Calendarul zilei – 29 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 29 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 30 septembrie 2024, 14:18

S-a întâmplat într-o zi de 29 septembrie

* Cu 106 ani în urmă, la data de 29.IX/12.X.1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adopta în unanimitate o declaraţie, redactată de Vasile Goldiş, privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza „printre naţiunile libere” (în temeiul dreptului ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa) şi recunoaşterea Comitetului ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. În acest scop s-a constituit, la Arad, un Comitet de acţiune, în frunte cu Vasile Goldiş

* Acum 84 de ani (1940) noile autorităţi române (instalate la începutul lunii) hotărau retragerea ţării din „Înţelegerea Balcanică”, alianţă regională de securitate şi cooperare, încheiată la 9.II.1934, la Atena, între reprezentanţii României, Iugoslaviei, Greciei şi Turciei. Aceasta avea drept scop menţinerea statu-quo-ului statornicit în Balcani în urma Primului Război Mondial

* În urmă cu 83 de ani (1941) a avut loc masacrul de la Babi Iar. Babi Iar sau Babin Iar era o râpă pe teritoriul orașului Kiev, capitala Ucrainei, aflată în trecut în afara orașului. Ea se întindea pe o lungime de 2,5km, având o adâncime între 10-50 m. În prezent, parcul memorial „Babin Iar” se află în nord-vestul Kievului, pe un teritoriu între raioanele Sâreț și Lukianovka, aproape de stația de metro Dorogojici. Aici s-a desfășurat în anul 1941 cel mai mare masacru comis într-un timp scurt sub auspiciile armatei Germaniei naziste, Wehrmacht. Unități numite Einsatzgruppen ale SD (Sichercheitdienst) au omorât, între 29 și 30 septembrie, peste 33.000 evrei

* Sunt marcați 70 de ani (1954) de când era ratificată Convenția de constituire a Organizaţiei Europene pentru Cercetare Nucleară (cunoscută mai ales prin acronimul CERN, păstrat de la vechea denumire din limba franceză „Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire” – Consiliul European pentru Cercetare Nucleară), cel mai mare laborator de fizica particulelor din lume. Primul președinte al CERN a fost Sir Benjamin Lockspeiser. CERN are în prezent 23 de state membre și multe țări non-europene sunt implicate în diferite moduri în domeniul său de activitate

* În urmă cu 69 de ani (1955) avea loc premiera mondială a operei „Îngerul aprins” de Sergei Prokofiev, la Teatro La Fenice din Veneţia

* Cu 56 de ani în urmă, într-o zi de 29 septembrie 1968, la Opera din Berlin, avea loc premiera mondială a operei „Ulisse”, de Luigi Dallapiccola; conţine un Prolog şi două acte şi a fost ultima creaţie a lui Dallapiccola pe care a compus-o în 8 ani

* Acum 41 de ani (1983) oraşul american Chicago găzduia premiera mondială a operei „Symphonie No. 3”, de Witold Lutosławski, scrisă între anii 1973 şi 1983

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Mihail, Gabriel şi Rafael, Arhangheli (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua Satului Românesc”, stabilită în ultima duminică a lunii septembrie, prin Legea 44/2020, a fost iniţiată de deputatul PNL Florin Roman. Potrivit expunerii de motive, „Ziua satului românesc trebuie să fie o adevărată sărbătoare naţională a valorilor perene ale României, cu expoziţii, târguri tematice, conferinţe şi seminarii pe tema conservării, promovării şi dezvoltării străbunelor noastre aşezări rurale”

– 1812: S-a născut (la Cernăuţi, azi în Ucraina) Eudoxiu Hurmuzaki (Hurmuzachi), istoric şi om politic din Bucovina; luptător pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic; principala sa activitate a constat în adunarea a peste 6.000 de documente latine şi germane referitoare la români (din arhivele de la Viena, Pesta, Lemberg, dar şi din cele româneşti); după moartea sa, acestea au intrat în posesia Academiei Române, formând colecţia de documente ce poartă numele generic „Colecţia Hurmuzaki”; membru titular al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1874)

