TULCEA: Războiul din Ucraina văzut de peste Dunăre, de la Chilia Veche

De trei ani, sirenele îi îngrozesc pe localnici și îi alungă pe turiști.

Publicat de Adina Sîrbu, 24 februarie 2025, 13:39

De trei ani, atacurile frecvente ale Rusiei asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre au ecou în rândul populaţiei de pe malul românesc.

Primele atacuri cu drone ruseşti asupra porturilor din oraşele ucrainene aflate pe braţul Chilia al Dunării, atacuri înregistrate în anul 2023, i-au îngrozit pe unii locuitori ai comunei Chilia Veche, iar în continuare alarmele care se aud frecvent de pe malul ucrainean al fluviului îi ţin în stare de alertă.

„Prima dată, am stat afară, că nu puteai rămâne în casă. Şi geamuri, şi tot zguduiau. Eram afară şi se înălţa flacăra cât biserica. Toată comuna era afară. Acum, când sună RO-ALERT, stăm ca pe ghimpi, că nu ştim unde cade. Dacă a căzut aici, în centru, ne-a făcut praf. Ştiu unde să mă ascund, în beci, dar nu am beci. Aşa că ies afară, că alt loc n-am, să nu cadă casa pe mine. Suntem în alertă continuu. Dă RO-ALERT-ul, iar după 20 de minute încep mitralierele. Se aude drona ca barca cu motor. Toată noaptea urlă sirenele. Una se opreşte, alta porneşte”, a declarat, pentru AGERPRES, Iordache Nane Lesnic, în vârstă de 70 de ani, fost zidar.

Pescarul Mihai Pocora are încredere în protecţia NATO, dar este sceptic când vine vorba despre pace în Ucraina.

„Nu cred că va fi pace. Nu cred că o să ajungem la bine, că fiecare vrea să ia câte ceva”.

La şcoala gimnazială din sat, elevii recunosc şi ei că sunt afectaţi de războiul declanşat de Rusia.

„Prima dată, m-am speriat. S-a auzit foarte tare. Când sunt atacuri, nu stau lângă ferestre sau în locuri care să se dărâme. N-am ieşit din casă, când au fost atacurile. Rămân în casă, cu mama, într-un colţişor. Mă sperii în continuare de aceste lucruri”, a afirmat Oana B., elevă în clasa a VIII-a.

Alţi colegi de clasă spun că s-au obişnuit cu sunetele sirenelor.

Preşedintele Asociaţiei „Împreună pentru Chilia”, Vasile Dan Dicu, lucrează din 2001 la secţia din Chilia Veche a Penitenciarului cu Regim de Maximă Siguranţă Tulcea. A înfiinţat asociaţia neguvernamentală în anul 2020 şi, prin intermediul acesteia şi cu ajutorul altor asociaţii din ţară, a organizat diferite activităţi pentru copiii din localitate, s-a implicat în proiecte de protejare a mediului, dar şi în iniţiative de dezvoltare comunitară, iar unul dintre rezultate este locul de joacă amenajat la marginea satului, lângă cimitir.

El spune că războiul declanşat de Rusia a schimbat viaţa comunităţii.

„De când a început, nu există zi în care să nu se vorbească despre război, despre alarme. Câinii, săracii, sunt zăpăciţi, rup lanţurile, că animalele percep altfel. Înainte vorbeam despre pescuit, locuri unde trage peştele, ce se mai prinde, despre turism, lucruri specifice locului. Acuma, <ai auzit aseară?>, <dar unde s-a mai bombardat?>. Spre norocul nostru, în ultima perioadă, nu s-a mai întâmplat aici, lângă noi”, a afirmat Dicu.

În pofida războiului din Ucraina, reprezentanţii administraţiei locale din Chilia Veche au încredere în programele de dezvoltare româno-ucrainene începute în urmă cu mai mulţi ani şi în baza cărora a fost renovat sediul vechi al primăriei şi s-au cumpărat echipamente audio-video, costume tradiţionale, dar şi o barcă specială pentru intervenţii în situaţii de urgenţă.

