Calendarul zilei – 13 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 13 decembrie 2024, 14:51

S-a întâmplat într-o zi de 13 decembrie

* Acum 429 de ani (1595) a avut loc Lupta de la Areni pentru tronul Moldovei. Ștefan Răzvan, domnitor de etnie romă care a condus Moldova din aprilie până în august 1595, alături de Mihai Viteazul și Sigismund Báthory, a participat la campania anti-otomană din toamna anului 1595 din Ţara Românească, în fruntea unui grup de 1500 de lăncieri care formau centrul armatei creştine. În bătălia de la Areni, pe 13 decembrie 1595, a fost prins de oamenii lui Ieremia Movilă și omorât cu cruzime

* Cu 176 de ani în urmă (1848) armata revoluţionară maghiară, comandată de generalul Jozéf Bem (n. 1795 – m. 1850), intra în Cluj. În proclamaţia sa, generalul Bem chema la unire forţele revoluţionare române şi ungare (13/25)

* Acum 106 ani, la data de 13/26 decembrie 1918, a avut loc o mare manifestație socialistă a muncitorilor din București, principalii organizatori ai acesteia fiind agentul bolşevic Cristian Racovski, tipografii Iancu Luchwig și Sami Steinberg, cizmarul Marcus Iancu, corectorul Marcel Blumenfeld, Ilie Moscovici, I.C. Frimu, Gheorghe Cristescu, D. Pop și alții. În acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din capitală au încetat lucrul și s-au îndreptat spre Ministerul Industriei și Comerțului, însoțind delegația pe care au desemnat-o să prezinte revendicările lor. Cu muncitorii tipografi, s-au solidarizat și muncitorii de la alte fabrici și uzine din București. Manifestanții au scandat lozincile „Jos armata! Jos regele! Trăiască Republica!”. Manifestația trebuia să aibă loc în fața Teatrului Național. În momentul în care coloanele de muncitori au ajuns în Piața Teatrului Național, au fost întâmpinate de forțele de ordine, formate din Regimentul 9 Vânători de munte, Poliție și Jandarmerie, comandate de prefectul de poliție generalul Ștefănescu și de șeful garnizoanei București, generalul Mărgineanu. Forțele de ordine se grupaseră pe strada Ion Câmpineanu, în Pasajul Român, comandamentul fiind instalat în sediul secției de poliție din pasaj. Din pasaj, generalul Mărgineanu a telefonat primului ministru Ion I.C. Brătianu cerându-i autorizația de a interveni împotriva demonstranților. Forțele de ordine au intervenit cu focuri de armă, în Piața Teatrului Național rămânând 16 morți și zeci de răniți din rândurile muncitorilor. Ulterior, după preluarea puterii, propaganda comunistă a susținut că au fost 102 morți și sute de răniți, care nu au fost înregistrați de istoriografia oficială. Personalități marcante ale vieții culturale, artistice și politice ca Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction, au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului. Au fost arestați sute de muncitori, membri ai mișcării sindicale și ai Partidului Socialist, care au fost schingiuiți

* Acum 96 de ani (1928) la Filarmonica din New York (SUA), avea loc premiera compoziţiei „Un american la Paris”, de George Gershwin

* În urmă cu 93 de ani (1931), la Radiodifuziunea Română au fost iniţiate primele concursuri de scenarii radiofonice, dotate cu trei premii şi menţiuni, pentru încurajarea dramaturgiei radiofonice

