Calendarul zilei – 5 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 decembrie 2024, 05:00 / actualizat: 6 decembrie 2024, 15:29

S-a întâmplat într-o zi de 5 decembrie

* Acum 532 de ani (1492) navigatorul genovez Cristofor Columb a descoperit insula Haiti, denumită de el „La Española” (Spaniola), şi a întemeiat prima colonie spaniolă în America. Partea de vest a insulei revine, în 1657, Franţei, care o numeşte Saint-Domingue. Partea de est devine şi ea, un secol mai târziu (1795) posesiune franceză (actuala R. Dominicană)

* Se împlinesc 160 de ani (1864) de când Alexandru Ioan Cuza promulga Legea asupra instrucţiunii, prima lege prin care învăţământul era organizat în mod unitar în întreaga ţară. Legea stabilea anii de studiu (primar – de patru ani; secundar – de şapte ani; universitar – de trei ani), obligativitatea şi gratuitatea învăţământului primar pentru ambele sexe (a intrat în vigoare în septembrie 1865) (5/17)

* Acum 137 de ani (1887) intra în vigoare, în România, Convenţia pentru protecţia operelor literare şi artistice (adoptată la Berna, la 9/21.IX.1886) (5/17)

* În urmă cu 119 ani (1905) apărea (până în 1947), la Craiova, Iaşi şi apoi la Bucureşti, revista literară „Ramuri”, din iniţiativa lui C. Făgeţel-Şaban şi D. Tomescu (între 1.I.1915-15.VII.1917 a apărut sub titlul „Drum drept”, sub conducerea lui Nicolae Iorga). Din 1.VIII.1964 a apărut, lunar, la Craiova, o nouă serie, sub egida Uniunii Scriitorilor din România

* Acum 114 ani (1910) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de legaţie între România şi Marele Ducat de Luxemburg, ridicate, la 12.XI.1966, la nivel de ambasadă (5/18.XII). Relaţiile diplomatice dintre România şi Marele Ducat de Luxemburg au fost stabilite la 5 decembrie 1910, la rang de legaţie (Decretul nr. 3646 din 8/21 decembrie 1910, prin care Regele Carol I îl numea pe Trandafir D. Djuvara, ministru-plenipotenţiar la Bruxelles, în calitatea de trimis extraordinar si plenipotenţiar pe lângă Marele Duce Wilhelm al IV-lea de Luxemburg). La 12 ianuarie 1911, Trandafir D. Djuvara şi-a prezentat scrisorile de acreditare şi a reprezentat Regatul României până în 1920. Până la data de 15 iulie 1940, când România a închis legaţia de la Bruxelles, s-au succedat în această funcţie personalităţi ale vieţii diplomatice, printre care Henri Catargi (1920-1930), Gheorghe Grigorcea (1930-1932), Dimitrie I. Ghika (1933-1936), Vasile Rădulescu-Mehedinţi (1938-1940). La 12 noiembrie 1966, relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la rang de ambasadă, dar România a continuat să fie reprezentată prin ambasadorul rezident la Bruxelles. La 19 august 1991, România a deschis o ambasadă rezidentă în Luxemburg, în care s-au succedat ambasadorii Tudorel Postolache (1992-1996, 2000-2005), Liviu Zăpârțan (1996-2000), Vlad Alexandrescu (2005-2011), Roxana Iftimie (acreditat in 2011). Marele Ducat de Luxemburg a acreditat primul ambasador propriu în România, cu reşedinţa la Atena, în 1995

* Cu 106 ani în urmă (1918) avea loc masacrul de la Târgu Lăpuș, când în Transilvania de nord, într-o zi de joi, lăpuşenii adunaţi cu miile din satele zonei pentru a afla hotărârea de la Alba Iulia de unire cu patria mamă au fost mitraliaţi de soldaţii unguri din Detaşamentul 39 Debreţin, din turla bisericii reformate din apropiere. Au fost ucişi 65 de lăpuşeni, iar alţi 140 au fost răniţi

