Calendarul zilei – 2 martie

Publicat de Codrin RAITA, 2 martie 2025, 05:00 / actualizat: 3 martie 2025, 14:40

S-a întâmplat într-o zi de 2 martie

* Acum 309 ani (1716) apărea „Descriptio Moldaviae”, operă a domnitorului cărturar Dimitrie Cantemir (n. 1673 – m. 1723). La 11 iunie 1714, fostul domnitor devenea membru de onoare al Academiei de la Berlin, for la cererea căruia avea să redacteze lucrarea monografică în care tratează geografia, istoria, religia şi limba poporului român. Scrisă în limba latină, cartea a fost publicată în traducere germană 53 de ani mai târziu şi în limba rusă în anul 1789. Traducerea românească s-a făcut la mai bine de un secol după moartea autorului, tipărindu-se sub titlul „Scrisoarea Moldovei“ la Mănăstirea Neamţ în 1825. Lucrarea este alcătuită din trei părţi şi este însoţită de prima hartă a Moldovei

* Se împlinesc 155 de ani (1870) de când apărea, la Bucureşti, revista „Columna lui Traian”, condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu, revistă politică, economică, literară cu apariţie bisăptămânală până în 1883 (cu întreruperi)

* În urmă cu 118 ani (1907) a avut loc, la Viena, premiera operetei „Farmecul unui vals” de Oscar Straus

* Acum 106 ani (1919) a avut loc, la Moscova, Conferinţa internaţională a partidelor şi organizaţiilor comuniste. S-a creat astfel, Internaţionala a III-a Comunistă (organizaţie care grupează partidele comuniste, cu sediul la Moscova, din iniţiativa lui V.I. Lenin; condusă din 1926 de Stalin, care a desfiinţat-o în 1943)

* Cu 76 de ani în urmă (1949) era adoptată legea de expropriere a moşiilor de 50 de hectare şi a fermelor model. Au fost naţionalizate astfel 6.258 de moşii şi 4.456 conace

* Acum 67 de ani (1958) au debutat (la ora 17:00) programele emise de Studioul Teritorial Târgu Mureş al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 este închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Târgu Mureş şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Cluj, Craiova, Iaşi, Timişoara)

* Tot într-o zi de 2 martie şi tot acum 67 de ani (1958) Sir Vivian Ernest Fuchs (1908-1999), geolog şi explorator britanic, a terminat, alături de o echipă formată din 12 persoane, prima traversare a Antarcticii, cu autoşenilele, trecând prin Polul Sud (începută la 24.X.1957)

* Avionul Concorde era testat pentru prima oară acum 56 de ani (1969). Prototipul francez 001, pilotat de Andre Turcat, a decolat de pe aeroportul Toulouse şi a efectuat un zbor scurt de 28 de minute. După mai multe teste în lunile următoare, aeronava, înregistrată ulterior F-WTSS de Aerospaţiale, a depăşit bariera sunetului pe 1 octombrie 1969. Primul prototip Concorde a fost retras la muzeul Aeroportului „Le Bourget” din Paris în octombrie 1973 după 397 de zboruri însumând 812 ore de zbor, dintre care 255 la viteze supersonice

* Cu 53 de ani în urmă (1972) era înfiinţată Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, în structura Uniunii Scriitorilor din România (U.S.R.), în cadrul căreia funcţionau şase secţii, după genurile literare. Începând cu anul 2013, conform noului statut al U.S.R., cele șase secții au devenit Filiale independente, clasificate tot după genurile literare: Filiala București – Critică, Eseistică și Istorie Literară, Filiala București – Dramaturgie, Filiala București – Literatură pentru Copii și Tineret, Filiala București – Poezie, Filiala București – Proză și Filiala București – Traduceri Literare. În prezent, U.S.R. cuprinde 2600 de membri care activează în 19 Filiale organizate în România şi în Filiala Chişinău din Republica Moldova

