Calendarul zilei – 15 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 16 septembrie 2024, 13:43

S-a întâmplat într-o zi de 15 septembrie

* Cu 176 de ani în urmă (1848) trupele ruse (conduse de generalul Aleksandr Lüders) au trecut Milcovul în Ţara Românească. Printr-o Notă circulară a Ministerului de Externe al Rusiei (din 19/31.VII.1848) erau blamate tendinţele românilor de a se uni într-un stat daco-român independent. Dezavuarea s-a materializat prin intervenţia armată în Moldova (la 28 iunie/8 iulie, trupele ruse ocupaseră oraşul Iaşi) şi apoi în Ţara Românească (la 15/27 septembrie)

* Acum 164 de ani (1860) apărea (până în decembrie 1861), la Iaşi, revista săptămânală ştiinţifică şi literară „Ateneul român”. În perioada iunie 1866-iunie 1867 revista va apărea la Bucureşti, lunar, ca revistă culturală şi literară

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de la promulgarea Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de măsuri şi greutăţi în România de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, intrat în vigoare la 1/13.I.1866. România a fost a 16-a ţară din lume care a adoptat Sistemul Metric de unităţi de măsură creat în Franţa, în anul 1799 (15/27)

* În urmă cu 129 de ani (1895) apărea lunar, la Bucureşti, „Gazeta matematică”, prima revistă de specialitate în limba română (seria I, între anii 1895 şi 1949; după acest an s-au succedat alte două serii), din iniţiativa unui Comitet de ingineri ai Şcolii Naţionale de Poduri şi Şosele, condus de inginerul Ion M. Ionescu (15/27)

* Acum 108 ani (1916) avea loc prima participare în luptă a unui tanc, în timpul Bătăliei de pe Somme (Franţa), una dintre cele mai mari bătălii din timpul Primului Război Mondial, desfăşurate între 1 iulie şi 18 noiembrie 1916. Căpitanul Mortimore de la Royal Navy a condus o maşină de luptă Mark I. Ulterior, şi francezii au dezvoltat un tanc numit Schneider CA1 pe care l-au folosit pentru prima dată pe 16 aprilie 1917. Prima bătălie în care s-au folosit mai multe tancuri a fost cea de la Cambrai din 20 noiembrie 1917

* Se marchează 100 de ani (1924) de când, între 15 – 18 septembrie, a avut loc Răscoala de la Tatarbunar, revoltă țărănească armată care s-a desfăşurat în împrejurimile localității Tatarbunar (uneori scris și Tatar-Bunar) din Bugeac (Basarabia de Sud), care făcea pe atunci parte din România. Răscoala a fost condusă de un comitet revoluționar pro-sovietic care a cerut unificarea cu RSS Ucraineană și sfârșitul presupusei „ocupații românești în Basarabia”. La data de 19 septembrie, după trei zile de lupte în care au murit sute de rebeli şi au fost arestaţi 489 (287 dintre aceştia fiind judecaţi) liderii rebelilor au fost ucişi în timpul luptelor cu trupele româneşti, iar revolta a fost înăbuşită. După alte patru zile, au fost stinse şi celelalte „focare” ale răscoalei

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când era inaugurat, la Sala Comedia, care îl găzduia, Teatrul „Maria Ventura”, cu piesa „Lupii de aramă” de Adrian Maniu – în distribuţie: Maria Ventura, Jules Cazaban şi George Vraca; regia: Victor Ion Popa; teatrul a fost desfiinţat în anul 1934. Astăzi, în edificiul Sălii Comedia îşi are sediul Teatrul Odeon

* „Radio Londra” a transmis, acum exact 85 de ani (1939), prima sa emisiune în limba română (la două săptămâni după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial), tot atunci fiind creată Redacţia română (anul 1989 a făcut posibil ca BBC World Service să deschidă birouri la Bucureşti şi Chişinău). Redacţia în limba română a BBC şi-a încetat activitatea începând cu 1.VIII.2008 (decizia s-a luat în urma unei reevaluări a structurii BBC WS, din perspectiva bugetului instituţiei)

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când, între 15 septembrie şi 27 noiembrie, s-a desfăşurat Bătălia de la Peleliu, între Statele Unite ale Americii și Japonia pe teatrul Pacific al celui de-Al Doilea Război Mondial, terminată la sfârșitul lunii noiembrie cu victorie americană. A fost denumită „cea mai amară bătălie a războiului pentru pușcașii marini”