* Acum 91 de ani (1933) lua sfârșit prohibiția, numită și „Experiementul nobil”, în Statele Unite ale Americii. Interdicția de a vinde, cumpăra și importa alcool în America fusese decretată în 16 ianuarie 1920. În perioada imediat următoare încheierii Primul Război Mondial, liderii americani, la presiunea unor grupuri din societatea civilă care promovau moderația și abstinența de la consumul de alcool, au modificat Constituția. Amendamentul 18 dădea naștere erei Prohibiției prin interzicerea producerii, vânzării și transportului de alcool. Scopul actului legislativ era cel de a eradica efectele dăunătoare ale alcoolului din societatea americană, viciu pe seama căruia erau puse toate relele precum infracționalitatea, sărăcia, violența în familie și chiar productivitatea scăzută a muncitorilor. Amendamentul 18 era văzut drept un „experiment nobil” care își propunea să schimbe America. Însă acest experiment american nu a dat rezultatul scontat. Chiar punerea în aplicare a legii s-a dovedit a fi aproape imposibilă. Congresul a alocat pentru asta suma de 5 milioane de dolari, bani care s-au dovedit insuficienți în lupta cu alcoolul devenit ilegal. Localurile ilicite au înflorit în toată țara, băutura era adusă ilegal din străinătate, iar fabricile locale nu dispăruseră complet. Producția, distribuția și vânzarea de alcool a devenit o adevărată industrie extrem de profitabilă pentru bandele de infractori din toate marile orașe. Până la sfârșitul deceniului trei, americanii se săturaseră de acest experiment. Exasperarea cauzată de eșecul său și ideea că taxele impuse pe alcool vor furniza veniturile necesare pentru alte programe naționale au dus în cele din urmă, în 1933, la ratificarea amendamentului 21. Nobilul experiment se încheia cu un eșec răsunător și alcoolul a revenit, triumfal, în toate barurile Americii

* Cu 86 de ani în urmă (1938) apărea Legea pentru înfiinţarea Băncii pentru industrializarea şi valorificarea produselor agricole, prin care se acordau credite pentru producţia şi valorificarea produselor pe proprietăţile agricole mai mari de 5 ha

* În urmă cu 34 de ani (1990) apărea primul număr al cotidianului „Curierul naţional”, primul cotidian înfiinţat după revoluţia din decembrie 1989, transformându-se, în timp, dintr-un ziar generalist într-o publicaţie ce se axează pe informaţii şi analize ale mediului economic. De la numărul 7576, publicat în 16 februarie 2018, „Curierul Național” a revenit la vechea siglă, poștalionul fiind restilizat și utilizat în toate paginile publicației. Începând cu 4 septembrie 2018, „Curierul Național” a lansat noul portal, un upgrade al vechii versiuni a site-ului. Ediția tipărită apare continuu de aproape 30 de ani, având 12 pagini, full color. „Curierul Național” este singura publicație din România membru fondator al Belt and Road Economic Information Partnership

* Acum 32 de ani Unified Task Force (UNITAF), forță multinațională condusă de Statele Unite ale Americii, cu aprobarea Națiunilor Unite, a operat în Somalia în perioada 5 decembrie 1992 – 4 mai 1993. Inițiativa americană (cu numele de cod Operation Restore Hope) a avut ca sarcină punerea în aplicare a Rezoluției 794 a Consiliului de Securitate al ONU: crearea unui mediu protejat pentru efectuarea de operațiuni umanitare în jumătatea sudică a Somaliei. Mandatul inițial al UNITAF a fost acela de a folosi „toate mijloacele necesare” pentru a garanta livrarea de ajutor umanitar în conformitate cu Capitolul VII al Cartei Națiunilor Unite, și este considerată a fi fost un succes. Secretarul general al Națiunilor Unite de la acea vreme, Boutros Boutros-Ghali, a stabilit că prezența trupelor UNITAF a avut un „impact pozitiv asupra situației de securitate din Somalia și asupra furnizării efective a asistenței umanitare”. Se estimează că 100.000 de vieți au fost salvate ca urmare a asistenței externe