* Se împlinesc 35 de ani (1990) de când era înfiinţat Muzeul Naţional al Aviaţiei Române, ca instituţie de sine stătătoare, la iniţiativa conducerii Forţelor Aeriene. Ideea înfiinţării unui muzeu cu specific aviatic în România a fost exprimată de Nicolae Iorga, dar demersuri concrete, desfăşurate de Liga Naţională Aeronautică, au apărut după Primul Război Mondial. Asociaţia a reuşit să adune material suficient pentru un muzeu, material în principal capturat de armata română din timpul ostilităţilor militare. După evenimentele din decembrie 1989 ideea înfiinţării unui muzeu aviatic a fost readusă în discuţie. În cele din urmă, la 2 martie 1990, muzeul a fost înfiinţat prin HG. nr. 197. La început muzeul a fucţionat în câteva corturi de campanie şi era amplasat pe aerodromul militar de la Otopeni, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Ulterior muzeul primeşte din partea Comandamentului Aviaţiei Militare un sediu aflat în apropierea Aeroportului Internaţional Băneasa. Începând din 2 martie 2000 muzeul a fost mutat într-un spaţiu situat în vecinătatea Aeroportului Internaţional Otopeni. Muzeul a fost inaugurat la 18 martie 2006 în actualul spaţiu de pe Str. Fabrica de Glucoză nr. 2-4, sector 2

* În urmă cu 33 de ani (1992) Republica Moldova a devenit membru al ONU, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223. Imediat după aderarea Republicii Moldova la ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european. La ora actuală, activitatea ONU în Moldova se desfăşoară în conformitate cu Acordul de Parteneriat ONU – Republica Moldova şi planul de acţiuni pentru perioada 2013-2017, care a fost semnat la Chişinău în decembrie 2012, de Şeful Guvernului Republicii Moldova, Rezidentul Coordonator ONU şi reprezentanţii organizaţiilor ONU în Republica Moldova

Aniversări – Comemorări

– Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (a Lăsatului sec de brânză) (Calendarul Creştin-Ortodox 2025; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2025)

– 1769: A murit Bod Péter, cărturar umanist și istoric de etnie secuiască, figura cea mai reprezentativă a istoriografiei maghiare transilvănene în secolul al XVIII-lea (n. 1712)

– 1895: S-a născut Eugen Relgis (pseudonimul anagramă al lui Eisig Siegler), eseist, poet, romacier, sociolog, publicist şi traducător; remarcabilă personalitate a mişcării umanitariste şi pacifiste internaţionale (m. 1987, la Montevideo/Uruguay, unde s-a stabilit după cel de-al Doilea Război Mondial) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Dan Theodorescu, medic chirurg stomatolog; fondator al „Revistei române de stomatologie” (1937) şi al Societăţii române de stomatologie (1938); organizator al Şcolii de surori de stomatologie (1941) şi al Şcolii de tehnicieni dentari (1943) din Bucureşti (m. 1948)

– 1900: S-a născut Nicolae Lungu, profesor, dirijor, compozitor; fondator şi dirijor al Societăţii corale „România” (1934-1949), dirijor al Coralei Patriarhiei Române (1947-1985), care în onoarea lui îi poartă numele (m. 1993) – 125 de ani

– 1901: S-a născut inginerul Tudor Tănăsescu; lui i se datorează închegarea unui învăţământ politehnic pentru radiotelecomunicaţii, dezvoltarea radiodifuziunii, începuturile industriei române de electronică ş.a.; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1961)

– 1901: S-a născut economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (m. 1990)

– 1905: S-a născut Radu Gyr (pseudonimul lui Radu Ștefan Demetrescu), poet, dramaturg şi eseist; pentru apropierea sa de mişcarea legionară a făcut aproape 20 de ani de detenţie politică; a cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste (m. 1975) – 120 de ani

– 1905: S-a născut Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (m. 1995) – 120 de ani

– 1925: S-a născut dirijorul Edgar Cosma (m. 2006) – 100 de ani

– 1929: S-a născut pictorul, restauratorul şi profesorul Constantin Blendea (m. 2012)

– 1932: S-a născut Petre Ghelmez, poet, scriitor, publicist, editor; o mare parte din creaţia sa literară a dedicat-o copiilor (m. 2001)

– 1940: S-a născut Sanda Golopenţia-Eretescu, lingvistă, eseistă, folcloristă, memorialistă, traducătoare, publicistă şi profesoară; a contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc; în 1980 a emigrat în SUA – 85 de ani

– 1942: S-a născut interpretul de muzică populară şi profesorul Gavriil Prunoiu, un nume de referinţă în istoria culturii tradiţionale românești; a avut o contribuţie esenţială la înfiinţarea mai multor secţii de muzică vocală tradiţională românească la mai multe licee de muzică din ţară și a sprijinit crearea clasei de nai la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti (m. 2021)

