Au trecut șapte ani de la moartea Regelui Mihai, dar mesajele sale sunt mai actuale ca oricând

„Politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor.”

Publicat de Adina Sîrbu, 5 decembrie 2024, 16:21 / actualizat: 5 decembrie 2024, 23:38

Regele Mihai s-a stins din viață pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, iar pe 16 decembrie a fost înmormântat în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală din Curtea de Argeş.

O mare de oameni l-a condus pe suveran pe ultimul drum, în tăcere și lacrimi. Regele Mihai a fost înmormântat chiar în ziua în care, cu 28 de ani înainte, se aprindea, la Timișoara, scânteia Revoluției din 1989, iar plecarea Regelui le-a amintit oamenilor de anii dictaturii și de modul odios în care ne-a fost mutilat destinul.

Revoluția română l-a prins pe Regele Mihai în Elveția, de unde a transmis, la acea vreme, mesaje emoționante românilor. După ani lungi și dureroși de exil, și mai multe încercări eșuate de a reveni în țară, abia în 1997 și-a recăpătat cetățenia română.

A militat pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană, iar acum, în pragul unei alegeri decisive pentru viitorul ţării, un mesaj pe care Regele Mihai l-a adresat românilor la alegerile din 2000 a devenit viral pe internet.

Indiferent de sugestiile care vi s-au făcut în timpul campaniei electorale, trebuie să vă amintiți următorul lucru: nu există altă șansă pentru România decât integrarea în Uniunea Europeană și în NATO. (…) Afirmația că se poate găsi o cale miraculoasă de a crea o economie de piață menținând o economie controlată de stat nu este demnă de încredere. Politicienii care vă transmit mesaje de ură față de străini sau față de minoritățile etnice din interiorul țării noastre merită disprețul vostru. Viitorul NU aparține acelor oameni, oricât de populist ar fi mesajul lor. (…) Dar, dacă vă veți lăsa tentați de anumite discursuri, dacă veți cădea pradă anumitor sloganuri populiste, veți pedepsi România, spunea Regele Mihai, în mesajul său.

La împlinirea vârstei de 90 de ani, pe 25 octombrie 2011, Regele Mihai a ținut un discurs istoric în Parlamentul României: „Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața”

„Prima noastră datorie astăzi este să ne amintim de toți cei care au murit pentru independența și libertățile noastre, în toate războaiele pe care a trebuit să le ducem și în evenimentele din decembrie 1989, care au dărâmat dictatura comunistă. (…) Drumul nostru ireversibil către Uniunea Europeană și NATO nu ar fi fost posibil fără acțiunea, întru libertate și democrație, a Legislativului românesc de după anul 1989. Dar politica este o sabie cu două tăișuri. Ea garantează democrația și libertățile, dacă este practicată în respectul legii și al instituțiilor. Politica poate însă aduce prejudicii cetățeanului, dacă este aplicată în disprețul eticii, personalizând puterea și nesocotind rostul primordial al instituțiilor Statului.

(…) Instituțiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci și de etică, simț al datoriei. Iubirea de țară și competența sunt criteriile principale ale vieții publice. Aveți încredere în democrație, în rostul instituțiilor și în regulile lor! (…) În anul 1989, în ajutorul României s-au ridicat voci cu autoritate, venind de pe toate meridianele globului. Ele s-au adăugat sacrificiului tinerilor de a înlătura o tiranie cu efect distrugător asupra ființei națiunii. A sosit momentul, după douăzeci de ani, să avem un comportament public rupt complet și definitiv de năravurile trecutului. Demagogia, disimularea, egoismul primitiv, agățarea de putere și bunul plac nu au ce căuta în instituțiile românești ale anului 2011. Ele aduc prea mult aminte de anii dinainte de 1989. Se cuvine să rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul. (…)  

Mesajul Regelui Mihai I din noiembrie 2015

Regele Mihai I spunea că atunci când a întors ţara de partea Aliaţilor, pentru salvarea statului român, avea 22 de ani, vârsta tinerilor protestatari din prezent, cărora le-a transmis „Timpul României voastre a început!”.

Când am întors ţara de partea Aliaţilor, pentru salvarea existenţei Statului român, aveam 22 de ani. Aceeaşi vârstă o aveau şi cei care se adunau, exact acum 70 de ani, la 8 noiembrie 1945, în Piaţa Palatului Regal, pentru a-şi apăra libertatea. Aceeaşi vârstă o au şi cei ce au ieşit în stradă, în aceste zile. (…) Democraţia şi libertăţile nu sunt câştigate pentru totdeauna. Nicio izbândă nu este eternă. Omul îşi câştigă în fiecare zi dreptul de a avea un mâine. Ţara îşi redobândeşte, cu fiecare generaţie, privilegiul de a continua să existe.

