Calendarul zilei – 17 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 noiembrie 2024, 05:00 / actualizat: 18 noiembrie 2024, 14:56

S-a întâmplat într-o zi de 17 noiembrie

* În urmă cu 486 de ani (1538) avea loc prima atestare documentară a așezării Caracal. Situat în câmpia Romanațiului, Caracalul este plin de vestigii care dovedesc locuirea acestui ținut încă din preistorie. Prima atestare este conținută în hrisovul emis la 17 noiembrie 1538, la cancelaria de la Târgoviște a domnitorului Țării Românești Radu Vodă Paisie (1535–1545), fiul nelegitim al lui Radu cel Mare. Conform acestui document Radu Vodă Paisie arăta că: „am dat și am miluit pe boierul domniei mele [Radu vel Clucer (vistier)] pentru slujba pe care mi-a slujit-o, cu dreaptă slujbă [două moșii cumpărate de la] jupânița Marga din Caracal cu 30.000 aspri”

* Se marchează 185 de ani (1839) de când, la „Teatro alla Scala” din Milano, avea loc premiera operei în două acte „Oberto, Conte di San Bonifacio”, prima operă pusă în scenă a compozitorului italian Giuseppe Verdi, după un libret de Antonio Piazza și Temistocle Solera

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când era înfiinţată Episcopia Dunării de Jos, prin Decretul nr. 1617 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care i s-a recunoscut acestei eparhii jurisdicţia asupra judeţelor Ismail, Bolgrad, Covurlui şi Brăila. Primul chiriarh al Episcopiei Dunării de Jos a fost episcopul Melchisedec Ştefănescu (1823-1892), ctitor al acestei eparhii, pe care a condus-o vreme de 15 ani. După încheierea Războiului de Independenţă, la 1878, judeţele din sudul Basarabiei vor intra în componenţa Rusiei, sediul Episcopiei mutându-se la Galaţi. Eparhia primea, în schimb, judeţele Tulcea şi Constanţa (1879). Pentru o scurtă perioadă de timp, Episcopia va administra şi judeţele Durostor şi Caliacra din Cadrilater. Odată cu înfiinţarea Episcopiei Constanţei, în 1923, teritoriul canonic se reducea la zonele Galaţi şi Tulcea. După 1950, jurisdicţia eparhiei se va întinde din nou asupra judeţelor Galaţi, Tulcea şi Constanţa. Din 1990, episcopia cuprinde judeţele Galaţi şi Brăila. În anul 2009, eparhia a fost ridicată la rang de arhiepiscopie

* Se împlinesc 155 de ani (1869) de când avea loc inaugurarea Canalului Suez care leagă Marea Mediterană de Marea Roşie, proiectat şi construit de francezul Ferdinand de Lesseps (lucrările au început la 25.IV.1859). La fastuoasa ceremonie de deschidere au participat înalţi demnitari, printre care şi împărăteasa Eugénie, soţia împăratului Franţei, Napoleon al III-lea. Construcţia canalului, care are acum lungimea de 162 de kilometri, lăţimea de 70-125 de metri şi adâncimea de 8 metri, a durat 10 ani

* La 17 noiembrie 1892, în urmă cu 132 de ani, era promulgată prin decret regal prima Lege pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice. Legea prevedea înființarea unei Comisiuni care va lucra pe lângă Ministerul Instrucțiunii Publice și se va compune din trei membri numiți de minister „dintre bărbații cei mai competenți în științele istorice sau arheologice” – din care doi vor fi membrii Academiei Române -, directorul Muzeului de Antichități din București și un arhitect. De-a lungul celor 55 de ani de existență (1892-1948), Comisiunea Monumentelor Istorice (CMI) și-a mărit numărul de membri la 9 și a avut membrii corespondenți în județele țării. Principalele atribuții ale Comisiunii au fost inventariere, clasarea, declasarea, cercetarea, restaurarea și întreținerea monumentelor

* Cu 54 de ani în urmă (1970) inventatorul american Douglas Engelbart (n. 1925 – m. 2013) primea patentul pentru primul mouse de calculator. Denumit iniţial ca „Poziţia indicator X-Y pentru un sistem de afişare”, acesta a fost folosit prima dată la sistemul calculatorului Xerox Alto în 1973. Cu toate acestea, din cauza lipsei sale de succes, prima utilizare pe scară largă a mouse-ului aparţine companiei Apple

