Calendarul zilei – 26 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 26 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 27 septembrie 2024, 14:11

S-a întâmplat într-o zi de 26 septembrie

* Cu 637 de ani în urmă (1387) Petru Muşat, domn al Moldovei (1375-1391), recunoaştea, la Lvov, suzeranitatea lui Vladislav al II-lea Jagello, mare cneaz al Lituaniei şi rege al Poloniei. Începea, astfel, rivalitatea ungaro-polonă pentru dominaţia asupra Moldovei

* Acum 189 de ani (1835) a avut loc, la Teatro San Carlo din Napoli, premiera operei „Lucia di Lammermoor” de Gaetano Donizetti. Libretul (semnat de Salvatore Cammarano) este după romanul lui Walter Scott, „Mireasa lui Lammermoor”

* Se împlinesc 150 de ani (1874) de când a avut loc, la Bucureşti, prima competiţie internaţională din analele sportului românesc – un concurs de tir („tragere la semn”), la care au participat membri ai Societăţii de tir din Ungaria (26.IX/8.X)

* În urmă cu 117 ani (1907) Noua Zeelandă (colonie britanică din 1841) a obţinut statutul de dominion în cadrul imperiului britanic. La 11.XII.1931, prin Statutul de la Westminster, obţinea calitatea de membru cu drepturi depline în cadrul Commonwealth-ului

* Acum 112 ani (1912) avea loc izbucnirea Primului război balcanic (până la 17/30.V.1913) între Alianţa Balcanică (Bulgaria, Serbia, Grecia, Muntenegru) şi Imperiul Otoman, încheiat prin victoria coaliţiei antiotomane. România s-a declarat neutră (26.IX/8.X)

* Sunt marcați 70 de ani (1954) de la scufundarea feribotului comercial japonez „Toya Maru”, dezastru care a avut loc în portul Hakodate şi care s-a soldat cu 1.155 de morţi. Taifunul care a scufundat feribotul, în strâmtoarea Tsugaru, a fost botezat de autorităţile japoneze „Nr. 15”

* În data de 26 septembrie 1960, acum 64 de ani, fostul preşedinte al Cubei, Fidel Castro (1926-2016), rostea cel mai lung discurs ţinut de un oficial în faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite (a durat 4 ore şi 29 minute)

* Cu 61 de ani în urmă (1963) legaţia României de la Viena a fost ridicată la rangul de ambasadă

* În urmă cu 48 de ani (1976) autoturismul ARO 240, fabricat la Uzinele din Câmpulung, era distins cu Medalia de Aur la Târgul internaţional de la Zagreb

* Acum 33 de ani (1991), în condiţiile desfăşurării celei de-a patra mineriade, guvernul condus de Petre Roman a demisionat

* Acum 26 de ani (1998) avea loc semnarea Acordului de constituire a Forţei Multinaţionale de Pace din Europa de Sud-Est, cu ocazia reuniunii de la Skopje a miniştrilor apărării din opt ţări sud-est europene (Turcia, Grecia, Italia, România, Bulgaria, Albania, Slovenia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei), desfăşurate sub egida secretarului de stat american al apărării; au participat invitaţi din ţările membre ale NATO, reprezentanţi ai OSCE şi UE

* În urmă cu 22 de ani (2002) feribotul senegalez supraîncărcat „Le Joola” s-a răsturnat în largul coastelor Gambiei; numărul estimat al morților a fost de peste 1.800 de persoane. Nefericitul eveniment este considerat a fi a treia cea mai mare catastrofă civilă de transport maritim după cel de-Al Doilea Război Mondial

* Cu 18 ani în urmă (2006) era dezvelită statuia generalului Charles de Gaulle, amplasată în piaţa cu acelaşi nume din Bucureşti

* Acum 8 ani (2016) avea loc semnarea Acordului final dintre guvernul columbian și gherilele FARC (Forţele Armate Revoluţionare Columbiene). Negocierile de pace dintre guvern şi gherilele FARC au început la 16 octombrie 2012, la Oslo, iar din noiembrie 2012 au continuat la Havana. Venezuela, Chile, Cuba şi Norvegia s-au implicat activ în sprijinirea procesului de pace, salutat, de asemenea, de UE, SUA şi majoritatea ţărilor latino-americane. Potrivit Acordului general privind terminarea conflictului şi construirea unei păci stabile şi durabile, convenit de guvernul columbian şi de FARC, principalele subiecte de negociere au vizat: politica de dezvoltarea rurală; participarea foştilor combatanţi FARC la viaţa politică; traficul de droguri; drepturile victimelor; terminarea propriu-zisă a conflictului. Acordul final de pace a fost semnat la 26 septembrie 2016, dar el a înregistrat un vot negativ la referendumul din 2 octombrie 2016. Atât guvernul, cât şi liderii FARC şi-au exprimat voinţa pentru continuarea eforturilor în direcţia păcii. Negocierile au dus la semnarea unui nou Acord final, la 26 noiembrie 2016