A avea legi bune este un lucru însemnat și a-i face pe oameni să le respecte este încă mai valoros, dar fundamental este ca oamenii să creadă în ele. (…) Bunul mers al instituţiilor Statului este condiţia libertăţii şi statorniciei noastre. Instituţiile nu pot funcţiona fără respectul legii, fără competenţă şi fără etică. Sunt sigur că tânăra generaţie va şti să găsească, în România ei, justa măsură între atitudinea civică şi instituţiile Statului. (…) Coroana Română a continuat să existe, timp de un secol şi jumătate, în ciuda unor nelegiuri şi greutăţi de neimaginat. Din cei 150 de ani ai Coroanei, aproape 100 i-am trăit personal. Toate acestea mă îndreptăţesc să spun tinerilor noştri: Timpul României voastre a început!.

Într-un interviu la Radio Constanța, profesorul Daniel Citirigă, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice a Universității „Ovidius”, a vorbit despre rolul Regelui Mihai în viața țării, dar și de ce România nu a mai putut reînnoda firul monarhiei după 1989.

Destinul regelui Mihai a fost încă de la început unul special. El devine rege prima dată la 6 ani, după ce Carol renunță la tron pentru Elena Lupescu și pleacă în Occident cu ea. Timp de 3 ani România este condusă de o regență și atunci sigur că minorul Mihai, care nu putea să își exercite funcția, devine rege. După care revine Carol, iar în 1940, atunci când Ion Antonescu îi cere imperativ lui Carol să părăsească tronul, Mihai redevine rege la 19 ani. Și această domnie este în umbra autoritarului Ion Antonescu, cel care primise puteri nelimitate și era în timp de război.

Însă rolul regelui Mihai este unul fundamental în schimbarea politicii României în Al II-lea Război Mondial, odată cu 23 august 1944. Văzând că Ion Antonescu tergiversează negocierile de armistițiu ale României și de ieșire din tabăra nazistă, Regele Mihai decide arestarea acestuia. Din acel moment România schimbă armele și continuă războiul alături de aliați, ceea ce a favorizat o poziție privilegiată mai ales în recuperarea întregii Transilvanii în disputa cu Ungaria. Pentru că la acel moment și Ungaria, și România erau în tabăra nazistă și ambele doreau la final să aibă întreaga Transilvanie. Un rol extrem de important îl are regele în acești ani, din 1944 până la 30 decembrie 1947, când este forțat să abdice. Spun un rol important pentru că el nu a acceptat ușor impunerea unui regim, a unui guvern pro-comunist condus de Petru Groza. Apogeul acestei politici s-a concretizat atunci când sovieticii l-au amenințat pe Regele Mihai că dacă nu abdică vor ucide 1.000 de tineri pe care îi aveau închiși. Regele sigur că abdică și în România se instaurează Republica Populară Română. Și aici trebuie să spunem că a fost o republică instaurată cu tancurile sovietice.

În 1990, când România revine după revoluție la regimul democratic pluripartit, s-a văzut foarte clar că Regele avea un rol extrem de important în mentalul colectiv al românilor, dar și în cel al adversarilor politici, care, la acel moment, nu erau alții decât foștii comuniști din eșalonul doi. Aceștia știau că Regele Mihai este un pericol pentru ei. Și atunci regelui i s-a interzis să vină în România. În 1990, în timp ce se îndrepta spre Curtea de Argeș, a fost întors din drum de pe autostradă și obligat să părăsească România. În 1992 i s-a permis să vină de Paște, dar în 1994 din nou a fost întors de pe aeroport. Abia în 1997 a reprimit cetățenia română. Deci este evident că, dacă la acel moment era un reper pentru un adversar real al politicii lui Ion Iliescu, acesta era Regele Mihai și mai era un om politic precum Corneliu Coposu. Apropos de asta, nici la înmormântarea lui Corneliu Coposu nu i s-a permis regelui să vină în țară.

Deci comportamentul președintelui Iliescu și a guvernului său de la acele momente demonstrează, în opinia mea, faptul că, pentru republica ce cumva continua tradiția aceasta ilegală cu tancul sovietic, era un pericol monarhia. Dacă este să îmi dau și eu cu părerea, cred că cinstit ar fi fost să existe o perioadă neutră, în care populația să fie informată corect despre rolul monarhiei. Pentru că a fost o propagandă în vremea comunismului prin care monarhia a fost ostracizată după abdicarea regelui și s-au spus multe minciuni despre acesta. Ar fi fost normal să existe un referendum, dar deja aceasta este o utopie!