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când au avut loc manifestaţiile studenţeşti de la Praga care au marcat începutul „Revoluţiei de Catifea” în Cehoslovacia, în urma căreia regimul comunist s-a prăbuşit. Data a coincis cu ziua în care, în urmă cu 50 de ani (la 17.XI.1939), ocupanţii fascişti înăbuşiseră în sânge o manifestaţie a studenţilor patrioţi cehoslovaci. NOTĂ: A se vedea articolul de mai jos referitor la „Ziua Internaţională a Studenţilor”

* Cu 31 de ani în urmă (1993) era instalat la Haga (Olanda) Tribunalul Penal Internaţional (constituit, pe baza Rezoluţiei 808 a Consiliului de Securitate al ONU, adoptată, în unanimitate, la 22.II.1993) pentru judecarea persoanelor considerate vinovate de grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional în fosta Iugoslavie (comise începând din anul 1991). NOTĂ: A nu se confunda cu o altă instanţă cu sediul tot la Haga, Curtea Penală Internaţională

* În urmă cu 27 de ani (1997) avea loc adoptarea Legii 199/1997 privind ratificarea de către Parlamentul României a Cartei Europene a Autonomiei Locale. Carta a fost adoptată la 15.X.1985, la Strasbourg

* Tot cu 27 de ani în urmă (1997) avea loc inaugurarea Zonei Libere Giurgiu. Înfiinţată prin Hotărârea de Guvern nr. 788/11 septembrie 1996 privind înființarea Zonei Libere Giurgiu și a Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Giurgiu, publicată în Monitorul Oficial nr. 248/14 octombrie 1996, dată la care a intrat în vigoare

* Sunt comemorați 27 de ani (1997) de la masacrul din Luxor, atac terorist islamist care a avut loc la faimosul sit arheologic Deir el-Bahari, lângă Luxor, în Egipt. Șase atacatori deghizați în forțe de securitate au ucis 62 de persoane, în principal turiști (inclusiv 36 elvețieni, 10 japonezi, 5 cetățeni britanici, 4 germani, 1 francez și 1 columbian) și 4 egipteni prinși în templu. Atacul, atribuit organizației teroriste egiptene Gamaa al-Islamiya, a avut drept scop deteriorarea economiei turistice a țării pentru a provoca o represiune guvernamentală care ar fi sporit sprijinul popular pentru oponenții regimului de guvernământ

* În urmă cu 18 ani (2006) avea loc inaugurarea lucrărilor de construcţie a Pasajului suprateran Basarab, în prezenţa oficialilor de la acea vreme, preşedintele Traian Băsescu şi primarul general Adriean Videanu. Pasajul, care are o lungime de 1450 m, deţine două recorduri europene şi anume faptul că podul hobanat al pasajului este cel mai lat din Europa, având 44 de metri şi este singurul pod hobanat de pe continent pe care este amenajată o staţie de tramvai (cu accese la nivelul solului unde se asigură legături la mijloace de transport în comun, la metrou şi la transportul feroviar). Inaugurarea lui a avut loc pe 18.VI.2011, fiind deschis traficului auto a doua zi

* Acum 7 ani (2017) liderii UE au proclamat și semnat, la Göteborg (Suedia), Pilonul European al Drepturilor Sociale, cu ocazia primului summit social al UE organizat în ultimii 20 de ani. Acesta stabilește 20 de principii și drepturi esențiale menite să asigure piețe ale forței de muncă și sisteme de asistență socială echitabile și funcționale. Guvernul României a aprobat, la 18.X.2017, Memorandumul cu tema Elemente generale de poziţionare a României cu privire la „Proclamația interinstituțională privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”