Aniversări – Comemorări

– Mutarea Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan; Sf. Voievod Neagoe Basarab (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Adormirea Sf. Apostol şi Evanghelist Ioan (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– 1832: S-a născut Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (m. 1899)

– 1881, 26.IX/8.X: S-a născut Vasile Bogrea, filolog şi lingvist, poet şi traducător; specialist în limbile clasice; s-a ocupat de lexicologie şi onomastică românească; împreună cu Sextil Puşcariu, a pus bazele Muzeului Limbii Române (1919) şi ale Societăţii Etnografice din Cluj (1923); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1926)

– 1905: S-a născut geograful Tiberiu I. Morariu; studii de etnografie şi geografia populaţiei; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1982)

– 1907: S-a născut Dan Botta, poet, eseist, dramaturg şi traducător (m. 1958)

– 1909: S-a născut Ştefan Dobay, fost internaţional de fotbal şi antrenor, nume de legendă a fotbalului românesc (m. 1994) – 115 ani

– 1909: S-a născut Horia Stanca, cronicar dramatic, memorialist şi traducător; arestat în 1952 (pentru activitate de presă îndreptată împotriva comunismului) şi condamnat la trei ani de muncă silnică, pe care-i ispăşeşte la Jilava şi la Canalul Dunăre-Marea Neagră (m. 2002) – 115 ani

– 1909: A murit Apcar Baltazar, pictor şi critic de artă român de origine armeană (n. 1880)

– 1914: S-a născut Ştefan Berceanu, medic şi dramaturg; specializat în hematologie şi imunopatologie, domenii în care a desfăşurat o activitate de pionierat, atât sub aspect fundamental, cât şi aplicativ; a avut şi preocupări literare, publicând mai multe eseuri, dar mai cu seamă piese de teatru; membru post-mortem al Academiei Române (ianuarie 1991) (m. 1990) – 110 ani

– 1920: S-a născut Nicolae Boboc, compozitor, dirijor, muzicolog, folclorist şi profesor (m. 1999)

– 1928: S-a născut Nicolae Nedef (sau Nedeff), handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (m. 2017)

– 1947: S-a născut Ion M. Dumitru, poet, romancier, eseist, editor şi traducător („Antologia poeziei gruzine”, „Antologia poeziei chineze” ş. a.); fondatorul Festivalului Internaţional „Nopţile de Poezie de la Curtea de Argeş” (m. 2022)

– 1950: S-a născut Dan Grecu, fost gimnast de performanţă – laureat cu bronz la Jocurile Olimpice de vară de la Montréal 1976, ulterior antrenor-coordonator al lotului naţional masculin de gimnastică, arbitru internaţional

– 1957: S-a născut Cleopatra Lorinţiu, poetă, prozatoare, scenaristă, autoare de literatură pentru copii, traducătoare, jurnalistă şi realizatoare de televiziune

– 1989: A murit muzicologul Ştefan Lakatoş (n. 1895) – 35 de ani

– 1992: A murit Dan Duţescu, profesor şi traducător; unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în limba şi literatura engleză din România (n. 1918)

– 1995: A murit pictorul Grigore Spirescu (n. 1922)

– 1998: A murit pictorul Ion Dumitriu (n. 1943)

– 2016: A murit muzicianul, comediantul, actorul şi scriitorul Ioan Gyuri Pascu; membru al grupului „Divertis” (1987-2007) (n. 1961)

– 2022: A murit pictoriţa şi muzeografa Pia Paleologu, mama eseistului, profesorului, diplomatului și omului politic, Theodor Paleologu (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Vizita de stat a președintelui italian Sergio Mattarella (26 – 28 sep.)