„Acum, ni s-a aprobat proiectul de amenajare a unei remize pentru autospeciala de stingere a incendiilor, pentru un ATV şi UTV şi încă o maşină de intervenţii, aşa încât suntem acoperiţi şi terestru, şi naval. Războiul a pus mai multă presiune pe noi (administraţia locală – n.r.). Suntem sub umbrela NATO şi suntem protejaţi din toate punctele de vedere, dar când la 50 de metri de tine se trage cu drona sau bubuie o dronă, nu prea te simţi confortabil. Noi ne-am obişnuit, dar turiştii sunt foarte speriaţi”, a afirmat primarul comunei Chilia Veche, Timur-Alexandru Ciauş.

Aflat la al doilea mandat de primar, a realizat până acum proiecte în valoare totală de circa 15 milioane de euro, printre acestea aflându-se un bloc ANL. El are în vedere ca, în parteneriat cu în parteneriat cu WWF şi Asociaţia Ivan Patzaichin-Mila 23, să realizeze alte proiecte, unele începute deja prin semnarea contractului de finanţare, proiecte care vizează renaturarea a circa 250 de hectare şi, implicit, dezvoltarea durabilă a comunităţii, bugetul total estimat al acestora fiind apropiat de cel accesat deja.

„Dacă nu începea războiul, astăzi puteam trece în Kilia (localitate aflată pe malul ucrainean al Dunării – n.r.), pentru că am semnat un acord de înfrăţire cu oraşul Kilia şi aveam acces cu buletinul pe o distanţă de maximum 50 de kilometri de graniţă pe teritoriul Ucrainei. Ne gândeam că turiştii vin în Chilia Veche pentru câteva zile, fac excursii pe lacuri, iar apoi pleacă o zi în Ucraina. De la Chilia Nouă (Kilia – n.r.) până la Cetatea Albă, Vâlkovo şi Ismail. Aşa diversificam oferta turistică, dar ne-am blocat. Acces la asemenea tururi aveau toate persoanele care erau cazate cel puţin o zi într-o pensiune din Chilia Veche. Avem avizul Ministerului de Externe, Ministerului Dezvoltării, am lucrat pentru asta, dar totul s-a blocat”, a afirmat edilul.

Drumul până în satul Chilia Veche poate fi parcurs cu nava sau cu maşina personală, pentru că nu există un mijloc de transport regulat între sat şi suburbia Tudor Vladimirescu, din raţiuni economice în principal. Mai mult, drumul judeţean dintre cele două localităţi este impracticabil, deşi administratorul acestuia, Consiliul Judeţean Tulcea a încercat să-l repare parţial, în contextul în care un tronson face obiectul unui litigiu între instituţia publică şi o firmă privată care a concesionat o amenajare agricolă.

„Drumul este cel care va dezvolta tot braţul Chilia al Dunării. Din 2020 până în 2024, la rugăminţile mele, s-au făcut mai multe lucrări de reparaţii. Fiind un drum în litigiu, CJ a pierdut o finanţare. Am făcut nenumărate solicitări către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Singura soluţie prin care se poate face drumul ăsta este de a-i schimba categoria din drum judeţean în drum strategic şi atunci va putea fi făcut de Guvern prin alocarea de fonduri pe situaţii de urgenţă. (…) Accesul pe drum trebuie reglementat, să ştim cine intră, câţi intră, unde se cazează, fiindcă după aceea vom avea mulți oameni care nu apreciază delta, care vin, campează ilegal şi nu consumă nimic în localitate, iar după ei vine Garda de Mediu care ne sancţionează tot pe noi, din cauza gunoiului lăsat de ei’” a afirmat Timur-Alexandru Ciauş.

Din anul 2020, de când conduce administraţia locală, primarul spune că numărul pensiunilor din sat a crescut uşor, însă războiul îi ţine departe pe vizitatori. De altfel, scăderea numărului turiştilor este confirmată de Mihai Mihu, care lucrează la o pensiune de aproape 25 de ani.

