Ung-Yong, menţionat în Guinness World Records ca având „cel mai mare IQ” (210, când avea doar doi ani); a început să vorbească la vârsta de 6 luni și să înțeleagă algebra la vârsta de 8 luni; când a împlinit 2 ani vorbea fluent în 4 limbi: japoneză, coreeană, germană și engleză; a început şcoala la 4 ani şi a absolvit la vârsta de 15 ani; a lucrat ca cercetător la NASA timp de 4 ani

– 1979: A murit pianista braziliană Guiomar Novaes (n. 1896)

– 1982: A murit regizorul german Konrad Wolf (n. 1925)

– 1983: A murit Igor Markevici, dirijor şi compozitor elveţian de origine rusă (n. 1912)

– 1984: A murit Paul Rotha, regizor, scenarist şi producător englez de film documentar (n. 1907)

– 1995: A murit Paul-Emile Victor, explorator şi etnolog francez; a participat la peste 60 de expediţii în Arctica şi Antarctica (n. 1907) – 30 de ani

– 1998: A murit mezzosoprana austriacă Léonie (Leopoldine) Rysanek (n. 1926)

– 1999: A murit Stanley Kubrick, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1928)

– 2010: A murit scriitorul şi filosoful sârb Mihajlo Mihajlov, stabilit în SUA; la Belgrad a fost arestat de mai multe ori pentru convingerile sale politice (n. 1934) – 15 ani

– 2013: A murit Damiano Damiani, regizor, scenarist, actor şi scriitor italian (n. 1922)

– 2013: A murit britanicul Kenny Ball (numele real: Kenneth Daniel Ball), trompetist, vocalist şi şef de orchestră de jazz (Kenny Ball & His Jazzmen) (n. 1930)

– 2021: A murit pianistul şi profesorul rus Dmitri Bashkirov (n. 1931)

Sursa: RADOR