Calendarul zilei – 16 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 octombrie 2024, 05:00 / actualizat: 17 octombrie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 16 octombrie

* Între 16 şi 19 octombrie, cu 211 ani în urmă (1813), s-a desfăşurat Bătălia de la Leipzig (numită şi „Bătălia Naţiunilor”): armatele rusă, austriacă şi prusacă au învins forţele lui Napoleon I Bonaparte. A fost cea mai mare confruntare militară din toate războaiele napoleoniene şi cea mai mare din istoria lumii până la Primul Război Mondial. Cele trei zile de luptă s-au încheiat cu victoria decisivă a Coaliţiei, Napoleon văzându-se obligat să se retragă în Franţa

* Un puternic incendiu izbucnea la această dată, acum exact 190 de ani (1834), la Palatul Westminster din Londra, distrugând mare parte din clădirile complexului, printre care și cele ale Camerei Lorzilor și Camerei Comunelor. Reconstrucția a durat aproape 40 de ani. Actualul ansamblu al Palatului Westminster este varianta reconstruită între anii 1837 şi 1860, în stil neogotic

* În 1918, acum 106 ani, prin Declaraţia de răspuns a Corpului Voluntarilor Transilvăneni şi Bucovineni la Manifestul împăratului Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care era exprimată voinţa românilor, se proclama desprinderea provinciilor româneşti Transilvania, Banat, Maramureş şi Bucovina de Austro-Ungaria şi reunirea lor cu România (16/29)

* Cu 101 ani în urmă (1923), Walt Disney (Walter Elias Disney) (1901 – 1966) și fratele său, Roy, au înființat Studioul de desene animate Disney Brothers în Hollywood, California. Studioul, cunoscut acum sub numele de Walt Disney Company, a avut un impact enorm asupra industriei de divertisment și este în prezent una dintre cele mai mari companii media din lume. Un artist talentat încă de la o vârstă fragedă, Walt Disney a făcut desene animate pentru diverse publicații și a devenit interesat de animație în timp ce lucra pentru Kansas City Film Ad Company. După ce studioul său Laugh-O-Gram Studio a dat faliment în 1923, Walt s-a mutat la Los Angeles. În timp ce se afla acolo, a vândut în cele din urmă un scurtmetraj produs de Laugh-O-Gram, Alice’s Wonderland, și a semnat un contract pentru a mai realiza încă șase astfel de filme. Pentru a produce seria, frații și-au înființat compania și i-au convins atât pe Virginia Davis, care a jucat rolul lui Alice, cât și pe colaboratorul lor, Ub Iwerks, să li se alăture la Hollywood. După succesul comediilor Alice și al unui serial bazat pe un personaj numit Oswald the Lucky Rabbit, Disney a început să lucreze la cea mai faimoasă creație a sa. Odată cu lansarea în 1928 a filmului Steamboat Willie, lumea a făcut cunoștință cu Mickey Mouse. Personajul avea să devină cel mai ușor de recunoscut desen animat din istorie. Proiectul, pe care unii l-au supranumit „Nebunia lui Disney”, a depășit bugetul cu 400% și a necesitat peste 300 de animatori, artiști și asistenți, dar „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici” a fost un succes răsunător atunci când a debutat chiar înainte de Crăciunul din 1937. De atunci, Walt Disney Company a produs zeci de filme revoluționare și aclamate. A evoluat într-o companie holding pentru tot felul de proprietăți media și de divertisment, deschizând parcuri tematice în întreaga lume începând din 1955 și achiziționând zeci de companii în anii ’90 și 2000. În prezent, Disney deține și operează ABC, ESPN, Pixar, Marvel Studios și Lucasfilm