* Se împlinesc 30 de ani (1994), de când, în zilele de 5 şi 6 decembrie, la reuniunea la nivel înalt a CSCE – Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Budapesta, a fost adoptată Declaraţia finală „Spre un parteneriat autentic într-o nouă eră” şi s-a hotărât schimbarea denumirii în OSCE – Organizaţia pentru Cooperare şi Securitate în Europa

* Cu 23 de ani în urmă, în ziua de 5 decembrie 2001, a avut loc ceremonia de inaugurare a noului edificiu al Bibliotecii Academiei Române. Ceremonia a început în Sala de Prezidiu a Academiei Române, unde acad. Eugen Simion, președintele Academiei Române (din 1998 până în aprilie 2006), președintele de atunci Ion Iliescu și premierul Adrian Năstase au dezvelit o placă inaugurală, mărturie a acestui moment ce a deschis o nouă pagină în cronica acestei instituții naționale. În alocuțiunea de deschidere din amfiteatrul care poartă numele lui Ion Heliade Rădulescu, fost președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion a prezentat noul edificiu a cărui suprafață este de aproximativ 16.000 mp, din care 10.450 mp sunt destinați cărților și altor bunuri ale Bibliotecii. Împreună cu spațiul deja existent, suprafața este de 26.385 mp în care sunt găzduite aproape 11 milioane de piese din patrimoniul nostru cultural, aproape toate cărțile românești care au fost tipărite începând cu 1508 și până în 2000

* Acum 11 ani (2013) Curtea Constituțională a Republicii Moldova a decis că textul Declarației de Independență, în care „limba română” este calificată drept limbă oficială a Republicii Moldova, prevalează asupra textului Constituției, care folosește denumirea de „limbă moldovenească”, deschizând calea pentru uzul oficial al denumirii de „limbă română” în actele oficiale și în administrația de stat

* Tot în urmă cu 11 ani (2013) obiceiul Colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova a fost înscris în lista Patrimoniului cultural imaterial UNESCO, la cea de-a opta sesiune a Comitetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, întrunit la Baku, Azerbaidjan

* Se împlinește 1 an (2023) de când dosarul multinaţional „Transhumanţa, strămutarea sezonieră a turmelor”, depus de zece ţări, între care şi România, a fost înscris la această dată pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii a UNESCO, la cea de-a 18-a sesiune a Comitetului Interguvernamental pentru Salvagardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Transhumanţa contribuie la incluziunea socială, consolidând identitatea culturală şi legăturile dintre familii, comunităţi şi teritorii, contracarând în acelaşi timp efectele depopulării rurale. Practică ancestrală, transhumanţa decurge dintr-o cunoaştere profundă a mediului şi presupune practici sociale şi ritualuri legate de îngrijirea, creşterea şi dresajul animalelor şi de gestionarea resurselor naturale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Cuv. Sava cel Sfinţit (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Sf. Sava, abate (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1859: S-a născut Nicolae Petraşcu, prozator, critic literar şi de artă, publicist; fratele pictorului Gheorghe Petraşcu (m. 1944) – 165 de ani

– 1873: S-a născut Nicolae Vaschide, filosof, logician, psiholog și psihiatru; întemeietor al psihologiei româneşti şi promotor al psihologiei experimentale (m. 1907, la Paris). NOTĂ: Unele surse dau nașterea la 7.XII.1873, iar altele la 19.XII.1874

– 1883: S-a născut chimistul Gheorghe Spacu; creator de şcoală în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1955)

– 1893, 5/17: S-a născut matematicianul Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937 (m. 1954, la Paris)

– 1906: S-a născut Nicolae I. Herescu, poet, traducător (din clasicii antici) şi eseist (m. 1961, la Zürich). NOTĂ: Unele surse maționează ca dată a nașterii 6.XII.1903