– 1887: A murit Iacob Mureşianu, publicist (a contribuit la apariţia „Gazetei de Transilvania” şi a „Foii pentru minte, inimă şi literatură”) şi om politic (susţinută activitate în vederea emancipării naţionale a românilor transilvăneni); membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1877 (n. 1812)

– 1888, 29.IX/11.X: S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan; lucrări în domeniul lingvisticii romanice, al limbii române contemporane, al stilisticii, al toponimiei şi al antroponimiei; membru titular al Academiei Române din 1946 şi vicepreşedinte al forului (1957-1966), membru fondator, în 1925, al Societăţii Internaţionale de Lingvistică Romanică (Franţa), membru fondator şi preşedinte al Societăţii Române de Lingvistică Romanică, membru al Asociaţiei Internaţionale de Studii Hispanice, membru corespondent al Academiei Saxone de Ştiinţe din Leipzig (1958), membru al Academiei Germane de Ştiinţe din Berlin (1964), al Academiei Austriece de Ştiinţe (1966), al Academiei Bavareze de Ştiinţe din München (1968) şi membru al Institutului Mexican de Cultură (1969) şi al Institutului de Studii Catalane din Barcelona (1975) (m. 1986)

– 1894, 29.IX/12.X: S-a născut (la Sinaia) principesa Elisabeta de Hohenzollern-Sigmaringen, al doilea copil al regelui Ferdinand şi al reginei Maria; regină a Greciei (1922-1924), ca soţie a regelui George al II-lea (m. 1956, la Paris, unde era în exil) – 130 de ani

– 1899: S-a născut Ion Muşlea, folclorist şi bibliograf, unul dintre principalii fondatori ai folcloristicii române moderne; a organizat şi a condus Arhiva de Folclor a Academiei Române (1930-1948); membru corespondent al Academiei Române din 1947 (m. 1966) – 125 de ani

– 1910: S-a născut ieromonahul Arsenie Boca (prenumele la naştere: Zian-Vălean), renumit duhovnic, teolog și pictor bisericesc; în 1939 intră în viaţa monahală (până în 1948 la Mănăstirea Sâmbăta de Sus şi apoi la Mănăstirea Prislop, până în 1959); din 1945 intră în vizorul Securităţii, fiind arestat prima oară în 1948, acuzat că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din Munţii Făgăraşului (invocându-se pretinse legături ale acestuia cu mişcarea legionară, nesusţinute de nici o dovadă); în 1952 a fost dus un an la Canal; în 1959 i se stabileşte domiciliu forţat la Bucureştri; este pictor la biserica de la Drăgănescu (1968 – 1984); după 1984 se retrage la aşezământul mănăstiresc de la Sinaia, unde şi moare; este înmormântat la Prislop, loc de pelerinaj şi rugăciune pentru credincioşi, în anii care au urmat (m. 1989)

– 1919: S-a născut inginerul Constantin Aramă; a desfăşurat o bogată activitate tehnică la „Locomotive” – Craiova, „Timpuri Noi” – Bucureşti, „Aro” – Câmpulung, „Dacia” – Piteşti; lucrări privind exploatarea motoarelor cu ardere internă; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 2003) – 105 ani

– 1927: S-a născut Maria Simionescu, antrenoare federală a loturilor de gimnastică ale României şi arbitră internaţională de gimnastică; a fost vicepreşedinta Federaţiei Române de Gimnastică; fondatoare (împreună cu soţul său, Gheorghe Simionescu) a Liceului de Gimnastică din Oneşti, unde a creat o şcoală unică cu acest profil în ţară, care a fost ulterior duplicată la Deva; a contribuit direct la obţinerea de către gimnastele române a 234 de medalii (m. 2012)

– 1928: A murit Ion D. Berindei, arhitect şi urbanist (printre lucrările sale, de factură neoclasică şi neobarocă, Palatul Culturii din Iaşi, Muzeul George Enescu din Bucureşti ş.a.) (n. 1871)

– 1929: S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990 – septembrie 1994); a lucrat la Radiodifuziunea Română din martie 1950; a scris cărţi de istorie a politicii şi a economiei contemporane, precum şi cărţi de evaluare a contextelor militare postbelice; după 1990 întreaga sa energie s-a concentrat asupra reorganizării Radiodifuziunii (m. 2000) – 95 de ani