* Sunt marcaţi 90 de ani (1934) de când începea marșul celor 100.000 comuniști sub conducerea lui Mao Zedong prin China. Sub denumirea de „Marşul cel lung” a rămas în istorie operaţiunea de retragere din faţa trupelor naţionaliste Kuomintang a armatelor Roşii, conduse de Partidul Comunist Chinez. Călăuziţi de Mao Zedong şi Zhou Enlai, soldaţii armatelor Roşii au parcurs mai bine de 12.500 km, în 370 zile, străbătând unele dintre cele mai dificile porţiuni de pe teritoriul chinez. „Marşul cel Lung”, care a durat până pe 29 octombrie 1935, a consfinţit ascensiunea la putere a lui Mao, care a dovedit abilităţi de lider şi a salvat armata comunistă de la dezastru, chiar dacă la sfârşitul dificilului şi temerarului marş mai dispunea de doar o zecime dintre soldaţii cu care pornise la drum

* În urmă cu 79 de ani (1945), între 16 şi 21 octombrie, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările Conferinţei Naţionale a PCR, prima în condiţii de legalitate. Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost ales secretar general al partidului, din a cărui conducere făceau parte atât grupul comunist venit de la Moscova (Ana Pauker, Vasile Luca ş.a.), cât şi cadre din ţară

* Acum 68 de ani (1956) avea loc înființarea Filarmonicii „Mihail Jora” din Bacău

* Se marchează 60 de ani (1964) de când China detona prima bombă nucleară, la Centrul de Testare de la Lop Nur, în nord-vestul ţării în deşertul Sinkiang. Bomba, numită simplu „596”, era compusă din uraniu-235 şi a avut puterea de 22 KT

* Cu 57 de ani în urmă (1967) era inaugurat oficial sediul NATO de la Bruxelles (Belgia). În anul 2010 au fost demarate lucrările de construire a noului sediu al NATO, care se va afla vizavi de cel actual. La 25 mai 2017, Alianța Nord-Atlantică a inaugurat noul sediu din Bruxelles, aflat vizavi de fostul cartier general. Inaugurat la capătul a șapte ani de la demararea construcțiilor (2010), noul sediu al Alianței are o suprafață de 254.000 de mp și este spațiul de lucru pentru 1500 de oameni, membri ai delegațiilor țărilor membre NATO, 1700 de persoane din staff-ul militar și civil, 800 de angajați ai agențiilor NATO și aproximativ 500 vizitori/ zi, precizează NATO. Cu o valoare totală a costurilor de 1.12 miliarde de dolari, construcția acestui sediu a fost hotărâtă la summitul NATO de la Washington, din 1999, atunci când Ungaria, Polonia și Cehia duceau numărul membrilor Alianței la 19. În prezent, NATO numără 30 de membri, cea mai recentă aderare fiind cea a Republicii Macedonia de Nord, la 27 martie 2020

* Acum 46 de ani (1978) cardinalul polonez Karol Wojtyla (n. 1920 – m. 2005) era ales papă, sub numele de Ioan Paul al II-lea. A urcat în Scaunul Pontifical la 22.X.1978. Alegerea sa ca papă a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522 (când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea). Pontificatul său de 26 ani (octombrie 1978 – aprilie 2005) este considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani)

* Cu 33 de ani în urmă (1991) începea guvernarea Cabinetului condus de Theodor Stolojan, până la 19 noiembrie 1992

* Acum 31 de ani (1993), la cea de-a V-a Conferinţă la nivel înalt de la Port Louis (Insulele Mauritius), desfăşurată între 16 şi 18 octombrie, România devenea membru cu drepturi depline în Mişcarea francofonă. În perioada 25 – 29 septembrie 2006, s-a desfăşurat la Bucureşti cea de-a XI-a Conferinţă a şefilor de stat şi de guvern care au în comun limba franceză – Sommet-ul Francofoniei, primul eveniment de o asemenea anvergură găzduit vreodată de România – cu participarea a 36 de şefi de stat şi de guvern, 25 miniştri ai Afacerilor externe, 11 miniştri ai Culturii şi Francofoniei – şi primul Sommet al Francofoniei care a avut loc în Europa Centrală şi de Sud-Est