* Acum 87 de ani (1937) a avut loc Masacrul de la Nanjing, „capitala sudică” a Chinei (adesea menționat ca Masacrul din Nanking sau Răpirea Nanking), un episod de ucidere și violuri în masă comise de trupele imperiale japoneze împotriva locuitorilor din Nanjing (Nanking). La data de 9 decembrie 1937, orașul a fost invadat de armata japoneză. Al doilea război chino-japonez abia începuse dar Japonia urma să capituleze în 1945 după atacul declanșat de SUA la Hiroshima și Nagasaki și după înfrângerea în fața armatei ruso-mongole din Manciuria, provincie capturată în 1931. Ceea ce însă s-a întâmplat în Naijing reprezintă unul dintre actele de cruzime ce au cutremurat lumea. Masacrul a avut loc pe o perioadă de șase săptămâni începând cu 13 decembrie 1937, ziua în care japonezii au capturat Nanjingul. În această perioadă, soldații armatei imperiale japoneze au ucis combatanți dezarmați și civili chinezi, în număr de aproximativ 40.000 până la peste 300.000, și au comis violuri și jafuri pe scară largă. Întrucât majoritatea înregistrărilor militare japoneze privind uciderile au fost păstrate secrete sau distruse la scurt timp după predarea Japoniei în 1945, istoricii nu au putut estima cu exactitate numărul morților masacrului. În 1946, Tribunalul Militar Internațional pentru Extremul Orient din Tokyo a estimat că peste 200.000 de chinezi au fost uciși în masacru. Estimarea oficială a Chinei este de peste 300.000 de morți, pe baza evaluării Tribunalului pentru crime de război din Nanjing, din 1947

* Acum 43 de ani (1981), în faţa amplorii mişcărilor populare şi sub presiunea URSS, conducerea Poloniei instituia starea de asediu pe întreg teritoriul ţării (ridicată la 31.XII.1982), interzicea mişcarea sindicală „Solidaritatea” şi grupările de opoziţie, internându-i pe principalii lideri ai acesteia. Tot la această dată a fost impusă Legea marțială în Polonia, de către Wojciech Jaruzelski, liderul statului comunist polon, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea, care prin atitudinea anticomunistă, era considerat o amenințare a statului de drept. În urma acestui act juridic, „Solidaritatea” a fost scoasă în afara legii, iar membri acesteia sunt arestați. La 22 iulie 1983, Legea marțială este abrogată, autoritarismul comunist slăbind în intensitate

* Cu 34 de ani în urmă (1990) apărea, în Monitorul Oficial, Legea 39 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), adoptată de Parlamentul României. Preşedintele României îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, iar primul-ministru al Guvernului îndeplineşte funcţia de vicepreşedinte. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt: ministrul apărării naţionale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justiţiei, ministrul industriei şi resurselor, ministrul finanţelor publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major General şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională

* Acum 33 de ani (1991) a fost semnat, la Seul, Acordul privind reconcilierea, neagresiunea, cooperarea şi schimburile dintre Nordul şi Sudul Coreei, intrat în vigoare la 19.II.1992. A fost semnată declaraţia privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea

* În urmă cu 21 de ani avea loc capturarea fostului președinte irakian Saddam Hussein de forțele americane. După invazia Irakului din 2003, Saddam a fost răsturnat de la putere, și a reușit să se ascundă vreme de opt luni, până ce a fost capturat în ascunzătoarea subterană unde se afla, lângă localitatea natală Tikrit, la data de 13 decembrie 2003. La operațiunea Red Dawn, care avea ca obiectiv uciderea sau capturarea lui Saddam, au participat 600 de militari din Divizia a IV-a de Infanterie și forțele speciale americane, precum și trupe kurde. Saddam Hussein Abd al-Majid al-Tikriti (n. 1937 – m. 2006) a fost un politician irakian, președinte al Irakului în perioada 1979 – 2003 și prim-ministru al acestei țări între 1979 – 1991 și 1994 – 2003, secretar general al secției irakiene a partidului Baas (Partidul Socialist al Renașterii Arabe), mareșal (din 1979). Saddam a guvernat Irakul într-o manieră dictatorială arbitrară, cu caracter semi-laic, a promovat o politică belicistă, inițiind un război lung și anevoios împotriva Iranului și mai târziu o campanie fulger în care a cucerit și a anexat emiratul vecin al Kuweitului. Bazându-se, ca și regimurile irakiene precedente pe hegemonia comunității musulmane sunite, a inițiat masacre împotriva populației șiite și a kurzilor, împotriva acestora din urmă utilizând și arme chimice (contra localității Halabja), crime pentru care a fost judecat și executat