– 1912, 5/18: A murit Eugen Brote, agronom, publicist şi om politic (vicepreşedinte al Partidului Naţional Român între anii 1890 şi 1912; rol important în stabilirea activismului ca tactică politică); istoriografia l-a reţinut pentru lucrarea consacrată situaţiei românilor din monarhia austro-ungară („Chestiunea română în Transilvania şi Ungaria. Un memoriu politic cu 67 anexe şi o chartă”) (n. 1850). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii doar stilul nou – 18 decembrie 1912, iar altele, 20 decembrie 1912

– 1917: S-a născut artistul Petre Bodeuţ, interpret şi creator de excepţie în domeniul artei coregrafice; stabilit în Canada (m. 1995)

– 1918: S-a născut Alexandru Bidirel, rapsod popular instrumentist din Bucovina, virtuoz al viorii; a fost apreciat de muzicienii și cercetătorii fenomenului muzical din arealul românesc drept etalon al conduitei stilistice și artistice în ceea ce privește interpretarea la vioară a muzicii tradiționale bucovinene (m. 1985)

– 1929: S-a născut arhidiaconul Constantin Voicu, unul dintre cei mai mari profesori de patrologie (studiul scrierilor Sfinților Părinți ai Bisericii Creștine) din țară; fost rector al vechiului Institut Teologic de Grad Universitar din Sibiu, actuala Facultate de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Şaguna” (m. 2015) – 95 de ani

– 1938: S-a născut Grigore Constantinescu, muzicolog, critic muzical și profesor, o personalitate a vieții muzicale românești; a fost redactor la Editura Muzicală şi la revista „Muzica”, realizator de emisiuni radiofonice (colaborator al postului Radio România Muzical) şi de televiziune; a fost preşedintele Uniunii Criticilor, Redactorilor şi Realizatorilor Muzicali din România „Mihail Jora” (1990-2020), director general al Corului Național de Cameră „Madrigal” (m. 2020)

– 1941: S-a născut jurnalistul de radio şi televiziune, scriitorul şi criticul de artă Liviu Tudor Samuilă (m. 2013)

– 1943: S-a născut (la Bolgrad-Bugeac, azi în Ucraina) Nicolae Văcăroiu, economist şi om politic social-democrat; preşedintele Curţii de Conturi (2008-2017); preşedinte al Senatului (2000-2008); preşedinte interimar al României (aprilie-mai 2007); prim-ministru al României în perioada 19.XI.1992-11.XII.1996

– 1947: S-a născut pictoriţa Ana Ruxandra Ilfoveanu, cu zeci de expoziţii în ţară şi străinătate; membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1977 (m. 2020)

– 1949: S-a născut Mircea Florian, muzician, compozitor, solist vocal, instrumentist şi artist multimedia; a înființat mai multe formații-concept, interesat fiind de experimentele artistice avangardiste și de mixtura între diverse stiluri muzicale, precum folk, muzică arhaică românească, africană și asiatică, muzică electronică, rock progresiv, new wave și altele; stabilit în Germania – 75 de ani

– 1950: A murit inginerul Gheorghe Nicolau, specialist în construirea de drumuri asfaltate; una dintre priorităţile sale a fost studierea aspectelor legate de influenţa climei şi a circulaţiei specifice României asupra unor astfel de drumuri; membru titular Academiei Române din 1948 (n. 1886)

– 1951: S-a născut Dan „Miki” Alexandrescu, jurnalist și comentator sportiv, cunoscut mai ales pentru prezentarea curselor de Formula 1; fiul lui Emilian Alexandrescu, unul dintre fondatorii școlii de șoferi și motocicliști amatori din București (m. 2020)

– 1961: S-a născut artistul plastic Bogdan Dumitrescu

– 1965: S-a născut poetul, prozatorul şi eseistul Vasile Baghiu, cunoscut în mediile literare ca inventator al himerismului, concept şi manifest care propune o direcţie nouă în poezie şi despărţirea de paradigma postmodernistă

– 1972: A murit chimista Raluca Ripan; lucrări în domeniile chimiei anorganice, analitice şi a utilizării izotopilor radioactivi; ctitorul şi primul director (1951-1970) al Institutul de Chimie al Filialei din Cluj a Academiei Române; prima femeie aleasă membru titular al Academiei Române (1948) (n. 1894)