* Cu 19 ani în urmă (2005) Papa Benedict al XVI-lea acorda, pentru prima oară în istoria papalităţii, un interviu televizat difuzat de canalul public polonez TVP1. Materialul a fost difuzat în data de 16 octombrie, de aniversarea alegerii Papei Ioan Paul al II-lea care, în Polonia, a fost declarată „Ziua Papei”. Sfântul Părinte a acordat interviul în limba italiană la reşedinţa de vară de la Castel Gandolfo

Aniversări – Comemorări

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Sukkot (17-23 oct.)

– „Ziua Naţională a Alimentaţiei şi a Combaterii Risipei Alimentare”, stabilită prin Legea nr. 47/2016, în vigoare de la 04.IV.2016; propunerea a fost iniţiată de senatorul Marian Vasiliev. NOTĂ: Pe 29 septembrie este „Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare”, desemnată în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pentru recunoașterea rolului fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii alimentare și pentru urmărirea obiectivelor în ceea ce priveşte consumul şi producţia responsabilă, pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice. La nivel global aproximativ o treime din totalul alimentelor produse pentru consumul uman este irosită. Pe 16 octombrie este marcată, din 1981 la decizia ONU, „Ziua mondială a alimentaţiei”, amintind de data înfiinţării FAO – Fondul Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (16 octombrie 1945). Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius

– 1836: A murit poetul satiric Nicolae Dimachi; lui i se atribuie comedia „Sfatul familiei”, prima comedie românească originală (n. 1777)

– 1868: S-a născut geograful şi etnologul Simion Mehedinţi, creator al şcolii româneşti moderne de geografie; director, între anii 1907 şi 1920, al revistei „Convorbiri literare”, unde a publicat, pe lângă articole literare şi povestiri, numeroase studii şi recenzii pe teme variate (literatură română şi străină, estetică, filosofie, artă, istorie, etnografie, politică şi finanţe, probleme de cultură şi educaţie); membru titular al Academiei Române din 1915 (m. 1962). NOTĂ: Pe certificatul de naştere este trecută data de 18.X.1868, când a fost declarat

– 1885, 16/29: S-a născut Mihail Sorbul (pseudonimul lui Mihail Smolsky), dramaturg şi prozator (m. 1966)

– 1885: S-a născut agronomul Gheorghe Ionescu-Siseşti; a studiat fertilitatea solurilor din România; în 1928 a întemeiat Institutul de Cercetări Agronomice; membru titular al Academiei Române din 1936 (m. 1967)

– 1886: A murit medicul Gheorghe Polizu; primul profesor de anatomie la Facultatea de Medicină din Bucureşti (creatorul şcolii de anatomişti români); a fondat „Gazeta medicală” (1865) şi „România medicală” (1875); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1819)

– 1897: S-a născut fizicianul Alexandru Proca; contribuţii în fizica particulelor elementare; stabilit la Paris în anul 1926; membru post-mortem al Academiei Române (1990) (m. 1955)

– 1914: S-a născut Mircea David (supranumit Il Dio), fost internaţional de fotbal şi antrenor; nume legendar în fotbalul românesc (m. 1993) – 110 ani

– 1920: S-a născut Mattei Dogan, politolog şi sociolog francez de origine română, stabilit în Franţa din 1953; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 2010)

– 1921: A murit Tudor Pamfile, folclorist (studii despre credinţe şi datini), etnolog, scriitor şi publicist (n. 1883). NOTĂ: În diverse surse decesul este menționat la: 17.X.1921 (istorietecuci.blogspot.com), la 21.X.1921 (Dicţionarul scriitorilor români M-Q, 2001) sau la 31.X.1921 (http://www.cimitirtecuci.ro/tudor-pamfile.html)

