Premierul Marcel Ciolacu: Ordonanța „trenuleț” nu este ordonanța sărăciei, ci una necesară pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025

„În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient”, a declarat premierul.

Publicat de Adina Sîrbu, 30 decembrie 2024, 14:33

Cu proteste în fața Palatului Victoria, premierul Marcel Ciolacu a anunțat, astăzi, adoptarea Ordonanței „Trenuleț”. La începutul ședinței de Guvern, prim-ministrul a declarat că nu este o ordonanță a austerității sau a sărăciei, ci una necesară pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025.

Premierul Marcel Ciolacu a precizat că „a făcut dreptate” pentru milioane de oameni și a ajutat economia prin investiții „majore”, spunând că nu regretă nici una dintre măsurile luate care au dus la majorarea pensiilor, salariilor sau de acordare în plus de bani pentru ca facturile la energie neschimbate.

„Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar şi datele venite în decembrie de la Comisia Naţională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât aşteptările specialiştilor. Situaţia s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor Uniunii Europene, începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România. Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde lei, adică 3,92% din PIB, faţă de ceea ce era prevăzut în buget.” a explicat premierul.

Iată declarația integrală din deschiderea ședinței de Guvern.

„Am hotărât împreună cu partenerii de coaliţie să adoptăm azi aşa-zisa ordonanţă trenuleţ, pentru a ţine sub control deficitul bugetar în 2025, aşa cum ne-am angajat în faţa Comisiei Europene prin planul fiscal. Am obţinut o prelungire de la patru la şapte ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene şi din PNRR, atât de necesare pentru a continua modernizarea României.

Această ordonanţă nu este una a austerităţii sau a sărăciei. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA-ul de la 19 la 24, sau când s-au închis şcoli şi spitale.

Am structurat această ordonanţă pe trei obiective fundamentale: stoparea creşterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, şi majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale de care are nevoie România, din PNRR.

Adoptăm azi măsuri clare privind reforma statului şi reducerea cheltuielilor publice, şi începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi îngheţate şi în acest an, iar partidele vor primi sume reduse cu 25%; apoi vom continua cu aparatul bugetar. În acest an nu există resurse financiare pentru creşterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri şi premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. Angajările la stat vor fi îngheţate în anul 2025 şi vom trece rapid la desfiinţarea şi comarsarea de instituţii şi agenţii publice. Vom prelua un model deja consacrat şi vom înfiinţa Departamentul pentru Eficientizarea Activităţii Guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez că în acest departament, care va fi cu specialişti din alte zone guvernamentale, se va lucra pro bono.

În acelaşi timp, trebuie să luăm măsuri de creştere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creşterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiţii sau să creştem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creşterea TVA, care ar fi dus la creşterea inflaţiei.

Aşadar, eliminăm toate facilităţile fiscale şi creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi, pentru a evita un şoc în economie. Vor fi afectate circa 30.000 de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat. De asemenea, introducerea impozitului pe construcţii speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele şi după ce ministrul finanţelor va avea discuţii cu marile companii care vor urma să aibă investiţii. Astfel, ne vom păstra locul şapte în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte cel mai mic impozit pe dividende. În ţara noastră plătim 10% de la 1 ianuarie, dar în Ungaria are 15%, Polonia are 19% Cehia are 23%, în timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 20%.

În final fac un apel către companiile care continuă să nu-şi plătească corect taxele şi să-şi externalizeze profiturile: nu mai putem aşeza povara fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc şi creează locuri de muncă. Cu alte cuvinte, deci, plătiţi toţi corect sau plecaţi!

Am un mesaj special pentru pensionari şi pentru românii cu venituri mici: măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că, atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie, vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin pentru pensiile mici şi medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflaţiei în a doua parte a anului.

De asemenea, vor reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale în cazul salariilor mici şi a familiilor cu copii. Şi mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de şase luni pentru îngheţarea preţurilor şi solidaritate cu populaţia şi Guvernul României.

Ca prim-ministru sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Cu alte cuvinte, criticaţi-mă pe mine, dar lăsaţi România să meargă înainte şi să se dezvolte. Nu se poate face altfel!”, a declarat premierul la începutul ședinței de Guvern.

Anterior, mai multe organizaţii sindicale şi patronale au criticat dur măsurile pentru reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar.

Sindicatele din educaţie se opun îngheţării salariilor, iar cea mai mare federaţie din administraţia publică şi asistenţă socială, Columna, reclamă faptul că ordonanţa a fost elaborată fără nicio urmă de dialog social real, sectorial, diferenţiat pe problematicile şi distorsiunile reale care există în prezent.

La lipsa consultărilor face referire şi Federaţia Patronală a Energiei, care acuză că măsura privind introducerea unei taxe de 1,5% pe construcţiile speciale, aşa-numita taxă pe stâlp, a fost propusă fără un dialog cu actorii din domeniu și reprezintă o povară fiscală majoră, care va afecta competitivitatea companiilor din domeniul energetic şi din alte sectoare strategice.

Federaţia Patronală Romalimenta avertizează că industria alimentară primeşte încă o lovitură odată cu anularea facilităţilor fiscale de care beneficiau angajaţii din sector, iar reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii spun că reducerea pragului de impozitare pentru IMM-uri şi creşterea impozitului pe dividende vor avea efecte catastrofale pentru antreprenorii români.

Şi, tot azi, la guvern a fost depusă petiţia intitulată „Scoateţi trenuleţul din ordonanţă”, semnată 35.000 de studenţi, care au cerut eliminarea din ordonanţă a prevederilor care limitează reducerea la transportul feroviar pentru studenţi.