* În urmă cu doar 6 ani (2018) au început protestele așa-numitelor „Veste galbene” (sau „Gilets jaunes”), o mișcare politică populistă, pentru justiție economică. După ce o petiție online postată în luna mai a atras aproape un milion de semnături, demonstrațiile de masă au început pe 17 noiembrie. Protestatarii au solicitat reducerea impozitelor pe combustibili, reintroducerea impozitului de solidaritate asupra averii, creșterea salariului minim, punerea în aplicare a referendumurilor privind inițiativa cetățenilor și demisia lui Emmanuel Macron, în calitate de președinte al Franței, și cea a guvernului său. Creșterea prețurilor la combustibili a fost motivul care a declanșat demonstrațiile, iar vestele galbene de înaltă vizibilitate, pe care legea franceză le-a cerut tuturor șoferilor să le aibă în vehicule și să poarte în timpul urgențelor, au fost alese ca „un fir unificator și apel la arme”. Protestele au implicat demonstrații și blocarea drumurilor și a depozitelor de combustibil, unele proteste transformându-se în revolte majore. Întrucât Vestele galbene au câștigat o atenție internațională, protestatarii din multe locuri ale lumii – unii cu nemulțumiri similare, alții cu revendicări diferite – au folosit simbolul vestei galbene

Aniversări – Comemorări

– Sf. Elisabeta a Ungariei, călugăriţă (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Academiei Navale Mircea cel Bătrân”; prima structură de învăţământ românească destinată formării cadrelor de marină – Şcoala Specială pentru Subofiţerii şi Ofiţerii din Corpul Flotilei, cu sediul la Galaţi – a fost înfiinţată prin Decizia Ministerului de Război nr.15 din 17 noiembrie 1872

– „Ziua Națională a Copilului Prematur din România”, stabilită prin Legea nr. 189/21.VIII.2020, la inițiativa deputatului PSD Cristina Elena Dinu, pentru a atrage atenţia asupra importanţei acţiunilor concertate ale factorilor de decizie în vederea scăderii fenomenului copiilor prematuri. Legea prevede ca în săptămâna care include data de 17 noiembrie, Ministerul Sănătății să prezinte în fața comisiilor de sănătate reunite ale Senatului și Camerei Deputaților un raport privind situația copiilor prematuri din România, precum și progresele înregistrate în acest domeniu

– 1844: S-a născut Constantin Căpităneanu, astronom, geodez şi cartograf; a determinat coordonatele geografice a numeroase localităţi şi a contribuit la realizarea triangulaţiei generale a României; a adus o contribuţie importantă la realizarea primei hărţi moderne a Regatului României (m. 1893) – 180 de ani

– 1870: S-a născut Enrico Mezzetti, pianist, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană; se numără printre marii animatori ai vieţii muzicale ieşene de la începutul secolului al XX-lea (m. 1930)

– 1888: A murit Dora D’Istria (pseudonimul literar al prinţesei Elena Ghica), scriitoare, pictoriţă, muziciană, feministă, prima femeie din România care escaladat Munţii Alpi (vârful Monch, la 11 iun. 1855); nepoată a lui Grigore al IV-lea Ghica (1822-1829), primul domn pământean al Ţării Româneşti după un secol de domnii fanariote; ultimii 20 de ani din viaţă şi i-a petrecut în Italia (n. 1828)

– 1899: S-a născut fizicianul şi profesorul Ştefan Vencov; contribuţii la dezvoltarea cercetărilor de optică şi spectroscopie; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1955) – 125 de ani

– 1902: S-a născut sculptorul Constantin Baraschi; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1966)

– 1907: S-a născut istoricul de naţionalitate maghiară Ladislau Banyai; şi-a orientat cercetarea îndeosebi asupra unor momente ale istoriei moderne şi contemporane, precum şi asupra istoriei minorităţilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1909: S-a născut baritonul Şerban Tassian (m. 1983) – 115 ani

– 1909, 17/30: A murit Augustin Bunea, teolog greco-catolic, istoric, publicist şi orator; continuator al ideilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene; a desfăşurat o intensă activitate pentru emanciparea naţională a românilor transilvăneni; în procesul memorandiştilor s-a numărat printre apărătorii acuzaţilor; membru titular al Academiei Române din 1909 (n. 1857) – 115 ani

– 1919: S-a născut actriţa Corina Constantinescu; mama actriţei Ioana Pavelescu (m. 2008) – 105 ani

– 1922: S-a născut artista decoratoare Florica Vasilescu (m. 2002)

– 1926: S-a născut soprana Teodora Lucaciu (m. 1986)

