Motivarea CCR: Trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă
CCR mai spune în motivare că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni "orice interferenţă nejustificată" în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale.
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 decembrie 2024, 08:11
Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi, astfel că trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală, arată vineri seara Curtea Constituţională, în motivarea deciziei prin care a anulat scrutinul prezidenţial.
„Libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie include dreptul de a fi corect informaţi înainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegătorilor de a-şi forma o opinie presupune dreptul de a obţine informaţii corecte despre candidaţi şi procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum şi protecţia împotriva influenţei nejustificate, prin acte/ fapte nelegale şi disproporţionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politică se poate transforma uneori într-un ‘vector de dezinformare, în special atunci când (…) nu îşi dezvăluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialului publicitar’ (…). Pe cale de consecinţă, trebuie exclusă ingerinţa unor entităţi statale sau non-statale în realizarea unor campanii de propagandă sau dezinformare electorală”, precizează judecătorii constituţionali în document.
CCR mai spune în motivare că statul are o responsabilitate pozitivă de a preveni „orice interferenţă nejustificată” în procesul electoral prin raportare la principiile constituţionale.
„Pe de altă parte, statul are şi datoria de neutralitate, care include şi obligaţia de a întări rezilienţa alegătorilor, inclusiv prin conştientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale în cadrul alegerilor, în special prin furnizarea de informaţii şi sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie să facă faţă provocărilor şi riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natură să afecteze integritatea proceselor electorale – a se vedea, în acest sens, şi pct.14, 17 şi 20 din Declaraţia interpretativă a Codului de bună conduită în materie electorală privind tehnologiile digitale şi inteligenţa artificială, adoptată de Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia), la 6 decembrie 2024”, mai arată instanţa constituţională.
În cauza de faţă, Curtea reţine că, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind „manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”.
Curtea observă că, în coordonatele în care s-a desfăşurat procesul electoral cu privire la alegerea preşedintelui României din 2024, „a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetăţenilor”.
Sursa – Agerpres