* Cu 78 de ani în urmă (1946) avea loc abolirea monarhiei în Bulgaria şi proclamarea republicii

* Se marchează 75 de ani (1949) de la alegerea primului cancelar al Republicii Federale Germania, Konrad Adenauer (1876-1976), reales în funcție de alte trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). La 7 septembrie a fost proclamată R. F. Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză, iar la 12 septembrie Adunarea Federală l-a ales pe primul preşedinte federal, Theodor Heuss, liderul Partidului Liber Democrat. La 7 octombrie 1949 va fi proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Sunt marcați 65 de ani (1959) de când, la Brașov (pe atunci „Orașul Stalin”), se încheia „Procesul Scriitorilor Germani”. Cinci scriitori transilvăneni de limbă germană, Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, au fost condamnați pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație” la un total de 95 de ani de muncă silnică, confiscarea averilor și anularea drepturilor civile

* În urmă cu 53 de ani (1971) avea loc înființarea Greenpeace, organizație de mediu non-guvernamentală, cu sediul la Amsterdam, Olanda. În 1971, o mică echipă de activiști canadieni a urcat la bordul ambarcațiunii Phyllis Cormack (cunoscut și ca „Greenpeace”) și a navigat din Vancouver spre insula Amchitka pentru a bloca un test nuclear. Irving Stowe, co-fondator Greenpeace, descria planul aproape utopic ca pe „o călătorie pentru viață — și pentru pace”. Echipa, interceptată de Paza de Coastă a Statelor Unite, nu a ajuns niciodată pe insulă, însă curajul acestui început și susținerea de care a avut parte au creat o presiune atât de mare asupra guvernului american, încât testele nucleare au fost anulate. Insula Amchitka continuă să fie și azi o rezervație naturală protejată. Greenpeace a continuat să se dezvolte și a devenit, în timp, o organizație susținută de milioane de oameni, activă în numeroase campanii de mediu în peste 50 de țări din întreaga lume

* Acum 48 de ani (1976) intra în vigoare „Convenţia internaţională privind înregistrarea obiectelor lansate în spaţiul cosmic”, document adoptat de Adunarea Generală a ONU la 12 noiembrie 1974

* Pe 15 septembrie 1997, acum 27 de ani, era înregistrat oficial domeniul Google.com. Deşi înregistrarea avea loc în 1997, site-ul în sine s-a activat în 1998, pe 4 septembrie. Google Search a evoluat enorm în primii ani de existenţă şi mai ales odată cu schimbarea mileniului. Totuşi la bază, funcția sa a rămas neschimbată, aceea de căutare şi indexare a tuturor site-urilor de pe glob, cu afişaj de rezultate

* În urmă cu 16 ani, în ziua de 15 septembrie 2008, corporația Lehman Brothers Holdings Inc. (NYSE: LEH) a înaintat documentația de protejare în caz de faliment conform Capitolului 11 al Codului SUA, listând datorii de circa 613 miliarde dolari. Lehman Brothers Holdings Inc. (NYSE: LEH), fondată în 1850 de frații Lehman, originari din Rimpar (Bavaria), a fost o corporație de servicii financiare globale. Lehman Brothers a fost activă în domeniile investițiilor bancare, capitalizării de piață, al vânzărilor de certificate de valoare fixă, studiul piețelor financiare și tranzacțiilor, managementului investițiilor, respectiv în domeniile de private equity și private banking. Lehman Brothers a fost un dealer primar pe piața bonurilor de trezorerie. Subsidiariile sale includ Lehman Brothers Inc., Neuberger Berman Inc., Aurora Loan Services, Inc., SIB Mortgage Corporation, Lehman Brothers Bank, FSB și Crossroads Group. Sediul mondial al companiei se afla în New York City, având sedii regionale în Londra și Tokyo, respectiv oficii plasate peste tot în lume. Falimentul Lehman Brothers a reprezentat cea mai importantă victimă a crizei financiare induse de ipotecile subprime din SUA. Prăbușirea acesteia a intensificat considerabil criza din 2008, contribuind la erodarea cu aproape zece miliarde de dolari a capitalizării piețelor globale de acțiuni, în luna octombrie 2008, cel mai mare declin lunar înregistrat, până atunci