– 1930: S-a născut dramaturgul Theodor Mănescu (m. 1990)

– 1933: S-a născut inginerul geolog și profesorul universitar Mircea Ioan Valentin Săndulescu; contribuţii în domeniile geotectonicii, geologiei structurale şi stratigrafiei; a fost primul geolog român care a executat cercetări geotectonice în Platoul Tibet; membru titular al Academiei Române din 1994 (m. 2015)

– 1935: A murit Constantin I. Nottara, actor, director de scenă şi profesor; a participat, în 1912, la turnarea primului film artistic românesc, „Independenţa României”, regizat de Grigore Brezeanu, unde a interpretat rolul lui Osman Paşa (n. 1859)

– 1938: S-a născut Gabi Luncă (Elena-Gabriela), una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică populară și lăutărească (m. 2021)

– 1939: S-a născut prozatorul Nicolae Damian (m. 1998) – 85 de ani

– 1939: S-a născut Péter Jecza, sculptor şi profesor (m. 2009) – 85 de ani

– 1940: S-a născut compozitorul, muzicologul şi profesorul Valentin Timaru

– 1944: S-a născut actriţa Maria Rotaru – 80 de ani

– 1944: A murit regizorul şi traducătorul Paul Gusty, unul dintre pionierii regiei româneşti de teatru; director de scenă aproape 60 de ani la Teatrul Naţional din Bucureşti (n. 1859) – 80 de ani

– 1950: S-a născut poetul, prozatorul, traducătorul şi publicistul Gheorghe Ene, reprezentant al textualismului, curent literar românesc din anii ’80 (m. 2011)

– 1962: A murit Alexandru Claudian, sociolog al literaturii şi poet (n. 1898)

– 1965: S-a născut Mihai Cosma, muzicolog, critic muzical, realizator (scenarist, regizor şi producător) de filme documentare cu subiecte muzicale, jurnalist şi profesor universitar; fiul muzicologului Octavian Lazăr Cosma

– 1991: A murit anglistul Leon Leviţchi, traducător şi eseist (n. 1918)

– 1995: A murit (la Paris, unde emigrase) Paul Sava, actor şi poet (n. 1922)

– 1996: A murit Stelian Gruia, prozator, poet şi traducător (n. 1933)

– 2002: A murit Ileana Berlogea, istoric literar, teatrolog şi profesor (n. 1931)

– 2019: A murit actorul, criticul de film și profesorul Alexandru Lazăr (n. 1933) – 5 ani

– 2021: A murit Coleta de Sabata, prozatoare, inginer și profesor universitar emerit la Universitatea Politehnică din Timișoara (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summitul UE – Consiliul de Cooperare al Golfului

– Germania:Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, și omologul olandez, Ruben Brekelmans, țin o conferință de presă după discuțiile de la Berlin.

– Ottawa: Mărturie a prim-ministrului Justin Trudeau în fața Comisiei pentru interferența străină

– Hong Kong: Directorul executiv John Lee susține discursul său anual de politică

– Moscova: Audiere privind posibila plasare în detenție preventivă a unui jurnalist

– New York: Fostului ministru mexican Genaro García Luna, condamnat pentru trafic de droguri, i se va stabili pedeapsa

– Gulu, Uganda: Condamnarea comandantului LRA, Thomas Kwoyelo, găsit vinovat de crime de război

– Nairobi: Curtea va revizui acuzațiile împotriva poliției după moartea unui protestatar în timpul mitingului antiguvernamental

– Londra: Mai multe filme mute cu celebrul detectiv londonez Sherlock Holmes au fost recent restaurate, la un secol de la crearea lor, şi vor fi difuzate începând cu jumătatea lunii octombrie. Produse în perioada 1921-1923 de compania britanică de film Stoll Pictures, cele 45 de episoade ale ‘Aventurilor lui Sherlock Holmes’ şi cele două lungmetraje restaurate îl au ca protagonist pe Eille Norwood, o celebritate a cinematografiei din acea perioadă. El a fost Sherlock-ul preferat de către creatorul personajului, scriitorul Arthur Conan Doyle (1859-1930), care a aprobat aceste adaptări. Publicul va putea vedea pentru prima dată producţiile restaurate în timpul unei proiecţii pe 16 octombrie, la Festivalul de Film de la Londra, acompaniată de un concert al Royal Academy of Music. Filmele vor fi lansate ulterior pe DVD şi Blu-Ray.

