Curtea Constituţională dezbate solicitările de anulare a primului scrutin prezidențial
Tot astăzi, are loc ședința CSAT pentru analiza unor posibile riscuri la adresa securităţii naţionale.
Publicat de Adina Sîrbu, 28 noiembrie 2024, 10:04
Curtea Constituţională a României analizează, de la ora 11.00, două cereri de anulare a alegerilor din primul tur al prezidențialelor, depuse de doi candidați.
Una dintre sesizări reclamă faptul că primul clasat, Călin Georgescu, a raportat zero cheltuieli de campanie, deşi a avut o activitate amplă de promovare în online, care ar fi avut nevoie de resurse logistice şi financiare substanţiale, iar în cealaltă sesizare sunt menţionate și îndrumări la vot făcute de membri USR în timp ce românii din diaspora încă votau.
Potrivit legii, Curtea Constituţională poate anula alegerile în cazul în care „votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin.” Pentru asta, însă, cei care au făcut sesizările trebuie să aducă şi dovezi temeinice privind frauda. În cazul în care CCR va decide anularea alegerilor, un nou tur trebuie organizat în a doua duminică după decizia Curții.
Dacă solicitările sunt respinse, CCR urmează să valideze rezultatul din primul tur, pentru ca vineri, 29 noiembrie, să poată începe oficial campania electorală pentru al doilea tur de scrutin, care va avea are loc duminică, 8 decembrie.
Tot astăzi, de la ora 14.00, are loc ședința CSAT, convocată de preşedintele Klaus Iohannis și în cadrul căreia vor fi analizate posibilele riscuri la adresa securităţii naţionale generate de acţiunile unor actori cibernetici statali şi non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.
În acest context, miercuri, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică a precizat că încă de anul trecut a recomandat oficial instituţiilor publice să interzică aplicaţia TikTok din cauza riscurilor semnificative de securitate cibernetică şi manipulare a datelor, mai ales în contextul riscurilor de influenţare a opiniei publice şi proceselor decizionale prin intermediul reţelelor sociale, menționând, totodată, că monitorizarea conturilor de social media şi investigarea tacticilor şi tehnicilor de propagare a postărilor de pe reţelele sociale prin manipulare de algoritmi nu intră în atribuţiile DNSC.