– 1926: S-a născut ÎPS Antonie Plămădeală (prenumele la naştere: Leonida); unul dintre marii ecumenişti contemporani; autor a numeroase cărţi şi cursuri pe diferite teme teologice; arhiepiscop al Sibiului şi mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului între anii 1982 şi 2005; închis în temniţele comuniste la începutul anilor ‘50 ai secolului XX; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2005)

– 1932: S-a născut George Muntean, istoric şi critic literar, editor, jurnalist şi om politic (m. 2004)

– 1939: A murit basul George Folescu (n. 1884) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Virgil Dridea, fost fotbalist și antrenor; a jucat ca mijlocaș în 82 de meciuri pentru Petrolul Ploiești, în perioada 1958-1968; în 1968, s-a transferat la Metalul Plopeni, unde, în 1970, și-a început cariera de antrenor de fotbal (m. 2022)

– 1941: S-a născut George Littera, critic şi istoric de film, cunoscută personalitate a învăţământului cinematografic românesc (m. 2000)

– 1944: A murit poeta Magda Isanos (n. 1916) – 80 de ani

– 1947: A murit biologul Emil Racoviţă; fondatorul biospeologiei (1907) şi al primului institut de speologie din lume (Cluj, 1920); explorator a numeroase peşteri din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia; a participat la expediţia antarctică a navei „Belgica” (1897-1899); membru titular al Academiei Române din 1920, preşedinte al acestui for (1926-1929) (n. 1868). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 19.XI.1947

– 1957: A murit George Murnu, scriitor, traducător (îi revine meritul de a fi transpus în limba română epopeile homerice „Iliada” şi „Odiseea”) şi istoric (preocupări pentru arheologie şi istorie veche); membru titular al Academiei Române din 1923 (n. 1868)

– 1962: A murit ieroschimonahul Daniil Teodorescu („Sandu Tudor”), gazetar, poet, teolog; a fost iniţiatorul grupului Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim, martir în temniţele comuniste (n. 1896)

– 1984: A murit actorul Constantin Rauţchi (n. 1934) – 40 de ani

– 1985: A murit (asasinat din motive politice) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (n. 1926, la Soroca, în R. Moldova)

– 1987: A murit Paul Erdös, artist plastic de naţionalitate maghiară; a supravieţuit după ce a trecut prin opt lagăre naziste (n. 1916)

– 1991: A murit Anton Cosma, critic şi istoric literar (n. 1940)

– 1996: A murit Roman Moldovan, economist şi sociolog; lucrări privind istoria economiei, statistica economică, sociologia şi economia concretă; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

– 2023: A murit actorul și regizorul Valeriu Grama; directorul Studioului Actorului de Teatru şi Film „Casandra”, unde a participat la „naşterea” a peste treizeci de promoţii de actori şi regizori (n. 1932) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Senegal: Alegeri legislative

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Globală de Acțiune pentru Eliminarea Cancerului de Col uterin”, susținută de Organizația Mondială a Sănătății, este marcată în fiecare an prin acțiuni de conștientizare privind prevenția cancerului de col uterin. Data marchează ziua din anul 2020 în care OMS a lansat Strategia globală de accelerare a eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică, cu o rezoluție adoptată de 194 de țări. Conform OMS, cancerul de col uterin poate fi prevenit prin participarea la programele de screening (testări periodice în masă) și vaccinarea împotriva infecției cu HPV

– „Ziua Mondială a Prematurităţii”, marcată din 2011, la iniţiativa mai multor fundaţii şi organizaţii internaţionale; la nivel mondial se înregistrează, în fiecare an, 15 milioane de naşteri premature; aceasta (naşterea prematură) este cea mai importantă cauză a mortalităţii bebeluşilor, determinând, la nivel mondial, mai mult de un milion de decese anual

– „Ziua Mondială a Săracilor”, marcată pentru prima oară în 2017, a fost înființată de Papa Francisc la încheierea Jubileului extraordinar al milostivirii și a fost stabilită în cea de-a XXXIII-a duminică a timpului liturgic de peste an; mesajul pentru anul 2024 este: „Rugăciunea celor săraci se înalță până la Dumnezeu” (cf. Sir 21,5)