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Alimentaţiei”; Adunarea Generală a ONU a decis (prin Rezoluţia 35/70 din 5.XII.1980) ca data de 16 octombrie 1945, data înfiinţării Fondului Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), să fie o zi care să contribuie la sporirea solidarităţii în lupta împotriva foametei, malnutriţiei şi sărăciei; este marcată din 1981. NOTĂ: Din 2016, pe 16 octombrie în România este marcată „Ziua naţională a alimentaţiei şi a combaterii risipei alimentare”. Din 2019, pe 7 iunie este marcată și „Ziua internaţională a siguranţei alimentare”, desemnată de Organizaţia Naţiunilor Unite la propunerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și a Comisiei Codex Alimentarius. Tot în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept „Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare”

– „Ziua Mondială a Coloanei Vertebrale”, marcată din 2012, este organizată de Federația Mondială de Chiropractică în numele Alianței Globale pentru Sănătatea Musculo-scheletică. Tema de anul acesta este: „Sprijină-ți coloana vertebrală!”

– „Ziua Europeană a Resuscitării”, organizată pentru prima dată în 2013, de către Consiliul European de Resuscitare (CER), cu scopul de a educa populaţia tânără din Europa în ceea ce priveşte acordarea de prim ajutor. Prin această iniţiativă se doreşte creşterea numărului de supravieţuitori în cazul unui stop cardio-respirator în locuri publice. Iniţiativa CER are loc după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă despre tehnicile de resuscitare

– „Ziua de Conștientizare a Reconstrucţiei Mamare”, marcată anual în a treia miercuri din luna octombrie, în Canada și America, promovează educația, conștientizarea și accesul femeilor la reconstrucția sânului post-mastectomie. Ziua a fost inițiată de dr. Mitchell Brown, chirurg plastic canadian, în 2011

– 1553: A murit pictorul german Lucas Cranach (numit şi ”cel Bătrân”) (n. 1472)

– 1758: S-a născut lexicograful american Noah Webster; a iniţiat seria de dicţionare care-i poartă numele; în 1828 a apărut (după mai bine de 27 de ani de muncă) prima ediţie a „Dicţionarului american al limbii engleze”, cuprinzând 70.000 de cuvinte (m. 1843)

– 1793: A murit chirurgul scoţian John Hunter, unul dintre cei mai de seamă oameni de ştiinţă ai epocii sale, promotor al metodei experimentale în medicină (n. 1728)

– 1793: A murit (ghilotinată, în timpul Revoluţiei franceze, după doi ani de temniţă) regina Maria Antoaneta, soţia regelui francez Ludovic al XVI-lea; fiică a împăratului Francisc I şi a împărătesei Maria Tereza; nepopulară în Franţa din cauza frivolităţii şi a respingerii oricăror iniţiative de reformă (n. 1755, la Viena)

– 1827: S-a născut pictorul elveţian Arnold Böcklin (m. 1901)

– 1854: S-a născut Oscar Wilde (Oscar Fingal O’Flaherty Wills Wilde), dramaturg, poet şi prozator irlandez (m. 1900) – 170 de ani

– 1861: S-a născut istoricul britanic John Bury; unul dintre marii istorici ai vremii sale, cu variate preocupări, de la istoria antică până la cea modernă; considerat fondatorul şcolii engleze de bizantinologie; membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1927)