– 1972: A murit baritonul Alexandru Enăceanu (n. 1912)

– 1973: S-a născut Ciprian Vălcan, eseist şi filosof; doctor în filosofie al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (2002), doctor în filologie al Universităţii de Vest din Timişoara (2005) şi doctor în istorie culturală al „École pratique des hautes études” din Paris (2006)

– 1973: S-a născut Sorin Mihai Grindeanu, informatician și politician care a ocupat funcția de prim-ministru al României (4 ian. – 29 iun. 2017); viceprim – ministru (nov. 2021 – iun. 2023); ministru al Transporturilor și Infrastructurii (din 2021); preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (2017-2020); ministru al comunicațiilor și societății informaționale (dec. 2014 – nov. 2015); deputat (din 2020; 2012-2016); prim-vicepreședinte PSD (din 2020)

– 1974: A murit Zaharia Stancu, poet, prozator şi ziarist; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902) – 50 de ani

– 1975: A murit prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „Noica-Pillat” şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică, a fost eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din RPR); fiul poetului Ion Pillat (n. 1921)

– 1987: A murit Leonid Dimov, poet (reprezentant de frunte al onirismului lansat în anii ’70 ai secolului XX, pe care l-a şi teoretizat) şi traducător (n. 1926, la Ismail, azi în Ucraina)

– 1997: A murit pianistul de jazz Eugen Ciceu (nume de scenă: Eugen Cicero) (n. 1940)

– 2007: A murit deputatul Dan Iosif, unul dintre liderii revoluţionarilor bucureşteni din decembrie 1989 (n. 1950)

– 2008: A murit Paul Niculescu-Mizil, om politic şi ministru de finanţe al României în perioada comunistă (n. 1923)

– 2008: A murit Constantin-Ticu Dumitrescu, om politic creştin-democrat; fost preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (1990-1998); fost deţinut politic (din 1949 până în 1964, anul graţierii deţinuţilor politici din România); senator în două legislaturi (1992-2000); autor al Legii 187/1999, referitoare la liberul acces la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii ca poliţie politică (Legea Ticu Dumitrescu); membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2006-2008) (n. 1928)

– 2008: A murit Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (n. 1957)

– 2009: A murit Valeriu Sârbu, poet, prozator, dramaturg şi eseist; autor de scenarii radiofonice (n. 1931) – 15 ani

– 2017: A murit Mihai I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României în perioadele 1927-1930 (sub regenţă) şi 1940-1947; fiul regelui Carol al II-lea al României (1930-1940) şi al reginei Elena, principesă de Grecia; la începutul celei de-a doua domnii, Mihai I a sprijinit campania militară din Est pentru eliberarea Basarabiei şi nordului Bucovinei ocupate de sovietici; în anii 1943 şi 1944, în condiţiile previzibilei victorii a Aliaţilor, Mihai I şi apropiaţii săi (liderii unor partide politice democratice, cercuri din Armată etc.) întreprind demersuri politico-diplomatice pentru ieşirea din război, ruperea alianţei cu Germania şi alăturarea României la coaliţia Naţiunilor Unite; actul de la 23 august 1944 îl are pe regele Mihai I printre principalii artizani; după această dată atribuţiile sale vor fi treptat reduse; la 30 decembrie 1947 va fi obligat de comunişti să semneze actul de abdicare (pentru el şi urmaşii săi) de la prerogativele regale şi să părăsească ţara; revine pentru prima dată oficial în România, cu familia, în 1992, pentru o scurtă vizită; cu prilejul vizitei din 1997 i se redă cetăţenia română, retrasă, în 1948, de autorităţile comuniste; în luna mai 2001, fostul suveran al României a primit drept reşedinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti (în baza legii privind acordarea unor drepturi foştilor şefi de stat ai României); membru de onoare al Academiei Române din 2007 (n. 1921)

– 2018: A murit Eugen Rotaru, textier, poet și scenarist (n. 1941)

EVENIMENTE EXTERNE

-Valletta: Malta găzduiește întâlnirea ministerială a OSCE la care vor participa ministrul rus de externe Serghei Lavrov și secretarul de stat al SUA Antony Blinken. (5 – 6 dec.)