– 1929: S-a născut pictorul şi sculptorul Ion (Alin) Gheorghiu; membru titular al Academiei Române din 1999 (m. 2001) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Jean Pârvulescu, scriitor, ziarist şi filosof; emigrat în Franţa în 1950 (m. 2010) – 95 de ani

– 1947: S-a născut Mihai Bărbulescu, istoric, arheolog și profesor universitar; domeniile de cercetare: istoria și arheologia Daciei romane, spiritualitate antică (religie, arte plastice), istoria și arheologia militară, epigrafie; membru titular al Academiei Române din 2021

– 1949: S-a născut Horia Stoicanu, compozitor, textier, solist vocal și instrumentist (chitară); reprezentant al generației care a pus bazele mișcării folk din România (alături de artiști precum Nicu Vladimir, Doru Stănculescu, Mircea Vintilă, Dorin Liviu Zaharia, Vali Sterian sau Mircea Florian) (m. 2020) – 75 de ani

– 1953: S-a născut scriitorul, dramaturgul, scenaristul, producătorul de film și omul de afaceri Adrian Lustig; a scris piese de teatru (Poker, Clinica, Nepotu’) și romane (Romanța cu stagiari, Un loc pe roată, Legea timidității universale, Un ceai cu tipele de sâmbătă, Un băiat ura o fată, Funeralii fericite, Luca); a avut, de asemenea, o activitate bogată în televiziune și radio și a scris scenariile unor filme cunoscute precum Nunta mută (2008), Minte-mă frumos (2012), Lindenfeld, o poveste de dragoste (2013), Funeralii fericite (2013), Minte-mă frumos în Centrul Vechi (2017), Nunți, botezuri, înmormântări (2022) (m. 2023)

– 1956: S-a născut Florin Anton, actor al Teatrului de Comedie (din 1982) (m. 2020)

– 1958: S-a născut Stelian Nistor, actor și om de afaceri; în septembrie 2015 a fost ales Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de grad 33 și Ultim al Ritului Scoțian Antic și Acceptat din România; vicepreşedinte al Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii de Grad 33 şi Ultim ale Ritului Scoţian Antic şi Acceptat (din 2022). NOTĂ: Pe 27 iulie 2022, Supremele Consilii ale Ritului Scoţian au adoptat, în unanimitate, o propunere istorică cu privire la România: poziţia şi mandatul de Vicepreşedinte al Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii de Grad 33 şi Ultim ale Ritului Scoţian Antic şi Acceptat până în 2025 şi apoi poziţia şi mandatul de Preşedinte al Conferinţei Mondiale pentru cinci ani, din 2025 până în 2030 (prin Suveranul Mare Comandor Stelian Nistor) şi organizarea în 2025, la București, pentru prima oară în existenţa multiseculară a Ritului Scoţian, a Conferinţei Mondiale a Supremelor Consilii de Grad 33 şi Ultim ale Ritului Scoţian Antic şi Acceptat

– 1958: S-a născut folkistul și cantautorul Cătălin Condurache (m. 2021)

– 1963: S-a născut Radu Bălănescu, medic specialist în chirurgie și ortopedie pediatrică; directorul medical și șeful Clinicii de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică din Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” (din 2011); Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România (din 2011) şi Secretar Executiv al Conferinței Mondiale a Marilor Loji Masonice Regulare (din 2014)

– 1964: S-a născut dirijorul și profesorul universitar Camil Marinescu (m. 2020) – 60 de ani

– 1966: A murit Marcel Breslaşu (nume real: Marcel Bresliska), poet, fabulist, compozitor şi traducător (n. 1903)

– 1967: A murit medicul Basil Theodorescu, unul dintre fondatorii cardiologiei româneşti; în 1947 a pus bazele Societăţii de Cardiologie din România; membru titular al Academiei Române din 1965 (n. 1891)

– 1973: S-a născut Zsolt Torok, unul dintre cei mai buni alpinişti tehnici din România; printre realizările sale se numără Trilogia Alpilor și expediția Nanga Parbat (ruta Schell), în premieră românească (m. 2019)