– „Ziua Internaţională a Studenţilor”; marcată în amintirea zilei de 17.XI.1939 (- 85 de ani), când ocupanţii fascişti au executat nouă studenţi patrioţi cehoslovaci, iar alţi peste 1200 au fost trimişi în lagăre; a fost declarată oficial ca Zi internaţională de Consiliul Internaţional al Studenţilor, în anul 1941

– „Ziua Mondială de Comemorare a Victimelor Traficului rutier”, marcată în cea de-a treia duminică a lunii noiembrie pentru a conştientiza impactul accidentelor rutiere şi necesitatea unor măsuri de prevenire a lor; iniţiată de RoadPeace (organizaţie caritabilă din Marea Britanie, ce acordă asistenţă victimelor accidentelor rutiere) în 1993 şi stabilită de ONU prin Rezoluţia 60/5 privind ameliorarea siguranţei rutiere, adoptată la 26 octombrie 2005

– „Ziua Europeană a Cinematografului de Artă”; pe 17 noiembrie 2024, va fi organizată cea de-a IX-a Zi Europeană a Cinematografiei de Artă, datorită sprijinului programului Europa Creativă Media. Din 2016, peste 700 de cinematografe din peste 40 de țări au participat la eveniment, aducând în total peste 400.000 de spectatori. Evenimentul include întotdeauna o programare magnifică, inclusiv avanpremiere, filme pentru publicul tânăr și clasici din istoria cinematografiei europene. Cu invitați speciali, dezbateri și expoziții, evenimentul Day este întotdeauna la fel de multifațet ca și cinematografia europeană. Ziua Europeană a Cinematografiei de Artă este cel mai mare eveniment comun din sectorul arthouse din întreaga lume, la care participă peste 700 de cinematografe în fiecare an. Este o platformă democratică care evidențiază rolul important al cinematografiei de artă în societățile noastre, cu un mesaj politic puternic și cu valori: mișcarea arthouse susține toleranță, democrație și schimburi deschise dincolo de granițe și culturi. Este, de asemenea, prima activitate internațională comună a expozanților de cinema care promovează filmele europene și stimulează experiența cinematografică în colaborare cu distribuitorii, producătorii și deținătorii de drepturi. Acesta își propune să consolideze cinematografele din regiunile care nu au propriile uniuni de arthouse, să dezvolte structuri de sprijin și să sporească vizibilitatea filmelor de arthouse în general

– 1494: A murit filosoful italian Giovanni Pico della Mirandola; prefaţa culegerii sale filosofice publicate în 1486, prefaţă intitulată „Elogiu demnităţii umane”, a devenit o lucrare de bază a umanismului renascentist (n. 1463) – 530 de ani

– 1503: S-a născut Agnolo Bronzino, pictor manierist italian (m. 1572)

– 1558: A murit Maria I Tudor, regină a Angliei şi Irlandei (1553-1558); a restabilit catolicismul ca religie oficială (1555); cruzimea de care a dat dovadă în persecuţiile împotriva protestanţilor i-a atras denumirea de ”Maria cea sângeroasă” (1553-1558) (n. 1516)

– 1624: A murit filosoful german Jakob Böhme; important reprezentant al filosofiei mistice germane după Meister Eckhart (n. 1575) – 400 de ani

– 1747: A murit scriitorul francez Alain René Lesage, cel mai reprezentativ autor de comedii al epocii (n. 1668)

– 1749: S-a născut Nicolas Appert, bucătar şi cofetar francez; a inventat procedeul de conservare a alimentelor prin tratare termică în recipiente ermetic închise (m. 1841) – 275 de ani

– 1790: S-a născut Ferdinand Möbius, matematician şi astronom german; unul dintre precursorii topologiei (a inventat modelul unei suprafeţe cu o singură faţă – „banda lui M”); contribuţii în domeniile teoriei numerelor, a mecanicii cereşti şi a opticii; a iniţiat geometria conformă şi a dezvoltat grafica statică (m. 1868)

– 1858: A murit Robert Owen, reformator social şi filantrop englez; a încercat să înfiinţeze în Marea Britanie şi apoi în SUA comunităţi cooperatiste, dar acestea au eşuat (n. 1771)

– 1902: S-a născut Eugene Wigner, fizician maghiar de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1963 (m. 1995)

