Cererile de recuzare a judecătoarei din procesul lui Călin Georgescu, respinse
Magistratul Cristina Ardeleanu urmează să se pronunţe, marţi, pe fondul procesului.

Publicat de Adina Sîrbu, 31 decembrie 2024, 08:43
Un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, luni, ca neîntemeiate, cererile avocaţilor lui Călin Georgescu de recuzare a judecătoarei care se ocupă de procesul în care se contestă anularea alegerilor prezidenţiale.
„Respinge cererile de recuzare, ca neîntemeiate. Cu recurs odată cu fondul. Pronunţată azi, 30.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei de judecată”, se arată în decizia instanţei.
În aceste condiţii, judecătoarea Cristina Ardeleanu urmează să se pronunţe marţi pe fondul procesului.
Avocaţii lui Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparţială, deoarece este soţia unui procuror care lucrează la Direcţia Naţională Anticorupţie. De asemenea, avocaţii au reclamat faptul că judecătoarea s-ar fi antepronunţat în timpul procesului.
Luni, procesul de la Curtea de Apel a început în jurul orei 14.00, Georgescu fiind aşteptat pe treptele din faţa sediului instanţei de peste 1.000 de susţinători. Purtând steaguri şi vuvuzele, oamenii au scandat lozinci împotriva actualei puteri şi au intonat cântece patriotice.
La un moment dat, dezbaterile au fost suspendate, după ce avocaţii lui Georgescu au cerut recuzarea judecătoarei.
Călin Georgescu a luat cuvântul în sala de judecată şi a declarat că autorităţile nu au probe împotriva lui pentru a-i interzice să candideze la alegerile prezidenţiale.
„Nu a câştigat TikTok, ci narativul meu (…) Fiţi dumneavoastră leoaica care apără poporul român!”, i-a spus Georgescu judecătoarei.
În paralel cu procesul de la Curtea de Apel, Poliţia Capitalei a anunţat că a deschis un dosar penal pentru „ultraj judiciar”, după ce un bărbat a postat pe Facebook ameninţări la adresa judecătoarei Cristina Ardeleanu.
Cel care a postat mesajul de ameninţare este Cătălin Berenghi, fost luptător în Legiunea Străină.
„Pamflet: Gata cu trădările şi trădătorii poporului român! Nu pe bani şi viaţa noastră! Atenţie, judecător Cristina Ardeleanu!”, a scris Berenghi pe Facebook.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvern, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.
Obiectul principal al dosarului se referă la anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral şi s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin ‘implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică’, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
Sursă: AGERPRES