– Luxemburg/ Bruxelles: Papa Francisc va efectua un turneu în Luxemburg şi Belgia, în perioada 26 – 29 septembrie, care va include o vizită de opt ore în Marele Ducat şi o liturghie oficiată la Bruxelles. Călătoria va începe cu o vizită la Luxemburg, unde Papa va sosi joi, 26 septembrie, la ora locală 10:00 şi de unde va pleca în aceaşi zi, la ora 17:45, cu destinaţia Bruxelles, după o serie de întâlniri pe care le va avea cu liderii statului, corpul diplomatic şi comunitatea catolică locală. Vizita în Belgia va cuprinde, pe lângă întâlnirile tradiţionale cu autorităţile şi corpul diplomatic, deplasări la Louvain şi la Louvain-la-Neuve, precum şi întâlniri cu profesori şi studenţi de la universităţi catolice din Louvain, în Flandra (KU Leuven), precum şi Louvain-la-Neuve, în Valonia (UCL). Vizita se va încheia cu o liturghie oficiată duminică dimineaţă pe stadionul Regele Baudouin din Bruxelles

– Caen, Franța: Forumul Mondial pentru Pace din Normandia (26 – 27 sep.)

– Siracuza, Italia: Reuniunea G7 pe tema agriculturii (26 – 28 sep.)

– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică date privind evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro

– Moscova: Forumul Internațional „Săptămâna Energiei Ruse” (26 – 28 sep.)

– Øygarden, Norvegia: Inaugurarea depozitului de CO2 Northern Lights

– Luxemburg: Hotărârea Curții Europene de Justiție privind alegerea politicienilor catalani în Parlamentul European

– Moscova: Un tribunal din Moscova examinează apelul cetățeanului american Joseph Tater împotriva plasării acestuia în arest preventiv

– Ludwigshafen, Germania: BASF – ziua investitorilor cu noul șef al grupului (26 – 27 sep.)

– Shizuoka, Japonia: Verdict în rejudecarea lui Iwao Hakamada, care a petrecut 46 de ani în temniță, fiind condamnat la moarte

– Roma: Audiere în fața Curții de Apel de la Roma privind predarea cântăreței din Mali, Rokia Traoré, în Belgia

– Santa Fe, SUA: Hannah Gutierrez-Reed, condamnată pentru împușcare accidentală pe platoul de filmare a peliculei „Rust”, solicită un nou proces

– Ciudad de Mexico: Sunt marcați 10 ani de la dispariția a 43 de studenți din Ayotzinapa

– Ziguinchor, Senegal: Inaugurarea memorialului Joola

– Paris: Săptămâna modei de la Paris pentru femei – prezentări Thierry Mugler

– Johannesburg: Comic Con Africa, festivalul de cultură pop și jocuri video din Africa de Sud, revine la Johannesburg în perioada 26 – 29 septembrie

– Tokyo: Salonul de jocuri de la Tokyo – Tokyo Game Show (26 – 29 sep.)

– Nintendo lansează, la nivel mondial, „The Legend of Zelda: Echoes of Wisdom”

– Coronel, Biobío, Chile: Raliuri – Campionatul Mondial (WRC) – Raliul Chile (26 – 29 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Contracepţiei”; lansată în 2007, marcarea acestei zile are misiunea de a creşte gradul de conştientizare privind contracepţia. La nivel mondial, această zi este susţinută de o coaliţie de organizaţii non-guvernamentale (ONG-uri), organizații guvernamentale şi societăţi ştiinţifice şi medicale specializate în sănătatea sexuală şi reproductivă

– „Ziua Internațională pentru Eliminarea totală a Armelor Nucleare”, stabilită de Adunarea Generală ONU prin Rezoluția 68/32 din 5.XII.2013. NOTĂ: Pe 29 august este marcată „Ziua internaţională împotriva testelor nucleare”, desemnată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 64/35 din 2 decembrie 2009, ca urmare a închiderii la acea dată, în 1991, la Semipalatinsk, Kazahstan, a unuia dintre cele mai mari poligoane pentru testarea de arme nucleare din lume. Pe 28 ianuarie este marcată „Ziua internaţională de mobilizare împotriva războiului nuclear” (în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear). Pe 5 martie este „Ziua internaţională pentru dezarmare şi neproliferare”, stabilită de Adunarea Generală a ONU la 7 decembrie 2022 (la 5 martie 1970 a intrat în vigoare Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT), ce reprezintă pilonul esenţial al regimului de neproliferare a armelor nucleare la nivel global, temeiul realizării dezarmării nucleare şi un element important pentru dezvoltarea viitoare a aplicaţiilor energiei nucleare în scopuri paşnice)

