Calendarul zilei – 18 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 18 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2024, 15:10

S-a întâmplat într-o zi de 18 decembrie

* Acum 159 de ani (1865) în Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei

* Cu 144 de ani în urmă (1880) apărea, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (a început să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit. Aceasta a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori

* În urmă cu 132 de ani (1892), la „Mariinsky Theatre” din St. Petersburg, avea loc premiera baletului în două acte şi cincisprezece tablouri „Spărgătorul de nuci”, de Piotr Ilici Ceaikovski. Compozitorul rus a început lucrul la „Spărgătorul de nuci” în ianuarie 1892 şi deja în luna martie a aceluiaşi an l-a terminat

* Acum 123 de ani (1901) a avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen” (înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor)

* Acum 102 ani (1922), la Dayton (SUA), era efectuat primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (Gheorghe Botezatu) (n. 1882 – m. 1940)

* Cu 101 ani în urmă secţia militară a Muzeului Naţional al României (creată în aprilie 1914) a fost transformată în instituţie de sine-stătătoare, devenind Muzeul Militar Naţional, înfiinţat la data de 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regele Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost generalul Constantin Ştefănescu-Amza. În 1919, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a cedat Ministerului de Război clădirea din Parcul Carol I denumită Palatul Artelor, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expoziţiile şi patrimoniul viitorului muzeu militar. Clădirea şi exponatele au suferit pagube din cauza unui puternic incendiu din vara anului 1938 şi, din nou ca urmare a seismului din noiembrie 1940. Cele două dezastre şi izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial au dus la întreruperea activităţii muzeului. La 9 mai 1957, muzeul a fost redeschis sub titulatura de Muzeul Militar Central, întâi în imobilul din Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 5-7, apoi a fost mutat în clădirea fostei Şcoli de infanterie şi cavalerie din Strada Izvor nr. 137. În perioada 1975-1987, director al muzeului a fost istoricul militar general-maior Constantin Antip. În timpul directoratului său, în 1985, instituţia s-a mutat în actualul sediu din Str. Mircea Vulcănescu nr. 125-127. Clădirea a fost în trecut cazarma Regimentului de infanterie IV Ilfov nr. 21 şi, ulterior, sediul Comandamentului trupelor de grăniceri. Din 1990 instituţia a revenit la titulatura de Muzeul Militar Naţional. În anul 2006, în conformitate cu Raportul Comandamentului Logistic Întrunit nr. D.R. 1210 din 29.III.2006 și Rezoluția ministrului Apărării Naționale, Muzeul Militar Național a primit denumirea onorifică „Regele Ferdinand I”

* Acum 96 de ani (1928) avea loc prima transmisie a unei emisiuni umoristice la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)

* Unităţi ale Armatei a IV-a române pătrundeau, în urmă cu exact 80 de ani (1944), pe teritoriul Cehoslovaciei, unde au participat la operaţiuni militare până la 12.V.1945 (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale)

* Sunt marcați 80 de ani de când apărea primul număr al cotidianului francez „Le Monde”, fondat de Hubert Beuve-Mery, după ce generalul Charles de Gaulle îşi exprimase dorinţa de a înfiinţa în Franţa un ziar „cu greutate” orientat spre străinătate. S-a pornit la drum cu un capital de 200.000 de franci francezi, repartizaţi în 200 de acţiuni. Primul număr a văzut lumina tiparului la 18 decembrie 1944, purtând însă data de 19 decembrie (fiind un ziar de seară, care iese de la tipar după-amiaza cu data zilei de mâine)

* Adunarea Generală a ONU adopta, acum 45 de ani (1979), Convenţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, prin Rezoluția 34/180. A intrat în vigoare la 3.IX.1981, iar România a ratificat Convenţia la 7.I.1982

* În urmă cu 33 de ani (1991), la Strasbourg, a avut loc semnarea actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană, încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la data de 19.XII.1954

* Acum 32 de ani (1992) era înfiinţat Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) prin schimbarea denumirii Unităţii Speciale de Transmisiuni „R” din cadrul Ministerului de Interne, printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Desprinderea totală din Ministerul Apărării Naţionale s-a făcut începând cu Hotărârea Guvernului României nr. 229 din 27 mai 1993 privind unele măsuri de organizare și funcționare a Serviciului de Telecomunicații Speciale, stabilind astfel statutul STS de organ central de specialitate în domeniul telecomunicaţiilor speciale, iar în 1996 era adoptată Legea 92 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Telecomunicații Speciale