– 1906: S-a născut industriaşul japonez Soichiro Honda, întemeietorul companiei Honda Motor, unde s-au creat şi realizat primele motociclete din lume; în anii ’60 ai secolului XX, Honda a început să producă şi autoturisme (m. 1991)

– 1917: A murit Auguste Rodin, sculptor şi grafician francez (n. 1840)

– 1921: S-a născut teologul şi istoricul francez Olivier Clément, mare mărturisitor, în Occident, al credinţei creştine, în general, şi al credinţei creştine ortodoxe, în special, într-un timp secularizat şi confruntat cu numeroase ideologii atee şi nihiliste; împreună cu alţi teologi ortodocşi din generaţia sa, precum Vladimir Lossky (1903-1958), Nicolai Afanasiev (1893-1966) sau Paul Evdokimov (1901-1970), a devenit unul din pionierii „renaşterii teologice” ortodoxe din secolul al XX-lea (m. 2009)

– 1923: S-a născut cântăreaţa austro-suedeză de operă Margareta Sjöstedt (m. 2012)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rock Hudson (m. 1985)

– 1925: S-a născut Sir Charles Mackerras, dirijor și muzicolog de origine australiană; s-a numărat printre pionierii reevaluării aşa-numitei „muzici vechi” (m. 2010)

– 1929: A murit statisticianul american de origine germană Herman Hollerith; în 1889 a realizat prima maşină de calculat (un tabulator mecanic bazat pe carduri perforate, gândit pentru a-l ajuta în munca sa de centralizare rapidă a statisticilor) (n. 1860) – 95 de ani

– 1938: S-a născut muzicianul canadian Gordon Lightfoot, cantautor prolific cunoscut pentru hituri folk-pop precum ”If You Could Read My Mind” şi ”The Wreck of the Edmund Fitzgerald”; este creditat că a contribuit la definirea sunetului folk-pop al anilor 1960 și 1970 (m. 2023)

– 1940: A murit zoologul american Raymond Pearl, fondatorul biometriei (aplicarea statisticii în biologie şi în medicină) (n. 1879)

– 1942: S-a născut Martin Scorsese, regizor, scenarist, producător, actor şi istoric american de film

– 1944: S-a născut Danny DeVito (Daniel Michael DeVito, Jr.), actor, umorist, regizor şi producător american de film; apreciat pentru rolurile sale din comedii – 80 de ani

– 1945: S-a născut Abdelmadjid Tebboune, om politic algerian, preşedintele Republicii Algeriene Democratice şi Populare (din 2019)

– 1959: A murit Heitor Villa-Lobos, compozitor, dirijor şi folclorist brazilian (n. 1887) – 65 de ani

– 1966: S-a născut Sophie Marceau, actriță, regizoare de film, scenaristă și scriitoare franceză

– 2000: A murit fizicianul francez Louis Néel (nume complet: Louis Eugène Félix Néel); laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1970, împreună cu astrofizicianul suedez Hannes Alfvén, pentru studiile sale de pionierat privind proprietățile magnetice ale solidelor (n. 1904)

– 2003: A murit Don (Donald Eugene) Gibson, cântăreţ, chitarist şi compozitor american de muzică country, supranumit şi ”poetul trist” (n. 1928)

– 2006: A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskás (n. 1927)

– 2008: A murit Ennio De Concini, scenarist și regizor de film italian, care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu original în anul 1962 pentru filmul „Divorzio all’italiana” (n. 1923)

– 2012: A murit cântăreţul american de R&B Billy Scott (n. 1942)

– 2013: A murit Doris Lessing (numele la naştere Doris May Tayler), romancieră, poetă, dramaturgă din Marea Britanie; Premiul Nobel pentru Literatură în 2007 (n. 1919, în Iranul de azi, pe atunci Persia)

– 2017, 17/18: A murit Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture franco-tunisieni (n. 1940)

– 2023: A murit Claude Kahn, pianist francez de renume internaţional; a susţinut peste 2.000 de concerte în întreaga lume; în 1970 a fost creat un concurs internaţional de pian care îi poartă numele şi care se desfăşoară şi în prezent (n. 1935) – 1 an

Sursa: RADOR