– „Ziua Mondială Maritimă”, instituită de Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) în 1978, pentru a atrage atenţia asupra importanţei securităţii maritime, a siguranţei transporturilor maritime, a protejării mediului marin şi pentru a sublinia aspecte ale muncii din domeniul maritim. Tema de anul acesta este: „Navigarea în viitor: siguranța pe primul loc!”. Data de marcare a evenimentului variază în funcţie de an şi ţară, dar de fiecare dată are loc în ultima săptămână a lunii septembrie (predilect în ziua de joi)

– „Ziua Mondială a Munţilor Carpați” oferă prilejul țărilor aflate în acest areal să colaboreze între ele pentru îndeplinirea diferitelor obiective: stabilirea rețelelor ecologice din Carpați, managementul durabil al biodiversității, eliminarea și prevenirea speciilor străine în ecosistemul din Munții Carpați și introducerea de organisme modificate genetic, elaborarea și promovarea de inventare regionale ale speciilor și habitatelor, integrarea obiectivelor de conservare și utilizare durabilă a diversității biologice. Munții Carpați, al doilea cel mai lung lanț muntos din Europa (1500 km), după Munții Scandinaviei, traversează 8 state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Serbia. România deține 40% din lanțul carpatic, aproape o treime din suprafața României fiind ocupată de Munții Carpați, în care locuiesc în jur de două milioane de persoane. NOTĂ: Pe 11 decembrie, din 2003, se sărbătorește „Ziua internațională a muntelui” cu scopul de a conștientiza importanța acestui habitat pentru viață. Munții ocupă 27% din suprafața de uscat a pământului, sunt un important rezervor de apă, energie și biodiversitate și sunt esențiali pentru supraviețuirea ecosistemului global

– „Ziua Europeană a Limbilor”, marcată din iniţiativa Consiliului Europei începând din 2001, „Anul internaţional al limbilor”; această zi este un prilej pentru toate statele continentului de a se alătura în celebrarea diversităţii lingvistice şi culturale. NOTĂ: Primul an al mileniului trei a fost proclamat, de către Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, „Anul european al limbilor”. Datorită succesului din 2001, data de 26 septembrie a fost declarată „Ziua europeană a limbilor”. Tematica multilingvismului a devenit tot mai prezentă în dezbaterea europeană, în special din 2007, când a fost creat în cadrul Comisiei Europene portofoliul multilingvismului

– 1791: S-a născut Théodore Géricault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului (m. 1824)

– 1843: S-a născut scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (m. 1912)

– 1877: S-a născut Alfred Cortot, pianist şi dirijor francez; împreună cu Jacques Thibaud şi Pablo Casals au fondat un trio de renume mondial (1905-1944) (m. 1962)

– 1886: S-a născut Sir Archibald Vivian Hill, fiziolog britanic; a cercetat mecanismul contracţiei musculare; Premiul Nobel pentru medicină în 1922, împreună cu medicul german Otto Meyerhof; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1977)

– 1888: S-a născut T.[homas] S.[tearns] Eliot, poet, dramaturg, critic literar şi editor englez de origine americană; începând cu anii `20 ai secolului XX a exercitat o puternică influenţă în cultura anglo-americană; a revitalizat lirica engleză prin noutatea expresiei; Premiul Nobel pentru literatură în 1948 (m. 1965)

– 1889: S-a născut actorul rus de film Ivan Mosjukin, celebru june prim al cinematografului rus presovietic (m. 1939) – 135 de ani

– 1889: S-a născut filosoful existenţialist german Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (m. 1976) – 135 de ani

– 1891: S-a născut dirijorul francez Charles Münch (m. 1968)

– 1892, 26.IX/8.X: S-a născut poeta rusă Marina Ţvetaeva (m. 1941)

– 1897: S-a născut (în Italia) Papa Paul al VI-lea (nume la naștere: Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini), fost suveran pontif între 1963 şi 1978, urmându-i papei Ioan al XXIII-lea; a rămas în amintirea catolicilor în special pentru încheierea plină de succes a Conciliului Vatican II, care a marcat istoria Bisericii prin implementarea unor reforme vaste, inclusiv renunţarea la slujba în limba latină în timpul serviciilor religioase obişnuite; a fost beatificat la 19 oct. 2014, la Roma, și sanctificat la 14 oct. 2018, cu zi de pomenire pe 29 mai (m. 1978)

– 1898: S-a născut George Gershwin, compozitor, pianist şi dirijor american; a creat aşa-numitul jazz simfonic, numeroase comedii muzicale, muzică de film (m. 1937)