– 1984: S-a născut Adrian Damian, scenograf, creator de spații scenice și instalații multimedia inovatoare cu o predilecție pentru folosirea tehnologiei ca mijloc de expresie artistică – 40 de ani

– 1987: S-a născut Gabriel Bebeşelea, recunoscut drept „unul dintre cei mai talentaţi dirijori români ai ultimelor decenii”

– 1992: A murit basul şi actorul Nicolae Secăreanu (n. 1901)

– 1997, 29/30: A murit (la Bonn) Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993) (n. 1914)

– 2001: A murit Gellu Naum, poet, prozator, dramaturg şi traducător (n. 1915)

– 2004: A murit violonistul, dirijorul şi profesorul român de etnie maghiară Ştefan Ruha (Ruha István) (n. 1931) – 20 de ani

– 2006: A murit Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (n. 1920)

– 2015: A murit George Popovici, textier şi scenarist (n. 1934)

– 2022: A murit actorul de teatru, film şi televiziune Alexandru Arșinel; directorul Teatrului de revistă „Constantin Tănase” (1998-2022), pe scena căruia a jucat timp de 44 de ani (n. 1939)

– 2023: A murit Ioan Pumnea, interpret popular și instructor din zona Rupea, Jud. Brașov, având o activitate de promovare a culturii populare, folclorică muzical coregrafică de peste o jumătate de veac; desemnat „Tezaur Uman Viu” în 2014 (n. 1933) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Austria: Alegeri legislative

– Birmingham, Regatul Unit: Congresul Partidului Conservator (29 sep. – 2 oct.)

– Berlin: Maratonul de la Berlin

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Conştientizare a Risipei Alimentare” desemnată în 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (Rezoluţia A/RES/74/209), se dorește a fi un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele. O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. În prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 8 % din emisiile globale de gaze cu efect de seră

– „Ziua Mondială a Inimii” (ZMI) a fost celebrată, sub auspiciile Federaţiei Mondiale a Inimii, începând cu anul 2000, în ultima duminică din septembrie; din 2009 această zi este marcată la dată fixă, la 29 septembrie, şi este coordonată, pe plan internaţional, de Federaţia Mondială a Inimii, în parteneriat cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Prin manifestările organizate de ZMI se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos. NOTĂ: La 4 mai este marcată în România „Ziua naţională a inimii”. La 16 septembrie este „Ziua internațională a cardiologiei intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 sept. 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german

– „Ziua Mondială a Migrantului și a Refugiatului” (a 110-a), marcată în ultima duminică din septembrie; originile acestei zile pot fi urmărite până în 1914, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când Papa Pius X a cerut tuturor creștinilor să se roage pentru migranți; câteva luni mai târziu, succesorul său, Papa Benedict al XV-lea, a instituit „Ziua migrantului” pentru a susține, din punct de vedere spiritual și economic, lucrarea pastorală a emigranților italieni; din 1952, ziua a preluat o conotație mai largă și mai internațională; din 2004, Consiliul Pontifical pentru îngrijirea pastorală a migranților și a persoanelor itinerante a extins ziua și pentru refugiați; la cererea Sfântului Ioan Paul al II-lea, din 2005, „Ziua mondială a migranților și a refugiaților” a fost sărbătorită de Biserica Universală în a doua duminică după Bobotează; la 14 ianuarie 2018, Papa Francisc a anunțat schimbarea datei de marcare a acestei zile, din ianuarie în ultima duminică din septembrie; mesajul de anul acesta transmis de Papa Francisc se intitulează: „Dumnezeu merge cu poporul său”

– „Ziua Internaţională a Persoanelor cu Deficiențe de Auz” este marcată din 1958, la iniţiativa Federaţiei Mondiale a Hipoacuzicilor, în ultima duminică a lunii septembrie; ziua încheie „Săptămâna internațională a persoanelor cu deficiențe de auz” (23 – 29 sep.), în cadrul căreia, pe 23 septembrie, este marcată și „Ziua internațională a limbajului semnelor”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 19.XII.2017, la inițiativa Federației Mondiale a Surzilor (WFD)