– Roma: Premierul italian Giorgia Meloni poartă discuții cu premierul francez Michel Barnier.

– Malabo, Guineea Ecuatorială: Conferința ECCAS – Comunitatea Economică a Statelor Africii Centrale – privind situația umanitară din Africa Centrală (5 – 6 dec.)

– Ta’qali, Malta: Al 31-lea Consiliu Ministerial al OSCE (5 – 6 dec.)

– Minsk, Belarus: Reuniunea Consiliului Suprem al Statului Uniunii

-Varșovia, Polonia: Curtea de Apel examinează cazul unui activist condamnat pentru asistare la avort

– Atlanta, SUA: Curtea de Apel din Georgia se pronunță asupra cererii președintelui Donald Trump de a-l revoca pe procurorul Fani Willis în procesul pentru presupusă manipulare a alegerilor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Voluntariatului” (sau „Ziua Internaţională a Voluntarilor”); marcată la iniţiativa Adunării Generale a ONU, prin Rezoluţia 40/212 din 17.XII.1985; rezoluţia recomandă mediatizarea importanţei muncii voluntare, pentru a stimula, în acest mod, tot mai mulţi oameni să muncească voluntar, atât în ţara lor, cât şi în străinătate

– „Ziua Mondială a Solului” – Uniunea Internaţională a Ştiinţei Solului a propus, în 2002, printr-o rezoluţie, sărbătorirea acestei zile, pentru a marca importanţa solului ca o componentă fundamentală a sistemului natural şi ca factor care contribuie semnificativ la bunăstarea oamenilor. Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), în perioada conducerii asigurată de Regatul Thailandei şi în cadrul „Parteneriatului global pentru sol”, a susţinut celebrarea oficială a acestei zile, cu scopul conştientizării la nivel mondial a importanţei solului. Conferinţa FAO din iunie 2013 a aprobat marcarea acestei zile şi Adunarea Generală a ONU a declarat-o în decembrie 2013

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a fostului rege Bhumibol Adulyadej-Rama al IX-lea: 5.XII.1927); când data cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, lunea care urmează este considerată tot sărbătoare națională

– 1687: La această dată a fost botezat Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (m. 1762)

– 1791: A murit compozitorul austriac Wolfgang Amadeus Mozart, unul dintre cei mai prodigioşi şi talentaţi creatori în domeniul muzicii clasice (n. 1756)

– 1867: S-a născut (în Lituania) Jozef Klemens Pilsudski, om politic și comandant militar polonez, considerat întemeietorul statului polonez independent; șef de stat între 1918–1922 și conducător de facto al celei de a Doua Republici Poloneze; a avut un rol decisiv asupra configurației Poloniei după Primul Război Mondial. În anul 1920, câștigând Bătălia pentru Varșovia, cunoscută în Polonia ca „Miracolul de pe Vistula”, și-a apărat propria țară, dar a apărat și Europa în fața bolșevicilor timp de câteva decenii (m. 1935)

– 1868: S-a născut fizicianul german Arnold Sommerfeld; contribuţii în spectroscopie; a perfecţionat modelul atomic imaginat de Niels Bohr (m. 1951)

– 1870: S-a născut Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (m. 1949)

– 1870: A murit scriitorul francez Alexandre Dumas-tatăl, faimos pentru romanele sale istorice de aventură (n. 1802)

– 1890: S-a născut Fritz Lang, cineast american de origine austriacă; unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai cinematografului expresionist din anii ’20 ai secolului XX (m. 1976)

– 1896: S-a născut biochimistul american de origine cehă Carl Ferdinand Cori; Premiul Nobel pentru Medicină în 1974, împreună cu soţia sa Gerty T. Cori şi psihologul argentinian Bernardo Houssay, pentru mecanismul enzimatic al interconversiunii glucoză-glicogen și efectele hormonilor asupra acestui mecanism (m. 1984)