* Acum 18 ani (2006) fostul preşedinte Traian Băsescu a prezentat, în plenul celor două Camere ale Parlamentului, raportul întocmit de Comisia prezidenţială pentru studierea comunismului în România

* Cu 13 ani în urmă (2011) ultimul convoi de soldați americani a părăsit Irakul, punând astfel punct războiului de aproape 9 ani, în care și-au pierdut viața 4.500 de americani și zeci de mii de irakieni, misiune lansată în martie 2003 cu atacuri asupra Bagdadului, pentru răsturnarea lui Sadam Hussein (1937-2006). Coloana de 100 vehicule blindate transportând 500 de soldați a traversat deșertul din sudul țării în timpul nopții pentru a ajunge la granița cu Kuweit. Claxonând, ultimul grup de circa 25 de tancuri militare și camioane care transportau vehicule de luptă Bradley a trecut granița duminică dimineață. Militarii i-au salutat pe colegii de luptă aflați pe drum. Armata americană, care a avut în Irak până la 170.000 de militari în punctul maxim al luptei contra insurecției, a abandonat 505 baze. În război au murit 4.500 de soldați americani și peste 100.000 de irakieni. Circa 1,5 milioane de americani au luat parte la misiune, 30.000 au fost răniți

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuvios Daniil Sihastrul (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– „Ziua Minorităţilor Naţionale din România”; la 18.XII.1992 Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, etnice, religioase şi lingvistice; mai multe state au recunoscut importanţa acestui document prin declararea zilei de 18 decembrie ca Zi a minorităţilor naţionale; România sărbătorește de 20 de ani această zi, pe baza HG nr. 881/9.XII.1998. În anul 2017, la inițiativa celor 17 deputaţi aparţinând Grupului minorităţilor naţionale, această zi a fost ridicată la nivel de sărbătoare naţională

– 1824, 18/29: S-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat orginea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901) – 200 de ani

– 1846: A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768)

– 1854: S-a născut Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (m. 1928) – 170 de ani. NOTĂ: Unele surse meționează ca dată a nașterii 20.XII.1854

– 1899: A murit Bonifaciu Florescu, critic și istoric literar, publicist, editor, poet, traducător și profesor; fiul nelegitim al lui Nicolae Bălcescu (n. 1848, la Budapesta) – 125 de ani

– 1903: S-a născut medicul veterinar și profesorul Vlăduţiu Octavian (m. 1991)

– 1915, 18/31: S-a născut Vintilă Horia (numele la naştere: Gheorghe Caftangioglu), poet, eseist, romancier, diplomat, filozof, jurnalist şi pedagog; în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă; a trăit, succesiv, în Italia, Argentina, Spania, Franţa, din nou în Spania; cunoscut pentru romanul „Dumnezeu s-a născut în exil” (Premiul Goncourt 1960, acordat, nedecernat) (m. 1992, la Villalba, Spania)

– 1917: A murit (la Tokyo) Nicolae D.[imitrie] Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol (n. 1858)

– 1925: S-a născut compozitorul de muzică uşoară Vasile Veselovski (m. 1998)

– 1929: S-a născut ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (m. 2000) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (m. 2019)

– 1933: S-a născut inginerul agrochimist Cristian Ioan Hera; contribuţii în domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor şi folosirii raţionale a îngrăşămintelor chimice; a introdus cercetarea cu izotopi stabili şi radioactivi în agricultura din România; membru titular al Academiei Române din 2004, președinte interimar al acestui for (ian.- mar. 2018) și vicepreședinte (2010-2018)

– 1937: S-a născut istoricul literar Georgeta Antonescu (m. 2019)

– 1939: A murit Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1884) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Ionel Iacob-Bencei, epigramist, poet, prozator, pamfletar, umorist, publicist și realizator de emisiuni radio; unul dintre cei mai remarcabili autori de literatură dialectală, co-realizator, timp de aproape treizeci de ani, al emisiunii „Gura Satului” la Radio Timișoara; a îngrijit numeroase ediții și lucrări consacrate îndeosebi literaturii în grai bănățean; președintele Cenaclului de Satiră și Umor „Ridendo” Timișoara, membru fondator și membru de onoare al Uniunii Epigramiștilor din România (m. 2020)

– 1963: A murit medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningită cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1885)

– 1977: A murit Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (n. 1907)

– 1981: A murit compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (n. 1917)

– 1987: A murit criticul literar Mircea Scarlat (n. 1951)