– 1547: S-a născut poetul, dramaturgul şi romancierul, spaniol Miguel De Cervantes Saavedra; considerat simbolul literaturii spaniole; cunoscut în primul rând ca autorul romanului „Ingeniosul hidalgo Don Quijote de la Mancha”, pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale (m. 1616)

– 1571: S-a născut pictorul italian Michelangelo Merisi da Caravaggio, numit după oraşul său natal Caravaggio, lângă Milano; este considerat precursor al stilului baroc şi indiscutabil unul dintre cei mai mari novatori din istoria picturii (m. 1610). NOTĂ: Site-ul https://www.caravaggio-foundation.org/ menționează ca dată a nașterii 28.IX.1571

– 1703: S-a născut pictorul şi desenatorul francez François Boucher (m. 1770)

– 1758: S-a născut amiralul britanic Horatio Nelson; victorii asupra flotelor spaniolă, daneză şi franceză; comandant al flotei din Mediterana (din 1803); a distrus definitiv flota franceză în bătălia de la Trafalgar, dar a fost ucis în luptă (m. 1805)

– 1765: S-a născut Karl Ludwig Harding, astronom german cunoscut drept descoperitor al asteroidului 3 Juno (m. 1834)

– 1810: S-a născut Elizabeth Gaskell, scriitoare britanică din perioada victoriană; autoarea primei biografii a scriitoarei Charlotte Brontë (m. 1865)

– 1864: S-a născut scriitorul şi filosoful spaniol Miguel de Unamuno, iniţiator al existenţialismului în Spania (m. 1936) – 160 de ani

– 1881: S-a născut Ludwig Von Mises, economist şi filosof austriac – american (m. 1973)

– 1901: S-a născut Enrico Fermi, fizician american de origine italiană; unul dintre pionierii fizicii atomice; în 1939 se stabileşte în SUA, fiind cooptat în Proiectul Manhattan, care a condus la construirea primei bombe nucleare; contribuţii şi în domeniul radioactivităţii şi în mecanica cuantică; în 1942 a condus lucrările de construcţie a primei pile nucleare (la Universitatea din Chicago) şi a realizat, împreună cu fizicianul ungar Leo Szilard, prime reacţie nucleară în lanţ controlată (2.XII.1942); Premiul Nobel pentru fizică în 1938 (m. 1954)

– 1902: A murit romancierul francez Émile Zola; teoreticianul şi principalul exponent al naturalismului francez şi european (n. 1840)

– 1904: S-a născut scriitorul rus Nikolai Ostrovski (m. 1936) – 120 de ani

– 1912: S-a născut regizorul şi scenaristul italian de film Michelangelo Antonioni (m. 2007)

– 1913: S-a născut Stanley Kramer, regizor şi producător american de film (m. 2001)

– 1913, 29/30: A murit Rudolf Diesel, inginer german, inventator al motorului cu aprindere prin compresiune care-i poartă numele (brevetat în 1892) (n. 1858)

– 1920: S-a născut Peter D. Mitchell, biochimist britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în 1987 (m. 1992)

– 1920: S-a născut dirijorul ceh Václav Neumann (m. 1995)

– 1922: S-a născut actrița americană Lizabeth Scott (m. 2015)

– 1927: A murit medicul şi fiziologul olandez Willem Einthoven; a utilizat galvanometrul cu coardă pentru înregistrarea electrocardiogramei, punând astfel bazele studiului electrofiziologic al activităţii inimii; a folosit pentru prima oară (1906) electrocardiografia pentru diagnostic; Premiul Nobel pentru medicină în 1924 (n. 1860)

– 1930: S-a născut solistul, compozitorul, chitaristul şi actorul american Billy Strange (m. 2012)

– 1930: S-a născut scriitorul britanic Colin Dexter (m. 2017)

– 1930: A murit pictorul și sculptorul rus Ilia Repin (n. 1844)

– 1931: S-a născut actriţa italiană de origine suedeză Anita Ekberg, una dintre muzele regizorului italian Federico Fellini (m. 2015)