– 1919: S-a născut Aurora Matilde Camus, poetă spaniolă (m. 2012) – 105 ani

– 1930: S-a născut tenorul german Fritz Wunderlich (m. 1966)

– 1932: S-a născut scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (m. 2018)

– 1932: S-a născut actorul american Richard Thomas Herd Jr. (m. 2020)

– 1933: S-a născut actriţa americană Donna Douglas (născută Doris Smith) (m. 2015)

– 1934: S-a născut scriitorul şi filosoful sârb Mihajlo Mihajlov, stabilit în SUA; la Belgrad a fost arestat de mai multe ori pentru convingerile sale politice (m. 2010) – 90 de ani

– 1937: S-a născut producătorul american în cinematografie şi televiziune Jerry Weintraub (nume real: Jerome Charles Weintraub) (m. 2015)

– 1937: A murit Bessie Smith, cântăreaţă de blues (n. 1894)

– 1940: A murit (s-a sinucis) Walter Benjamin, scriitor, traducător, filosof şi critic literar german (n. 1892)

– 1945: S-a născut Bryan Ferry, vocalist, muzician şi compozitor britanic

– 1945: S-a născut cântăreaţa Gal Costa (Gal Maria da Graça Costa Penna Burgos), legendă a muzicii braziliene, considerată o muză a mişcării culturale braziliene Tropicália de la sfârşitul anilor ’60 (m. 2022)

– 1945: A murit (la New York) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1881)

– 1947: S-a născut cântăreaţa americană de muzică country Lynn Anderson (m. 2015)

– 1948: S-a născut Olivia Newton-John, cântăreaţă pop, compozitoare şi actriţă australiană de origine britanică; câştigătoare a patru premii Grammy; militantă în lupta anti-cancer, a înființat, în Melbourne, „Olivia Newton-John Cancer and Wellness Research Centre” (m. 2022)

– 1956: S-a născut actrița americană Linda Hamilton

– 1962: S-a născut Mark Haddon, scriitor, grafician şi ziarist englez; cunoscut pentru romanul „O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopţii”, best-seller în majoritatea ţărilor în care a fost publicat. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 28.X.1962

– 1973: A murit actriţa italiană de film Anna Magnani (n. 1908)

– 1978: A murit fizicianul suedez Karl Siegbahn; cercetări şi descoperiri în spectroscopia radiaţiilor X; începând din 1937 cercetările sale s-au îndreptat spre fizica nucleară; Premiul Nobel pentru fizică în 1924; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (n. 1886). NOTĂ: Fiul său cel mai mic, Kai Siegbahn (1918 – 2007), a primit şi el, în 1981, Premiul Nobel pentru Fizică

– 1978: A murit Jean Fayard, scriitor și jurnalist francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1931; a fost directorul editurii Fayard (n. 1902)

– 1981: S-a născut Serena Jameka Williams, jucătoare profesionistă de tenis din SUA, fost lider mondial; a câștigat 23 de titluri de Grand Slam la simplu, mai multe decât orice jucătoare din Open Era și este pe locul doi la titluri de Grand Slam din toate timpurile, după Margaret Court; în 2022 și-a anunțat retragerea din competiții

– 1990: A murit scriitorul italian Alberto Moravia (pe numele său adevărat Alberto Pincherle), unul din cei mai de seamă romancieri italieni ai secolului al XX-lea (n. 1907)

– 1993: A murit scriitoarea americană de origine rusă Nina Berberova (n. 1901)

– 2003: A murit Robert Palmer, cântăreţ britanic (de soul, jazz, rock, pop şi blues) (n. 1949)

– 2005: A murit scriitoarea britanică Helen Cresswell (n. 1934)

– 2006: A murit jucătorul american de golf Byron Nelson (n. 1912)

– 2007: A murit violonista americană Dorothy Schwartz (n. 1913)

– 2008: A murit Paul Newman, actor şi regizor american de film (n. 1925)

– 2010: A murit actriţa americană de teatru şi film Gloria Stuart; cunoscută la Hollywood în anii ’30, redevenită celebră în 1997, când a jucat în filmul „Titanic”, în regia lui James Cameron (n. 1910)

– 2019: A murit Jacques Chirac, om politic francez, fost președinte al Franței (1995- 2007), prim-ministru (1974 – 1976 și 1986 – 1988), primar al Parisului (1977 – 1995) (n. 1932) – 5 ani

Sursa: RADOR