* În urmă cu 19 ani (2005) era inaugurat noul sediu din Bucureşti al Bibliotecii Academiei Române, în Calea Victoriei nr. 125, Sector 1. Înfiinţată în data de 6 august 1867, la un an după fondarea Societăţii Academice Române, Biblioteca Academiei Române a avut de la început misiunea de a aduna şi conserva în colecţiile sale fondul naţional de manuscrise şi tipărituri, ilustrând istoria şi cultura românească, precum şi istoria şi civilizaţia universală

* Acum 17 ani (2007) avea loc semnarea noului tratat al Uniunii Europene – Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009. Noul Tratat are drept scop consolidarea capacităţii de funcţionare a UE prin sporirea eficienţei instituţiilor comunitare. De asemenea, Tratatul prevede ameliorarea caracterului democratic al UE prin extinderea competenţelor Parlamentului European şi introducerea Cărţii Drepturilor Fundamentale în sistemul juridic comunitar. Irlanda este singura ţară care a supus aprobarea Tratatului unui referendum: în 2008, irlandezii au respins Tratatul, însă pe 2 octombrie 2009 „da”-ul a fost majoritar. aÎn noiembrie 2009, președintele Cehiei de la acea vreme, Václav Klaus, ultimul dintre liderii europeni care nu semnase încă acest document, a ratificat Tratatul de la Lisabona

* Acum 13 ani, pe 13 decembrie 2011, a avut loc un atac armat în piața Saint-Lambert, aflată în orașul Liège din regiunea Valonia, Belgia. Atacatorul, Nordine Amrani, un belgian de origine marocană în vârstă de 33 de ani, a aruncat trei grenade de mână și a deschis focul asupra mulțimii prezente la un târg de Crăciun din piața Saint-Lambert. În urmat atacului, 4 persoane au fost ucise și alte 125 au fost rănite. Printre victimele care au decedat se numără doi adolescenți de 15 și respectiv 17 ani și un băiețel de 17 luni

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei; Sf. Mari Mucenici Eustratie, Auxentie, Evghenie, Mardarie şi Orest (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Canonizat de Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi prăznuit în ziua morţii sale (13.XII.1693 – 330 de ani), Sf. Ierarh Dosoftei a fost mitropolitul Moldovei (în perioada 1671-1673 şi 1675-1686) şi mare cărturar (primul traducător în limba română al unor cărţi din literatura dramatică şi istorică universală, primul cărturar român care a copiat documente şi inscripţii); a promovat introducerea limbii române în Biserică (primul traducător în română al cărţilor de slujbă religioasă, primul versificator al Psaltirii în tot Răsăritul ortodox); Dosoftei a fost cel care a depăşit, pentru prima oară la noi, modelul literaturii religioase; pentru aceasta este considerat „fondatorul poeziei române literare”

– Sf. Lucia, fecioară martir (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Tipografilor Români”; la 13/26.XII.1918 a avut loc o mare manifestaţie a tipografilor din Bucureşti, pe Calea Victoriei, în faţa Teatrului Naţional, reprimată sângeros; eforturile celor care şi-au cerut drepturile nu au rămas fără rezultat, breasla tipografilor fiind prima din România care a reuşit să încheie un contract colectiv unitar, la nivel de ramură, pe o durată de un an şi jumătate, la data de 22 decembrie 1921

– „Ziua Etniei Tătare”; a fost decisă prin lege a Parlamentului României în 2006; data a fost aleasă datorită faptului că pe 13 decembrie 1917, parlamentul tătarilor crimeeni a proclamat Republica Populară Crimeea şi a aprobat constituţia; tătarii care s-au stabilit în România, în urmă cu mai bine de 800 de ani, sunt originari din Crimeea

– 1833: S-a născut Petre S. Aurelian, economist, agronom şi om politic liberal; ministru în mai multe rânduri şi prim-ministru (1896, 1897); autor al teoriei complexului economiei naţionale; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte de mai multe ori şi preşedinte al acestui for (1901-1904) (m. 1909)

– 1843: S-a născut compozitorul George Stephănescu (m. 1925)