– 1901: S-a născut Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (m. 1966)

– 1901: S-a născut fizicianul german Werner Heisenberg, unul dintre întemeietorii fizicii cuantice; Premiul Nobel pentru fizică pe 1932; membru de onoare străin al Academiei Române (1938) (m. 1976)

– 1901: S-a născut Milton Hyland Erickson, psihiatru american specializat în hipnoza medicală și terapia de familie; a ieșit în evidență prin demonstrarea influențelor minții inconștiente, ca factor creativ și generator de soluții; de o deosebită importanță sunt și influențele lui în domeniul terapiei directe, terapiei strategice a familiei, terapiei orientate spre scop și a programării neurolingvistice (m. 1980)

– 1903: S-a născut fizicianul britanic Cecil Frank Powell; a utilizat emulsiile fotografice în cercetări de fizică nucleară, la studiul radiaţiei cosmice şi al particulelor elementare; Premiul Nobel pentru Fizică în 1950 (m. 1969)

– 1905: S-a născut (la Viena) regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1906: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Otto Ludwig Preminger (m. 1986)

– 1921: S-a născut dirijorul francez Louis de Froment (m. 1994)

– 1922: S-a născut compozitorul şi pianistul american Don Robertson (m. 2015)

– 1925: A murit romancierul şi nuvelistul polonez Władysław Stanislaw Reymont; Premiul Nobel pentru literatură în 1924 (n. 1867)

– 1926: A murit pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (n. 1840)

– 1930: S-a născut Vladimir Curbet, coregraf, folclorist, publicist și profesor din R. Moldova; conducătorul ansamblului de dansuri populare „Joc” (m. 2017)

– 1932: S-a născut fizicianul american Sheldon Lee Glashow, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1979, împreună cu Abdus Salam și Steven Weinberg, pentru studiile efectuate contribuțiile aduse de aceștia în domeniul teoriei unificate a interacțiunilor slabă și electromagnetică între particule elementare

– 1932: S-a născut Little Richard (nume real: Richard Wayne Penniman), cântăreț și compozitor american, unul dintre pionierii rock and roll-ului (m. 2020)

– 1934: S-a născut scriitoarea americană Joan Didion, autoare de romane, eseuri, scenarii de film, documentare; o legendă a literaturii americane; cunoscută pentru cronicile sale despre California anilor ’60 ai secolului trecut, fiind unul dintre pionierii „noului jurnalism”, combinând tehnicile tradiționale de relatare cu stilul literar și reflecții personale (m. 2021) – 90 de ani

– 1938: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american J.J. Cale (John Weldon Cale), unul dintre pionierii stilului muzical „Tulsa Sound” (m. 2013)

– 1939: S-a născut pictorul şi sculptorul american Jack Whitten (m. 2018) – 85 de ani

– 1939: S-a născut arhitectul spaniol Ricardo Bofill, care a semnat peste 1.000 de proiecte în întreaga lume (printre care aeroportul din Barcelona, Teatrul Naţional Catalan, Palatul Congreselor din Madrid şi zgârie-norii Donnelley şi Dearborn din Chicago); în Franţa a realizat mari ansambluri rezidenţiale, precum Les Espaces d’Abraxas din Noisy-le-Grand (m. 2022) – 85 de ani

– 1940: A murit Jan Kubelik, compozitor şi violonist ceh (n. 1880)

– 1946: S-a născut tenorul spaniol José Carreras (nume real: Josep Carreras i Coll)

– 1956: S-a născut pianistul polonez Krystian Zimerman

– 1963: A murit compozitorul german Karl Hartmann (n. 1905)

– 1965: A murit Joseph Erlanger, medic şi fiziolog american; lucrări asupra manifestărilor electrice caracteristice activităţii nervoase, privind presiunea sangvină şi patologia cordului; Premiul Nobel pentru medicină în 1944, împreună cu conaţionalul său Herbert S. Gasser (n. 1874)

– 1966: S-a născut Patricia Kaas, cântăreaţă, cantautoare, compozitoare şi actriţă franceză