* Se împlinesc 5 ani (2019) de când România a exercitat Președinția Comunității Democrațiilor, structură interguvernamentală, de anvergură globală, înființată în anul 2000, la inițiativa SUA, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. Declarația de la Varșovia este documentul fondator al Comunității Democrațiilor. Decizia extinderii cu încă un an a mandatului Președinției române a Comunității Democrațiilor a fost luată în mod unanim de către statele membre ale Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor (CoD) la 17 mai 2021. Astfel, extinderea mandatului Președinției române a organizației, exercitat în perioada septembrie 2019 – septembrie 2021, s-a făcut până în luna septembrie 2022. Prelungirea mandatului României survine în condiții excepționale și are loc în contextul necesității asigurării continuității și gestionării eficiente a activității CoD, inclusiv ca urmare a faptului că pandemia de COVID-19 a afectat calendarul și formatul unora dintre activitățile organizației

* Cu 4 ani în urmă (2020) Israel, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Bahrain au semnat o serie de acorduri de normalizare a relaţiilor, în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe peluza Casei Albe, în prezenţa preşedintelui american de la acea vreme, Donald Trump. Premierul israelian a semnat la Casa Albă acorduri bilaterale cu ministrul de Externe al EAU, şeicul Abdallah bin Zayed Al-Nahyan, şi cel al Bahrain, Abdel Latif al-Zayani. Cei trei responsabili şi preşedintele american Donald Trump au semnat, de asemenea, o declaraţie comună

Aniversări – Comemorări

– Sfântul Ier. Iosif cel Nou de la Partoş, mitropolitul Banatului; Sf. Mare Mc. Nichita; Sf. Ier. Visarion, arhiepiscopul Larisei (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Sfânta Fecioară Maria Îndurerată (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– 1521: A murit Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521); însemnate contribuţii în dezvoltarea culturii, tiparului şi arhitecturii; autor al uneia din primele scrieri originale din literatura română, „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”, scrisă în slavonă şi tradusă în limba română în a doua jumătate a secolului al XVII-lea; ctitor al bisericii episcopale de la Curtea de Argeş (1517) (n. ~1481/1482)

– 1875: S-a născut H.[enric] Sanielevici, critic literar, sociolog, antropolog şi paleontolog (m. 1951)

– 1892: S-a născut medicul Constantin C. Iliescu, unul dintre fondatorii cardiologiei ca specialitate independentă în România; fondator şi director al Centrului de asistenţă a cardiacilor (ASCAR) din Bucureşti; membru titular al Academiei Române din 1965 (m. 1978)

– 1897, 15/27: A murit Alexandru Roman, îndrumător cultural, publicist şi om politic; unul dintre conducătorii luptei politice a românilor transilvăneni; deputat în Parlamentul ungar; a editat, la Budapesta, ziarele româneşti „Concordia” (1861-1866) şi „Federaţiunea” (1868-1876); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (n. 1826)

– 1901: S-a născut (la Veira/Grecia) inginerul Elie Carafoli, fondator al şcolii aerodinamice româneşti; a realizat, printre altele, în 1928, profilele aripilor cu bordul de fugă rotunjit, denumite „profilele Carafoli”; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1908: S-a născut Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (m. 1980)

– 1911: S-a născut Emil Botta, actor şi poet (m. 1977)

– 1915: S-a născut dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Tzincoca, stabilit în Canada (m. 2012)

– 1916: S-a născut Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat interbelic, jurnalist, poet, romancier, memorialist şi preot ortodox; după 23 august 1944 pleacă în Occident; în 1946 începe studii de teologie la Heidelberg/RFG; în 1948 se stabileşte la Paris, unde va deveni, în 1963, preot al Bisericii Ortodoxe Române din Paris; autorul celebrei cărţi „Ora 25” (m. 1992)

– 1920: S-a născut Răzvan Givulescu, geolog şi paleobotanist; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2007)

– 1921: S-a născut Petre Mihai Bănărescu, zoolog şi biogeograf; s-a concentrat asupra ihtiologiei; membru titular al Academiei Române din 2000 (m. 2009)

– 1922: A murit Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog; organizator al reţelei meteorologice din România (în 1878 a înfiinţat, la Brăila, prima staţie de profil din ţară); membru titular al Academiei Române din 1902, vicepreşedinte al acestui for (1910-1913; 1919-1921) (n. 1851)