– 1865: S-a născut generalul David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial (m. 1916; a căzut în luptele de apărare de pe Valea Oltului, în timpul contraofensivei armatei germane)

– 1876: S-a născut Mihail Lungianu, prozator, traducător şi publicist; autorul unor volume de poveşti şi legende cu o puternică tentă moralizatoare (m. 1966)

– 1884: S-a născut pictorul Samuel Mützner (m. 1959) – 140 de ani

– 1886: S-a născut tenorul Nicolae Leonard (supranumit „prinţul operetei româneşti”) (m. 1928)

– 1887: S-a născut poetul Mihail Cruceanu; a încercat şi proză fantastică; autor de interesante evocări memorialistice (m. 1988)

– 1893: S-a născut fizicianul Gheorghe (George) Atanasiu, deschizător de drumuri în diverse domenii ale fizicii (fotoelectricitate, optică şi geofizică); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1972)

– 1898: S-a născut pictorul Ioan Sima (m. 1985)

– 1900: S-a născut Ionel Perlea, dirijor şi compozitor stabilit în SUA din 1949 (m. 1970)

– 1901: S-a născut Alexandru Bîlciurescu, jurist, scriitor şi publicist (m. 1987)

– 1906: S-a născut pianistul Dagobert Bucholz (m. 1991)

– 1907, 13/26: S-a născut Grigore Popescu-Băjenaru, prozator şi istoric literar; autor de literatură de popularizare şi de divertisment, cu scopuri declarat educative, fără mare potenţial artistic (m. 1986)

– 1917: S-a născut Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1974)

– 1918: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Liviu Comes (m. 2004)

– 1923: S-a născut Nicolae Purcărea, deținut politic în închisorile comuniste (peste 20 de ani), memorialist și unul dintre cei mai cunoscuţi maeştri ai meşteşugului sculpturii în lemn; declarat „Tezaur Uman Viu” în 2013 (m. 2015)

– 1925: S-a născut sculptorul şi profesorul Ovidiu Maitec; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2007, la Paris)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012) – 90 de ani

– 1943: S-a născut sculptorul Mihai Caranica, stabilit, din 1982, în Germania, apoi în SUA (m. 2023)

– 1945: S-a născut pictorul Bogdan Pietriş (m. 2006)

– 1948: A murit Zaharia Bârsan, dramaturg, actor şi regizor; fondator şi primul director al Teatrului Naţional din Cluj (1919) (n. 1878)

– 1955: A murit fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1897)

– 1961: S-a născut diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (m. 2018)

– 1962: S-a născut Vlady Cnejevici, instrumentist, compozitor şi aranjor; a cântat cu trupe precum „Progresiv TM”, „Compact”, „Pasărea Colibri”, „Laura Stoica Band”, „Blue Workers” sau „Pasărea Rock”

– 1982: A murit tenorul Aurel Alexandrescu (n. 1903)

– 1983: A murit poetul şi eseistul Nichita Stănescu; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (n. 1933)

– 1987: A murit prozatorul George Acsinteanu; a lucrat şi ca secretar literar la Radiodifuziunea Română (n. 1905)

– 1987: A murit poetul Marcel Mihalaş (n. 1937)

– 1999: A murit pictorul Gheorghe Berindei (n. 1921) – 25 de ani

– 2002, 13/14: A murit economistul Costin Kiriţescu; specialist în probleme monetare şi financiare; membru titular al Academiei Române din 1992 (n. 1908)

– 2015: A murit Florin Manolescu, eseist, critic şi istoric literar, traducător şi profesor; s-a remarcat prin apropierea sa de literatura S.F., al cărei promotor a fost în anii ’80, iar mai apoi prin atenţia acordată literaturii exilului românesc, pe care a studiat-o timp de decenii, dar şi interferenţelor literaturii române şi germane cu alte domenii conexe (n. 1943)