– 1989: A murit scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (n. 1899) – 35 de ani

– 1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933)

– 1997, 18/19: A murit Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi scriitor (n. 1908)

– 1997: A murit ziaristul Radu Budeanu (n. 1943)

– 2006: A murit Ion Rotaru, critic şi istoric literar, stilistician şi profesor (n. 1924)

– 2009: A murit Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1929) – 15 ani

– 2010: A murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939)

– 2011: A murit graficiana Clarette Wachtel (n. 1926)

– 2013: A murit Titus Munteanu, realizator de televiziune (din 1966), fost director al TVR 1; a semnat numeroase emisiuni de divertisment şi muzicale, cea mai de succes fiind „Şcoala vedetelor” (o producţie creată în 1995, premiată în repetate rânduri) (n. 1941)

– 2016: A murit Flavia Buref, actriţă, poetă, realizatoare de emisini de radio şi TV, scriitoare, scenaristă, traducătoare, autoare de versuri pentru muzică şi musicaluri (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summit-ul UE – Balcanii de Vest

– Strasbourg: Ceremonia de decernare a Premiului Saharov pentru libertatea de gândire, în cadrul sesiunii plenare a Parlamentului European. Liderul forțelor democratice din Venezuela, María Corina Machado și candidatul opoziției la alegerile prezidențiale din iulie, Edmundo González Urrutia sunt câștigătorii Premiului Saharov pentru libertatea de gândire în 2024

– Havana, Cuba: Parlamentul analizează situația economică a țării (18 – 21 dec.)

– Luxemburg: Eurostat publică date privind inflația din noiembrie în zona euro, a doua estimare

– Washington, DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

– Washington, DC: Publicarea deciziei Fed în urma Comitetului de politică monetară

-Nuuk, Danemarca: Audiere privind continuarea arestării preventive a activistului împotriva vânătorii de balene Paul Watson

– Londra: Se așteaptă o decizie în cazul fraudei fiscale săvârșite de Andrew Tate

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Limbii Arabe”; în 1973, prin Rezoluția nr. 3190, Adunarea Generală a ONU a adoptat limba arabă ca limbă oficială a sa; pentru a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), chineză (20 aprilie) engleză (23 aprilie), spaniolă (23 aprilie), rusă (6 iunie) și arabă (18 decembrie). NOTĂ: Mai este marcată pe 21 februarie și „Ziua internaţională a limbilor materne”, sub egida UNESCO, începând din anul 2000

– „Ziua Internaţională a Migranților”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, fusese adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora). NOTĂ: „Ziua românilor de pretutindeni” este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015, iar Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” în prima duminică după 15 august

– Sărbătoarea naţională a Republicii Niger; aniversarea proclamării republicii – 1958

– Ziua națională a statului Qatar; aniversarea unificării Qatarului din 1878; sărbătoarea a fost stabilită printr-un decret din 21 iunie 2007 al prințului moștenitor de atunci Tamim bin Hamad Al Thani. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Ziua Fondatorului. Tamim bin Hamad bin Khalifa Al Thani a devenit Emir al Qatarului la 25 iunie 2013, după abdicarea tatălui său

– 1661: S-a născut Christopher Polhem, inventator suedez, specializat în domeniul noilor scule de minerit, pentru producerea cărora a realizat și o fabrică (m. 1751)

– 1737: A murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644)

– 1803: A murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german (n. 1744)

– 1829: A murit naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck; a elaborat prima teorie evoluţionistă, care oferea şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei („Filosofia zoologică”, 1809) (n. 1744) – 195 de ani

– 1856: S-a născut Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1906, ca apreciere pentru meritele deosebite ale investigațiilor sale teoretice și experimentale asupra conducției electrice în gaze (m. 1940)

– 1860: S-a născut Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (m. 1908)

– 1865: A murit compozitorul şi dirijorul brazilian Francisco Manuel da Silva, autorul imnului naţional (compus în 1822, ca piesă pentru fanfară, i se vor adăuga versurile abia peste o sută de ani, în 1922); fondator al Conservatorului din Rio de Janeiro – 1847 (n. 1795)

– 1879: S-a născut Paul Klee, pictor, gravor şi scriitor elveţian; membru al grupărilor avangardiste (m. 1940) – 145 de ani

– 1911: S-a născut regizorul, scenaristul, producătorul şi actorul american Jules Dassin, tatăl lui Joe Dassin (m. 2008)