„Oamenii care veneau cu familia în Deltă, acum nu mai vin. Nimeni nu-şi doreşte să vină într-o zonă în care să stea cu frică, mai ales dacă are copii. Cei care sunt pescari încă vin. Ei ştiu că oriunde se poate întâmpla ceva. Când ai însă copii, eviţi zona asta. Înainte, stăteau cam o săptămână. Acum, nimeni nu stă mai mult de trei zile. Auzind sirenele, se îngrozesc. Nu mai trebuie să auzi şi bubuiturile”, a afirmat Mihai Mihu.

Bărbatul a adăugat că turiştii sunt informaţi cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia atunci când aud alarme sau primesc mesaj RO-ALERT.

„Noi îi informăm pe turişti cum trebuie să reacţioneze la auzul sirenelor, dar panica atunci când o auzi prima dată e inevitabilă, chiar dacă eşti informat. Te sperii de ce se întâmplă. Am avut nişte turişti din Odessa stabiliţi în ţară, iar când au auzit sirenele şi-au luat copiii şi au plecat. Au spus că copiii lor nu trebuie să audă aşa ceva. Adulţii ştiu că oriunde se poate întâmpla orice, dar copiii se sperie şi pentru copii oricine ar face orice pe lumea asta”, a mai spus Mihai Mihu.

În Evul Mediu, localitatea Chilia Veche, după unele surse numită de greci „Lycostomo” (Gura lupului – n.r.), era un important centru comercial piscicol, datorită sturionilor, dar a decăzut după ce s-au ridicat porturile dunărene Galaţi şi Brăila, inclusiv ca pieţe de desfacere a peştelui, pe fondul unei cereri mai mari decât cea din Chilia.

În regimul comunist, la închisoarea din Chilia Veche şi Periprava erau încarceraţi deţinuţi de drept comun şi condamnaţi politic, care fără condiţii minime de igienă, asistenţă medicală, fără hrană, erau torturaţi zilnic şi obligaţi să taie stuful din Deltă pe gheaţă şi să lucreze la digurile localităţilor din apropiere.

După căderea comunismului, la începutul anilor 1990, în Chilia Veche erau circa 3.000 de persoane care se ocupau în principal cu agricultura şi creşterea animalelor. În momentul de faţă, satul numără 1.751 de locuitori, potrivit autorităţii locale.

Datele Ministerului Apărării Naţionale arată că din data de 5 septembrie 2023 până în prezent, 17 fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul României. Într-una dintre situaţii, militarii români au descoperit în apropiere de oraşul Galaţi resturi provenite de la două drone, iar cei din Republica Moldova, în urma aceluiaşi atac, au găsit resturi din trei drone.

Zonele în care au fost descoperite resturile de drone fac parte din rezervaţia trilaterală UNESCO România-Ucraina-Republica Moldova, a cărei înfiinţare a fost promovată public la finalul anilor 1990. Pe data de 5 iunie 2000, la Bucureşti, reprezentanţii ministerelor mediului din cele trei ţări au semnat un acord pentru cooperarea transfrontalieră în ariile naturale protejate Delta Dunării, declarată Rezervaţie a Biosferei încă din 1990, care cuprinde suprafeţe atât în România, cât şi în Ucraina, respectiv Prutul de Jos din Republica Moldova.

În ultimii ani, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării româno-ucraineană s-au derulat mai multe proiecte de colaborare, susţinute financiar de Uniunea Europeană, cooperarea transfrontalieră derulându-se atât în domeniul protecţiei mediului, cât şi în cel al promovării turistice sau dezvoltării serviciilor publice din cele două zone.

Cu o suprafaţă de 580.000 de hectare, Delta Dunării ocupă locul 22 între deltele lumii şi locul al treilea în Europa, după Volga şi Kuban, şi este una dintre cele mai mari zone umede din lume, dar şi cea mai întinsă zonă compactă de stufărişuri din lume. Cu cele 30 de tipuri de ecosisteme şi cele 5.429 de specii de floră şi faună identificate până în prezent, 38 din acestea fiind noi pentru ştiinţă, constituie o bancă de gene naturală de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul natural universal, fiind a treia zonă din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea după Bariera de Corali (Australia) şi Arhipelagul Galapagos (Ecuador).

Sursă: AGERPRES