– 2020: A murit farmacistul, medicul şi profesorul Dumitru Dobrescu, deschizător de drumuri, creator de școală și de instituții în domeniul farmacologiei; autorul unor concepte originale precum farmacotoxicologia (1977), farmacoepidemiologia (1981) şi farmacologia ecologică (1993); autorul primului tratat de farmacologie homeopată din lume (2007) şi fondatorul unei noi ştiinţe medicale cu acest nume; fondatorul şi şeful primului Serviciu Clinic de Farmacologie din România (1981-1992); membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1927)

– 2023: A murit actriţa de teatru şi film Anda Caropol; a avut peste 50 de ani de prezență neîntreruptă pe scena Teatrului Nottara (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Roma: Prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, se întâlnește cu președintele palestinian, Mahmoud Abbas

-Helsinki, Finlanda:Greva piloților Finnair

– Moscova: Comitetul Olimpic Rus își alege noul președinte

– Salisbury, Marea Britanie: Proces a trei activiști Just Stop Oil pentru că au pulverizat vopsea pe Stonehenge

– Havana: Cvintuplul campion olimpic la lupte greco-romane Mijain Lopez, atleta Omara Durand, triplă campioană paralimpică, şi luptătoarea Yusneylis Guzman, medaliată cu argint la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, au fost desemnaţi cei mai buni sportivi cubanezi din 2024. Institutul Naţional de Sport, Educaţie fizică şi Recreere (INDER) a anunţat că ceremonia de premiere va avea loc pe data de 13 decembrie la Havana.

-Elveția: Tragerea la sorţi a preliminariilor europene pentru CM 2026 va avea loc pe 13 decembrie, la ora 13:00, ora României, la sediul FIFA din Zurich.

Aniversări – Comemorări

– 1204: A murit Moise Maimonide (cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon sau acronimul RaMBaM), filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt; este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei; unul dintre cei mai prolifici și influenți cercetători ai Torei din Evul Mediu (n. 1135) – 820 de ani

– 1466: A murit sculptorul italian Donatello (Donato di Niccolo di Betto Bardi), considerat unul dintre cei mai mari artişti ai Renaşterii italiene (n. ~1386)

– 1553: S-a născut Henric al IV-lea de Navarre, rege al Franţei (1589-1610), întemeietorul dinastiei de Bourbon; prin „Edictul de la Nantes” (1598), garantând protestanţilor hughenoţi drepturi egale cu cele acordate catolicilor, a pus capăt, pentru un timp, conflictelor religioase în Franţa; ajutat de hughenoţi, a consolidat absolutismul monarhic, a dezvoltat industria, comerţul şi agricultura (m. 1616, asasinat)

– 1603: A murit matematicianul francez François Viète; considerat unul dintre fondatorii algebrei moderne (n. 1540). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 23 februarie 1603

– 1720: S-a născut poetul şi dramaturgul italian Carlo Gozzi (m. 1806)

– 1784: A murit Samuel Johnson, poet, eseist, critic literar, bibliograf şi lexicograf britanic; unul din principalii autori ai literaturii engleze din secolul XVIII; autor al „Dicţionarului limbii engleze” (1747-1755) și editor al operelor lui Shakespeare (n. 1709) – 240 de ani

– 1797: S-a născut poetul şi prozatorul german Heinrich Heine (Christian Johann Heinrich Heine), figură reprezentativă a romantismului târziu (m. 1856)

– 1816: S-a născut Werner von Siemens, inginer şi industriaş german, inventatorul locomotivei electrice (1879); fondatorul renumitei companii ce-i poartă numele (m. 1892)

– 1871: S-a născut Emily Carr, pictoriţă şi scriitoare canadiană; a reflectat în multe dintre lucrările sale viaţa şi ritualurile indienilor americani (m. 1945)

– 1893: S-a născut biochimistul american Edward Adelbert Doisy; Premiul Nobel pentru Medicină în 1943, împreună cu Henrik Dam, pentru descoperirea vitaminei K şi structura sa chimică (m. 1986)

– 1896: S-a născut Charles Plisnier, scriitor belgian care a câștigat Premiul Goncourt în 1937 pentru seria de nuvele „Faux passeport” (m. 1952)

– 1903: S-a născut Carlos Montoya, chitarist spaniol, interpret celebru al muzicii flamenco (m. 1993)