– 1932: S-a născut Robert Benton, regizor, scenarist şi producător american de film; nominalizat de șapte ori la Oscar și câștigător de trei ori, este cunoscut mai ales ca scriitor și regizor al filmului Kramer vs. Kramer, pentru care a câștigat Premiul Oscar pentru cel mai bun regizor și Premiul Oscar pentru cel mai bun scenariu adaptat; ulterior, a câștigat al treilea premiu Oscar la categoria Cel mai bun scenariu original pentru Places in the Heart (1984)

– 1935: S-a născut (la Shaghai) scriitoarea germană Ingrid Noll, multe dintre lucrările sale fiind ecranizate

– 1935: S-a născut actriţa franceză de film și teatru Mylène Demongeot; militantă pentru mediu şi drepturile animalelor (m. 2022)

– 1935: S-a născut Jerry Lee Lewis, compozitor, interpret şi pianist american de muzică rock and roll, rockabilly şi country (m. 2022)

– 1936: S-a născut pianistul chinez Li Ming-Qiang

– 1936: S-a născut Silvio Berlusconi, om politic și de afaceri italian, premier al Italiei între 1994-1995, 2001-2006, respectiv 2008-2011 (m. 2023)

– 1943: S-a născut Lech Wałęsa, om politic polonez; electrician pe şantierul naval de la Gdansk, lider sindical şi activist pentru drepturile omului; a fost cofondator al primului sindicat independent din Europa de Est comunistă, „Solidaritatea”; ca lider al sindicatului (din septembrie 1980), s-a implicat în mişcarea grevistă şi de opoziţie faţă de regimul comunist; preşedinte al Poloniei (1990-1995); Premiul Nobel pentru Pace în 1983

– 1954: S-a născut Masoud Pezeshkian, politician și chirurg iranian, președinte al Iranului (din 28 iulie 2024) – 70 de ani

– 1959: S-a născut Jon Fosse, scriitor și dramaturg norvegian; Premiul Nobel pentru Literatură pe 2023 „pentru piesele şi proza sa inovatoare, care dau voce celor nerostite” – 65 de ani

– 1960: A murit Charles Upson Clark, istoric şi filosof american; după Primul Război Mondial a vizitat în mai multe rânduri România, despre care a lăsat câteva scrieri; membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (n. 1875)

– 1964: S-a născut actorul și producătorul american de film Tom Sizemore (m. 2023) – 60 de ani

– 1997: A murit pictorul şi sculptorul american Roy Lichtenstein, reprezentant important al „pop art” (n. 1923)

– 1998: A murit geologul elveţian Albert Streckeisen; profesor (1928-1934) de mineralogie şi petrografie la Şcoala Politehnică din Bucureşti; cercetări asupra structurilor geologice ale României; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1901)

– 2008: A murit Konstanin Pavlov, poet şi dramaturg bulgar, nume important al literaturii bulgare a secolului al XX-lea (n. 1933)

– 2010: A murit fizicianul francez Georges Charpak; a inventat numeroase detectoare de particule (camerele proporţionale multiple, camerele de derivă); Premiul Nobel pentru fizică în 1992 (n. 1924, în Ucraina, într-o familie de origine poloneză)

– 2010: A murit actorul american de film Tony Curtis (n. 1925)

– 2012: A murit editorul american Arthur Ochs Sulzberger, fost director şi preşedinte general al „New York Times”; a condus compania de media „New York Times” timp de 34 de ani, perioadă în care publicaţia a câştigat 31 de premii „Pulitzer” (n. 1926)

– 2017: A murit rusoaica Ludmila Belousova, campioană olimpică, mondială şi europeană la patinaj artistic (alături de partenerul şi soţul ei, Oleg Protopopov) (n. 1935). NOTĂ: Unele surse menționează decesul la 26.IX.2017

– 2018: A murit Otis Rush, chitarist şi cântăreţ american; pionier al genului Chicago blues (n. 1935)

– 2020: A murit cântăreaţa australiană Helen Reddy, autoarea melodiei „I Am Woman”, devenită imnul feministelor (n. 1941)

– 2020: A murit cantautorul de muzică country şi actorul american Mac Davis (n. 1942)

Sursa: RADOR