– 1973: A murit Sir Robert Watson-Watt, fizician englez, inventatorul radarului (n. 1892)

– 1983: A murit Robert Aldrich, regizor, scenarist şi producător american de film (n. 1918)

– 1989: A murit Sir John (Michael) Pritchard, dirijor englez (n. 1921) – 35 de ani

– 1995: A murit geochimistul american Clair Cameron Patterson; în 1953 a realizat prima măsurătoare a vârstei Pământului (4.55 bilioane de ani) (n. 1922)

– 2001: A murit Ernesto Sampaio, scriitor (unul dintre marii teoreticieni ai suprarealismului), traducător şi jurnalist portughez (n. 1935)

– 2007: A murit Karlheinz Stockhausen, compozitor şi muzicolog german (n. 1928)

– 2008: A murit Alexei al II-lea (numele de mirean: Alexei Mihailovici Ridiger), patriarhul Rusiei din 1990; beneficiind de sprijinul Kremlinului, el a reabilitat, practic, influenţa Bisericii Ortodoxe în Rusia, după 70 de ani de ateism sovietic (n. 1929)

– 2012: A murit Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (n. 1907)

– 2012: A murit pianistul de jazz şi compozitorul american Dave Brubeck (numele real: David Warren Brubeck) (n. 1920)

– 2012: A murit Preafericitul Părinte Ignatie al IV-lea (numele laic: Habib Hazim), Patriarh al Antiohiei şi Întregului Orient (din 1979) (n. 1921, în Siria, într-o familie de creştini ortodocşi arabi)

– 2013: A murit Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru Pace în 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (n. 1918). NOTĂ: „Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, anual, pe 18 iulie, în ziua de naştere a lui Nelson Mandela; ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela

– 2017: A murit scriitorul, filosoful, eseistul și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); a condus cotidianul „Le Figaro” între anii 1974 şi 1977; printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (n. 1925)

– 2019: A murit inginerul electrician american George Laurer; a jucat un rol major, în cadrul echipei de cercetare de la la IBM, la elaborarea Codului Universal al Produselor (codul de bare), care a schimbat „faţa” comerţului mondial; primul obiect din lume care a fost scanat cu ajutorul codului de bare, pe 26 iunie 1974 în Ohio, a fost un pachet de gumă de mestecat cu aromă de fructe (n. 1925) – 5 ani

– 2019: A murit Gerard Detourbet, specialist al industriei auto și matematician francez; a stat la baza modelului Dacia Logan, conceptul low-cost în cadrul grupului francez Renault (n. 1946) – 5 ani

– 2020: A murit Viktor Vladimirovici Ponedelnik, fost jucător de fotbal sovietic, considerat unul dintre cei mai buni atacanți din istoria fotbalului sovietic (n. 1937)

– 2020: A murit Ildikó Pécsi (Pécsi Ildikó), actriță și regizoare maghiară, laureată a premiilor Kossuth și Jászai Mari, distinsă cu titlurile de artist emerit și maestru al artei (n. 1940)

– 2022: A murit actriţa și producătoarea americană Kirstie Alley; devenită faimoasă datorită rolului interpretat în serialul de succes „Cheers” (n. 1951)

– 2023: A murit producătorul şi scenaristul de televiziune american Norman Lear, cunoscut pentru seriale de comedie de mare succes, cum ar fi ”All in the Family” şi ”Maude”, care au abordat teme sociale precum rasa şi avorturile, foarte rar menţionate până atunci la televiziunea americană; unul dintre cei mai influenţi oameni de televiziune din Statele Unite; a câştigat şase premii Emmy pentru emisiunile sale de televiziune (n. 1922) – 1 an

– 2023: A murit Denny Laine (nume la naștere: Brian Frederick Arthur Hines), textier englez, multi-instrumentalist, chitarist și vocalist principal pe albumul de debut al formației „The Moody Blues”, „The Magnificient Moodies” (1965), iar mai târziu co-fondator al trupei „Wings” (n. 1944) – 1 an

Sursa: RADOR