– 1886: S-a născut David Ben-Gurion, om politic israelian; unul dintre întemeietorii statului Israel (întâiul premier al Guvernului, între anii 1948 şi 1953; respectiv, 1955 şi 1963); a rostit declaraţia de independenţă de la 14 mai 1948 (m. 1973)

– 1888: S-a născut Eugene O’Neill, unul dintre cei mai de seamă dramaturgi americani; Premiul Nobel pentru literatură în 1936 (m. 1953)

– 1925: S-a născut actriţa americană de origine britanică Angela Lansbury; în 2014, a devenit Comandant al Ordinului Imperiului Britanic (m. 2022)

– 1927: S-a născut Günter Grass, poet, prozator, dramaturg, sculptor şi grafician german; Premiul Nobel pentru literatură în anul 1999 (m. 2015)

– 1931: S-a născut Charles Colson, fost consilier al preşedintelui american Richard Nixon în perioada 1969-1973 şi unul dintre personajele-cheie ale cazului Watergate (m. 2012)

– 1951: S-a născut actorul american Morgan Stevens (m. 2022)

– 1958: S-a născut Tim Robbins (nume complet: Timothy Francis Robbins), actor, regizor și producător american

– 1959: A murit George Marshall, general şi om politic american; iniţiator al Planului ce-i poartă numele, plan care prevedea acordarea de ajutoare gratuite naţiunilor europene după terminarea celui de-al doilea război mondial (1948-1952), în vederea relansării economice a acestora; Premiul Nobel pentru Pace în 1953 (n. 1880) – 65 de ani

– 1961: S-a născut Marc Levy, scriitor și producător francez de film; unul dintre cei mai citiți autori francezi contemporani

– 1962: S-a născut baritonul rus Dmitri Hvorostovski, supranumit „Elvis al operei” (m. 2017)

– 1968: S-a născut Wajdi Mouawad, regizor, dramaturg, scriitor și actor canadian de expresie franceză, cu origini libaneze

– 1969: S-a născut trompetistul american Roy Hargrove; unul dintre liderii mişcării neo-bop, o formă de jazz foarte ritmat care a influenţat în special R&B-ul şi hip-hop-ul (m. 2018) – 55 de ani

– 1982: A murit tenorul italian Mario Del Monaco (n. 1915)

– 1986: A murit violonistul belgian Arthur Grumiaux, elev al lui George Enescu (n. 1921)

– 1997: A murit James Michener, scriitor şi scenarist american (n. 1907)

– 1998: A murit Jon (Jonathan Bruce) Postel, specialist american în domeniul computerelor, unul dintre pionierii creării şi administrării Internetului (n. 1943)

– 1999: A murit Jean Shepherd, scriitor american, actor, prezentator de emisiuni radiofonice şi de televiziune (n. 1921) – 25 de ani

– 2007: A murit actriţa britanică de film Deborah Kerr; în anii ’50 ai secolului XX era cotată printre cele mai valoaroase actriţe de la Hollywood (n. 1921)

– 2012: A murit Glebus Sainciuc, pictor şi grafician din R. Moldova; cunoscut mai ales pentru colecţia sa de măşti din papier mâché (n. 1919)

– 2013: A murit actorul de film american Ed Lauter (Edward Matthew Lauter) (n. 1938)

– 2017: A murit actorul britanic Roy Dotrice (n. 1923)

– 2020: A murit James Redford, scriitor, producător, regizor şi activist american; a produs şi regizat documentare despre subiecte importante, precum mediul şi educaţia; fiul actorului şi regizorului Robert Redford (n. 1962)

– 2023: A murit Martti Oiva Kalevi Ahtisaari, diplomat și politician finlandez; președinte al Finlandei (1994–2000) și mediator ONU; cunoscut pentru implicarea sa în probleme de pace; Premiul Nobel pentru Pace primit în 2008 (n. 1937) – 1 an

Sursa: RADOR