– 1913: S-a născut Willy Brandt (numele real: Herbert Frahm), om politic social-democrat german; preşedinte al Partidului Social-Democrat (1964-1987), apoi preşedinte de onoare; cancelar federal al RFG (1969-1974); Premiul Nobel pentru Pace în 1971, drept recompensă pentru politica sa de apropiere de Europa de Est şi de Germania de Est (m. 1992)

– 1919: A murit Sir John William Alcock, aviator englez, care, împreună cu Arthur Brown, a efectuat, în 1919, primul zbor transatlantic fără oprire (n. 1892) – 105 ani

– 1920: S-a născut soprana germană Rita Streich (m. 1987)

– 1926: S-a născut (în Germania) regizorul de imagine britanic Walter Lassally (m. 2017)

– 1928: S-a născut Galt MacDermot, compozitor, scriitor de teatru muzical și pianist canadian-american; cunoscut pentru celebrele musicaluri jucate pe Broadway „Hair” și „Doi gentlemeni din Verona”; muzica lui a avut un impact imens asupra hip-hop-ului (m. 2018)

– 1931: S-a născut actriţa suedeză Gunnel Lindblom (m. 2021)

– 1935: S-a născut actriţa britanică Rosemary Leach (m. 2017)

– 1943: S-a născut Keith Richards, muzician englez, chitaristul şi unul dintre membrii fondatori ai celebre trupe „The Rolling Stones”

– 1943: S-a născut saxofonistul american Bobby Keys, membru al formaţiei Rolling Stones (m. 2014)

– 1946: S-a născut Steven Allan Spielberg, regizor, producător şi scenarist american; producătorul de film cu cel mai bun succes financiar al tuturor timpurilor

– 1950: S-a născut Gillian Armstrong, prima femeie regizor de film din Australia

– 1954: S-a născut Raymond Allen „Ray” Liotta, actor american, câștigător al Premiul Emmy și nominalizat la Globul de Aur (m. 2022) – 70 de ani

– 1963: S-a născut actorul şi producătorul american de film Brad Pitt

– 1968: A murit Dorothy Annie Elizabeth Garrod, arheolog şi cercetător britanic; a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge (1939) şi cea dintâi cercetătoare a preistoriei care a deţinut o catedră universitară în ansamblul universitar Cambridge-Oxford (n. 1892)

– 1970: S-a născut rapperul şi actorul american Earl Simmons, cunoscut sub numele de scenă DMX, sau Dark Man X (m. 2021)

– 1978: S-a născut actrița americană Katie Holmes

– 1979: S-a născut Doina Postolachi, poetă și romancieră din Rep. Moldova (m. 2023) – 45 de ani

– 1980: S-a născut cântăreaţa pop, compozitoarea și actrița americană Christina Aguilera

– 1990: A murit violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (n. 1914)

– 1995: A murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910)

– 2001: S-a născut Billie Eilish, cântăreață, model și compozitoare americană; și-a făcut debutul în muzică la vârsta de 14 ani și într-un timp relativ scurt a atras atenția criticilor și publicului prin single-urile „Ocean Eyes” și „Lovely”

– 2001: A murit şansonetistul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud (n. 1927)

– 2006: A murit Joseph Barbera, animator, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie; unul dintre cei mai cunoscuţi desenatori de personaje animate din lume; cofondatorul studiourilor „Hanna-Barbera” (n. 1911)

– 2011: A murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77”; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936)

– 2016: A murit Zsa Zsa Gabor (nume real: Sari Gabor), actriţă americană de origine maghiară (n. 1917)

– 2018: A murit Valentin Ciumaș, fizician și profesor din Republica Moldova (n. 1949)

– 2019: A murit cântărețul francez Alain Barrière (n. 1935) – 5 ani

– 2019: A murit Kenny Lynch, cântăreț, compozitor, actor și animator britanic (n. 1938) – 5 ani

– 2021: A murit arhitectul britanic Richard Rogers, unul dintre pionierii mişcării „high-tech”, care se remarcă prin structurile din sticlă, oţel şi ţevi vizibile; dintre creațiile sale se numără: Centrul Georges Pompidou din Paris (realizat împreună cu arhitectul italian Renzo Piano), Lloyd’s Building din Londra, clădirea Curţii Europene a Drepturilor Omului din Strasbourg, birourile din Potsdamer Platz – Berlin, un terminal al Aeroportului Internaţional Barajas din Madrid, Three World Trade Center din New York, precum şi Millennium Dome (n. 1933, în Italia)

Sursa: RADOR