– 1945: S-a născut Corneliu „Bibi” Ionescu, membru fondator şi basist al trupei rock Sfinx (din 1962 până în 1994, când trupa s-a desfiinţat); constructor de instrumente şi dispozitive muzicale; membru fondator al companiei de producţie Stage Expert, reputată în mediul profesioniştilor din industria spectacolelor şi mass media vizuală (m. 2022) – 80 de ani

– 1957: S-a născut poetul Călin Angelescu; stabilit în Olanda în 1991 (m. 2002)

– 1964: A murit inginerul Nicolae Vasilescu-Karpen; importante lucrări în domeniul electrotehnicii, hidromecanicii şi al construcţiilor; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1929-1932; 1942-1944) (n. 1870)

– 1966: S-a născut actriţa de teatru, film şi divertisment Emilia Popescu

– 1968: A murit, în Marea Britanie, Grigore Nandriş, filolog, lingvist şi memorialist, profesor la universităţile din Cernăuţi, Bucureşti, Londra şi Oxford (n. 1895)

– 1977: A murit astronomul, seismologul şi profesorul Ioan Curea, considerat pionierul seismologiei moderne din România (n. 1901)

– 1981: A murit Maria Andriescu, solistă vocală şi compozitoare (n. 1878)

– 1985: A murit Haralambie Mihăescu, lingvist şi filolog; specialist în limbile clasice; autor de ediţii critice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907) – 40 de ani

– 1989: Braşoveanul Liviu Corneliu Babeş şi-a dat foc pe pârtia Bradul din Poiana Braşov, în semn de protest faţă de regimul comunist; a fost dus la Spitalul Județean din Brașov, unde a murit după câteva ore; prin Legea nr. 93 din 3 iunie 1997, Liviu Cornel Babeș a fost declarat erou-martir; în prezent, o stradă din Brașov poartă numele lui Liviu Cornel Babeș; în data de 2 martie 2007, în memoria martirului a fost dezvelită o placă de bronz comemorativă pe soclu, în curtea Bisericii din Poiana Brașov (n. 1942)

– 1993: A murit inginerul agronom (fitopatolog) Eugen Rădulescu; cercetări privind rezistenţa cerealelor la diverse boli şi biologia agenţilor fitopatogeni; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 2008: A murit Jules Perahim, pictor şi grafician român, stabilit în Franţa; una din figurile reprezentative ale avangardismului suprarealist românesc (n. 1914)

– 2013: A murit graficianul şi caricaturistul Albert Poch (n. 1930)

– 2013: A murit omul de radio, ziaristul şi scriitorul Dan Ursuleanu; din 1966 a fost reporter, apoi realizator la Programul 3 al Radiodifuziunii Române, unde a realizat emisiuni din diverse domenii; dintre cele mai cunoscute emisiuni de radio au fost „Logicon” (concurs de teste, probleme şi jocuri logice) şi „Exploratorii lumii de mâine”, singurul şi cel mai longeviv program SF din estul Europei (n. 1942, la Cernăuţi, azi în Ucraina)

– 2017: A murit József Haller, grafician, sculptor, pictor şi scenograf; timp de 40 de ani a fost pictor scenograf la Teatrul de Tineret şi de Păpuşi Ariel, unde a conceput decorurile, costumele şi păpuşile a peste 120 de piese (n. 1935)

– 2018: A murit cântăreața de muzică populară Maria Tudor (n. 1947)

– 2019: A murit Gheorghe Udubașa, geolog cu o bogată carieră internațională, profesor; este recunoscut ca unul dintre marii mineralogi şi metalogenişti ai României; membru titular al Academiei Române din 2017 (n. 1938)

– 2021: A murit Ibrahima Keita, gravor, pictor, desenator, teoretician, muzeograf expert şi profesor originar din Guineea; s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul muzeului de Artă din Tulcea, unde a profesat o viață (n. 1949)

– 2024: A murit Dinu (Constantin) Săraru, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, om de teatru, cronicar teatral, jurnalist (realizator de radio și televiziune, carieră jurnalistică timpurie la Radiodifuziunea Română – între anii 1950 şi 1960 a lucrat ca reporter la Redacţia Culturală); fondatorul Fundaţiei Naţionale pentru Civilizaţie Rurală „Nişte ţărani” (1998), al revistei „Renașterea civilizației rurale românești” și al Institutului Național de Cercetare a Civilizației Rurale; director de teatre (Teatrul Mic, Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti) (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Tadjikistan: Alegeri legislative

– Beverly Hills: Cea de-a 97-a ceremonie a Premiilor Oscar – seara Vanity Fair

• West Hollywood, SUA: Petrecere dedicată cântărețului Elton John, la Gala Oscar

– Rio de Janeiro: Carnavalul de la Rio – paradele școlilor de samba pe Sambodrom (2 – 4 mar.)

