Artefactele dacice expuse în Olanda, asigurate cu peste 30 de milioane de euro
Celulă de criză la Guvern pentru recuperarea pieselor de tezaur furate de la muzeul olandez și verificarea documentaţiei care a stat la baza organizării expoziției.
Publicat de Adina Sîrbu, 26 ianuarie 2025, 14:30
În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul Muzeului Național de Istorie a României, directorul instituției, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a vorbit despre oportunitatea organizării unei valoroase expoziții de patrimoniu în Olanda, după acțiuni similare în Belgia, Italia și Spania.
Directorul MNIR a spus că expoziţia a fost prezentată la cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda.
Spre deosebire de România unde sistemul este foarte ierarhizat, în Olanda există zeci de muzee importante în oraşe mai mici. În cazul Muzeului Drents pot să vă spun câteva lucruri (…). Muzeul din Drents este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda şi în acelaşi timp este unul din cele mai moderne muzee din Olanda. (…) Muzeul din Drents face mari expoziții de artă și de arheologie. Mai mult decât atât, în politica Muzeului Drents este prezentarea culturilor și civilizațiilor doar mai puțin cunoscute ale lumii. Veți vedea multe expoziții dedicate acestui subiect și nu întâmplător, când ne-au contactat colegii de la Muzeul Drents, au dorit să prezinte civilizația dacică pentru că au considerat că este una din marile civilizații europene care nu este cunoscută aproape deloc în Olanda, ca și în Occident, a declarat directorul MNIR, ca răspuns la numeroasele critici privind organizarea expoziției și scoaterea din țară unor piese cu o valoare inestimabilă.
El a mai precizat că asigurarea generală a artefactelor dacice expuse în Muzeul Drents este de peste 30 de milioane de euro, iar sistemul de securitate a fost verificat atât de asigurator, cât şi de personal al MNIR.
Sistemul de securitate a fost verificat la două paliere: pe de o parte de către asiguratorul care a plătit asigurarea şi care a cerut, şi de asemenea de colegi de-ai noştri care au verificat la faţa locului sistemul. Datele legate de securitate sunt parte a contractului de împrumut. (…) Înainte de a demara discuţiile propriu-zise, noi am solicitat un document internaţional care se cheamă facility report, care conţine toate datele tehnice ale clădirii, accese, dotări în ceea ce priveşte funcţionarea şi sistemul de securitate. La datele pe care ni le-au trimis colegii olandezi, asiguratorul a mai solicitat, având în vedere valoarea excepţională a pieselor, întărirea sistemului de securitate prin adăugarea unor elemente care să blocheze accesul la ferestre, la ieşirea de urgenţă şi alte spaţii care să nu fie direct în contact cu expoziţia. (…) Vă asigur că asiguratorul a făcut toate cercetările ca să fie convins că patrimoniul este păstrat în mod corespunzător pe perioada expunerii.
Directorul MNIR a precizat că incidentul este unul ieșit din comun.
Este primul atentat cu exploziv, primul jaf în care s-a folosit explozibil, în cazul unui muzeu european. Deci, s-a intrat în clădire din afară folosind explozibil. Nu este o practică în sistemul actual. În cazul acesta vă asigur că în declaraţia pe care a făcut-o conducerea muzeului figura existenţa unui post de control, 24 din 24. (…) Tot în contract au fost introduse o serie de cerinţe specifice ale noastre, de exemplu, vitrine speciale antifurt pentru piesele deosebite. Piesele care au fost furate erau în vitrine speciale, cerute de Muzeul Naţional de Istorie. (…) Asigurarea generală se cifrează la peste 30 milioane de euro pentru toată expoziţia, a afirmat managerul MNIR.
Emanuel Viorel Petac, preşedintele Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor, a afirmat că „în privinţa recuperării nu se poate da un termen”.
Asta se întâmplă şi astăzi, s-a întâmplat şi acum 20 de ani când au fost faimoasele braconaje din Munţii Orăştiei, inclusiv cu brăţările de aur dacice, cu mii de monede de aur, argint şi alte cele. O parte s-au recuperat, o parte nu s-au recuperat, o parte sunt şi astăzi căutate, altă parte o puteţi vedea în expoziţia Tezaur a Muzeului Naţional de Istorie, prin urmare eforturile sunt continue, se poate întâmpla peste două zile, se poate întâmpla peste câţiva ani. Este o anchetă în derulare, a spus Emanuel Viorel Peta.
Tot astăzi, premierul Marcel Ciolacu a anunţat organizarea la nivelul Guvernului a unei celule de criză pentru coordonarea eficientă a activităţilor de recuperare a celor patru piese de tezaur furate.
Potrivit acestuia, din celula de criză fac parte reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Poliţiei Române, Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Culturii.
Am decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului pentru coordonarea eficientă a activităţilor care ţin de recuperarea celor patru piese de tezaur furate de la expoziţia organizată la Muzeul Drents din Assen, Olanda. (…) În acest sens, mâine voi dispune trimiterea Corpului de Control al Prim-ministrului la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia legală care a stat la baza organizării acestei expoziţii în Olanda. De altfel, ministrul Culturii, doamna Natalia Intotero, va avea mâine întâlniri cu familia regală şi cu premierul olandez în marja evenimentelor de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz din Polonia, unde va transmite mesajul ferm al Guvernului României ca aceste piese inestimabile de patrimoniu să fie recuperate cât mai rapid, a scris premierul pe pagina sa de Facebook.
El a mai menţionat că a discutat cu ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, să trimită de urgenţă în Olanda o echipă de poliţişti criminalişti, care să lucreze alături de autorităţile olandeze în ancheta desfăşurată pentru recuperarea tezaurului românesc.
Am cerut ca experţii români să se deplaseze de urgenţă în Olanda şi să asigure aducerea în ţară cât mai rapidă a celorlalte piese de patrimoniu care au făcut obiectul acestei expoziţii. Este o situaţie foarte gravă, dar acest jaf care trebuie soluţionat cu celeritate nu trebuie să devină combustibil pentru propagarea a tot felul de teorii ale conspiraţiei de către cei care vor să obţină capital politic facil. Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta, a adăugat Marcel Ciolacu.
Parchetul General a informat, sâmbătă, că a fost întocmit un dosar penal, din oficiu, în cazul sustragerii pieselor din tezaurul dacic expuse la Muzeul Drents din Regatul Ţărilor de Jos.
Coiful de aur de la Coţofeneşti, datat în secolele V-IV î.Hr., precum şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, din a doua parte a secolului I î.Hr., unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul naţional al României, au fost furate în urma unei spargeri date de persoane necunoscute, care au pătruns în muzeu prin utilizarea de explozibil pe singurul zid exterior al clădirii.
Sursă: AGERPRES