– 1909: A murit Innokenti Annenski, scriitor rus (n. 1855) – 115 ani

– 1915: S-a născut actorul de film german Curd Jürgens (m. 1982)

– 1923: S-a născut pictorul expresionist spaniol Antoni Tàpies (m. 2012)

– 1923: S-a născut fizicianul american Philip Warren Anderson, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1977, împreună cu Nevill F. Mott și John H. van Vleck pentru cercetările despre semiconductori, superconductivitate și magnetism (m. 2020)

– 1925: S-a născut Dick Van Dyke (nume la naştere: Richard Wayne Van Dyke), actor, comediant, scriitor, cântăreţ, dansator şi producător american

– 1929: S-a născut Christopher Plummer (nume complet: Arthur Christopher Orme Plummer), actor canadian de teatru şi film, cu o carieră de peste 75 de ani (m. 2021) – 95 de ani

– 1930: S-a născut poetul israelian Nathan Zach, recompensat cu numeroase premii naţionale şi internaţionale (m. 2020)

– 1934: S-a născut producătorul de film american Richard Zanuck (m. 2012) – 90 de ani

– 1935: S-a născut scriitorul şi poetul iranian Réza Baraheni, nume important în literatura persană; a lăsat în urmă o operă prolifică, ce cuprinde romane, poezii, precum şi critică literară şi eseuri de teorie literară (m. 2022)

– 1935: A murit chimistul francez Victor Grignard; a descoperit compuşii organomagnezieni micşti, cu numeroase întrebuinţări în sinteza organică; Premiul Nobel pentru chimie în 1912, împreună cu conaţionalul său Paul Sabatier; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (n. 1871)

– 1944: A murit pictorul, graficianul, profesorul și scriitorul rus Vasili Vasilievici Kandinsky; fondatorul artei abstracte (n. 1866) – 80 de ani

– 1957: S-a născut Steve Buscemi, actor, scenarist şi regizor american

– 1964: S-a născut muzicianul blues Lucky Peterson (nume real Judge Kenneth Peterson), chitarist, pianist și organist american (m. 2020) – 60 de ani

– 1983: A murit preotul Alexander Schmemann, unul dintre cei mai mari teologi ortodocși din Occident; profesor la Institutul Teologic Ortodox „Sfântul Serghie” din Paris, apoi profesor și decan (din 1962) la Seminarul „Sfântul Vladimir” din New York; a participat activ la înfiinţarea Bisericii Ortodoxe din America (n. 1921, în Estonia, într-o familie de emigranți ruși)

– 1984: A murit poetul spaniol Vicente Aleixandre, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1977 (n. 1898) – 40 de ani

– 1989: S-a născut Taylor Alison Swift, cântăreață de muzică pop, country și alternative/indie și compozitoare americană; figură culturală proeminentă a secolului XXI; cu un total de 14 premii Grammy, este prima persoană din lume care a câştigat de patru ori premiul pentru Albumul Anului; în 2024 a fost desemnată de revista Forbes cel mai bogat artist din lume – 35 de ani

– 1991: A murit André Pieyre de Mandiargues, scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1967 pentru romanul „La Marge” (n. 1909)

– 1996: A murit dramaturgul chinez Cao Yu (pseudonimul lui Wan Jiabao) (n. 1910)

– 2010: A murit Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (n. 1941)

– 2010: A murit cântăreţul spaniol de flamenco Enrique Morente (n. 1942)

– 2011: A murit scriitorul american Russell (Conwell) Hoban, autor a numeroase romane pentru copii (n. 1925)

– 2016: A murit Thomas Schelling, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2005; unul dintre cei mai cunoscuți teoreticieni ai strategiei nucleare (n. 1921)

– 2016: A murit actorul canadian Alan Thicke (n. 1947)

– 2018: A murit Nancy Wilson, cântăreaţă americană de blues, jazz, R&B, pop și soul; se autointitula „o stilistă a cântecului” (n. 1937)

– 2021: A murit cântăreţul american de „country soul” Joe Simon (n. 1936)

Sursa: RADOR