– Japonia: Maratonul de la Tokyo

– Spațiu: Firefly Blue Ghost este programat să aterizeze pe Lună. Blue Ghost Mission 1 (TO 19D) este o misiune de aterizare pe Lună concepută pentru a livra zece încărcături utile pe suprafața lunii. S-a lansat pe 15 ianuarie 2025. Obiectivele misiunii sunt de a investiga fluxul de căldură din interiorul Lunii, interacțiunile penaj-suprafață, câmpurile electrice și magnetice crustale. De asemenea, va lua imagini cu raze X ale magnetosferei Pământului

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Radiodifuziunii pentru Copii” este o zi în care companiile radio și tv din lume oferă timp de emisie copiilor şi emisiunilor pentru copii; a fost lansată de UNICEF în 1991, pentru a încuraja radiodifuzorii din întreaga lume să realizeze conștientizarea problemelor copiilor; este o zi în care radiodifuzorii le permit copiilor să facă parte din procesul de programare, să vorbească despre speranțele, visele lor și să facă schimb de idei cu colegii lor despre problemele care îi afectează; sărbătorită inițial în prima sau a doua duminică din decembrie, a fost mutată din 2009 în prima duminică din martie

– „Ziua Memoriei” în Republica Moldova (Ziua de comemorare a celor căzuţi în conflictul armat din 1991-1992 pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova şi a victimelor acestui conflict

– 1729: A murit Francesco Bianchini, filosof şi om de ştiinţă italian (n. 1662)

– 1797: S-a născut Étienne Mulsant, entomolog şi ornitolog francez (m. 1880)

– 1817: S-a născut Arany Jấnos, poet, prozator, jurnalist, traducător şi profesor ungar (m. 1882)

– 1820: S-a născut scriitorul olandez Multatuli (pseudonimul lui Edward Douwes Dekker), cunoscut prin romanul cu caracter autobiografic, satiric şi pamfletar „Max Havellar” (m. 1887) – 205 ani. NOTĂ: „Multa tuli” este un termen latin care înseamnă „am îndurat multe”

– 1824: S-a născut compozitorul ceh Bedřich Smetana (m. 1884)

– 1895: A murit pictoriţa franceză Berthe Morisot (n. 1841) – 130 de ani

– 1900: S-a născut Kurt Weil, compozitor german naturalizat american în 1943 (m. 1950) – 125 de ani

– 1904: S-a născut Theodor Seuss Geisel, cunoscut ca Dr. Seuss, scriitor al unor vestite cărți pentru copii, ilustrator, caricaturist politic, creator de film și poet american (m. 1991)

– 1915: A murit fiziologul francez Charles Jacques Bouchard; de numele său se leagă descoperirea cauzei insuficienţei musculaturii stomacului („boala lui Bouchard”); în 1870 a elaborat o nouă metodă de dozare a globulelor în sânge, iar în 1884 a introdus tratamentul antiseptic al maladiilor infecţioase; membru de onoare străin al Academiei Române (1911) (n. 1837) – 110 ani

– 1924: S-a născut Antonín Jaroslav Liehm, scriitor, editor, traducător și publicist de origine cehă, stabilit la Paris; în 1984, a fondat revista de cultură europeană Lettre Internationale (m. 2020)

– 1924: S-a născut Michael Sela, imunolog, chimist, profesor universitar și biolog israelian; a ajutat la dezvoltarea medicamentelor pentru tratarea sclerozei multiple și a cancerului; membru de onoare al Academiei Române din 1991 (m. 2022)

– 1930: S-a născut Tom Wolfe (nume complet: Thomas Kennerly Wolfe Jr.), romancier, eseist, scenarist și jurnalist american; unul dintre iniţiatorii mişcării „noul jurnalism” (m. 2018) – 95 de ani

– 1930: A murit David Herbert Lawrence, prozator, poet şi eseist britanic (n. 1885) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Mihail Gorbaciov, om politic sovietic; secretar general al PCUS (1985-1991); preşedinte al Sovietului Suprem al URSS (1988-1991); preşedinte al URSS (1990-1991); în plan intern, a iniţiat o politică de radicală reformare a societăţii sovietice (glasnost şi perestroika), iar pe plan extern a contribuit la încheierea „Războiului rece” şi a netezit drumul spre reunificarea Germaniei şi spre liberalizarea Europei de Est; Premiul Nobel pentru Pace în 1990 (m. 2022)

– 1937: S-a născut Abdelaziz Bouteflika, fost preşedinte al Republicii Algeriene Democratice şi Populare (din aprilie 1999 până în 2019), fiind cel mai longeviv președinte din istoria țării (m. 2021)

– 1939: A murit egiptologul englez Howard Carter; a făcut săpături în Egipt, în Valea Regilor (porţiune pe versantul drept al văii Nilului, în amonte de Luxor, unde au fost săpate în stâncă mormintele principalilor faraoni din dinastiile 11-19); la 26.XI.1922 a descoperit mormântul faraonului Tutankhamon (1333-1325 î.H) (n. 1873)

– 1940: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul spaniol Ricardo Palacios (m. 2015) – 85 de ani

– 1940: A murit Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (n. 1883) – 85 de ani

– 1942: S-a născut scriitorul american John Irving (pe numele său adevărat John Wallace Blunt, Jr.)

– 1945: A murit Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (n. 1871) – 80 de ani

– 1946: S-a născut medicul şi profesorul austriac Felix Unger, unul dintre cei mai importanţi specialişti de inimă din lume; a efectuat prima operaţie de transplant de inimă artificială din Europa, în anul 1986; în anul 1990 a înfiinţat, împreună cu Cardinalul König şi prof. Lobkowicz, Academia Europeană de Ştiinţe şi Arte, care numără peste 2000 de oameni de ştiinţă şi artă, printre care numeroşi laureaţi ai Premiului Nobel

– 1948: S-a născut Rory Gallagher, chitarist, compozitor şi cântăreţ, pionier al rock-ului irlandez (m. 1995)

– 1962: S-a născut Jon Bon Jovi (pe numele adevărat John Francis Bongiovi), compozitor, cântăreţ rock şi actor de film american

– 1968: S-a născut Daniel (Wroughton) Craig, actor britanic cunoscut mai ales din rolul principal jucat în filmul „James Bond”

– 1972: S-a născut ÎPS Daniil (numele de mirean: Atanas Trendafilov Nikolov), Mitropolit de Vidin; ales duminică, 30 iunie 2024, în demnitatea de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare și întronizat în aceeași zi la Catedrala Patriarhală „Sfântul Alexandru Nevsky” din Sofia, Bulgaria

– 1972: A murit soprana germană de coloratură Erna Sack (n. 1898)

– 1991: A murit Serge Gainsbourg, poet, cantautor, actor şi regizor francez (n. 1928)

– 1998: A murit Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina (1948-1955) (n. 1914)

– 2007: A murit scriitorul francez de origine rusă Henri Troyat (n. 1911)

– 2018: A murit dirijorul și regizorul muzical spaniol Jesus Lopez Cobos (n. 1940)

– 2019: A murit fotograful grec Yannis Behrakis, angajat al agenţiei Reuters timp de trei decenii şi laureat al unor premii de prestigiu, în special pentru reportajele sale despre „Primăvara arabă” şi criza refugiaţilor (n. 1960)

– 2020: A murit Louis James Lipton, scriitor, poet liric, textier, actor, profesor de comedie, prezentator american de televiziune; în 1994 a lansat emisiunea „Inside the Actors Studio”, pentru care, timp de aproape 25 de ani, a intervievat vedete (n. 1926) – 5 ani

– 2021: A murit cântărețul, compozitorul și percuționistul jamaican Bunny Wailer (nume real Neville O’Riley Livingston), o legendă a muzicii reggae; membru fondator al grupului de reggae „The Wailers”, alături de Bob Marley și Peter Tosh; a câștigat trei premii Grammy (n. 1947)

– 2023: A murit compozitorul, interpretul de jazz și saxofonistul american Wayne Shorter; unul dintre cei mai mari saxofoniști de jazz ai tuturor timpurilor; autorul unora dintre cele mai apreciate compoziţii de jazz din lume şi al cărui stil interpretativ tânguitor a schimbat sunetul jazzului în anii ’60 ai secolului XX, înainte să exploreze genul muzical rock-fusion; a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, inclusiv cu 12 premii Grammy şi cu Polar Music Prize (n. 1933)

Sursa: RADOR