– 1931: S-a născut Sever Frenţiu, pictor, gravor, decorator, scenograf; fost Mare Maestru al Marii Loji Naţionale Române a Masoneriei (din 1996) (m. 1997)

– 1940: S-a născut Vasile Gheţău, sociolog, profesor, reprezentant de seamă al școlii demografice românești

– 1941: S-a născut taragotistul Luca Novac, unul dintre cei mai mari instrumentiști de muzică populară din Banat (m. 2021)

– 1942: S-a născut omul de televiziune Anca Fusariu, unul dintre profesioniştii valoroşi ai postului public de televiziune (m. 2013)

– 1947: S-a născut Adrian Ivaniţchi, solist vocal rock şi folk, instrumentist (chitarist) şi compozitor; a fost membru al mai multor formații rock românești celebre din anii ’60, precum Sideral și Sfinx

– 1948: S-a născut prozatorul, publicistul şi eseisul Ioan Lăcustă (m. 2008)

– 1949: S-a născut Adrian Dinu Rachieru, sociolog, critic și istoric literar, eseist, prozator și profesor – 75 de ani

– 1961: S-a născut Carmen Bunaciu, multiplă campioană la înot, posesoare a primei medalii importante obţinută de înotul românesc, bronz la Campionatul Mondial din Guayaquil (Ecuador, 1982 – proba de 200 m spate)

– 1967: S-a născut Lucian Mândruţă, jurnalist, prezentator de televiziune şi de radio

– 1976: S-a născut violonistul Alexandru Tomescu; câștigător al numeroase premii naționale și internaționale la festivalurile de muzică clasică; de la debutul său, din 1985, a susținut peste 200 de concerte și recitaluri în 26 de țări

– 1983: A murit sculptorul de origine maghiară Szervátiusz Jenö (n. 1903)

– 1987: A murit Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (n. 1910)

– 1990: A murit inginerul Constantin N. Dinculescu; a condus lucrările de proiectare şi execuţie a numeroase termocentrale (Doiceşti, Ovidiu II, Borzeşti ş.a.) şi a centralelor hidroelectrice de la Bicaz şi Sadu V; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1898)

– 1997: A murit Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (n. 1924)

– 1999: A murit istoricul Nicolae Stoicescu, specialist în istoria Evului Mediu românesc; ministru al cultelor (ianuarie – iunie 1990); ambasador al României la Atena (august 1990 – noiembrie 1994); membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1924) – 25 de ani

– 2004: S-a născut David Popovici, înotător specializat în stilul liber, primul campion mondial (2022) și olimpic (2024) al natației masculine din România; dublu campion mondial şi cvadruplu campion european – 20 de ani

– 2009: A murit Nicu Constantin, unul dintre apreciaţii actori români de comedie (n. 1938) – 15 ani

– 2011: A murit pictorul şi plasticianul Petru Petrescu (n. 1929)

– 2012: A murit (la Bucureşti) patriotul basarabean Valeriu Graur, fost disident, unul dintre luptătorii Frontului Naţional Patriotic din Basarabia, organizaţie conspirativă antisovietică şi anticomunistă, ce a activat, în anii ’60-70 ai secolului trecut, în URSS (n. 1940, la Reni, în Basarabia de Sud)

– 2015: A murit Dan Nasta (Dan Constantin Nasta-Popescu), actor şi regizor de teatru şi film; unul dintre cei mai mari colecţionari români de opere de artă; o parte dintre obiectele aparţinând colecţiei sale decorează acum Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia (n. 1919)

– 2017: A murit Mircea Ionescu-Quintus, om politic liberal, jurist şi epigramist; preşedinte de onoare al PNL (din 2002), preşedinte al PNL (1993-2001); preşedinte al Senatului (feb. – nov. 2000); ministru al justiţiei (1991-1992); preşedinte de onoare al Uniunii Epigramiştilor din România; fost deţinut politic (în anii 1948 şi 1952-1954); veteran de război (înaintat în gradul de general-maior cu două stele, în retragere) (n. 1917, la Herson în Ucarina, unde familia sa era refugiată)

– 2023: A murit Lidia Popiţa Stoicescu, producător de film istoric, scriitor și publicist creștin; a colaborat la Radio Trinitas timp de un deceniu (n. 1936) – 1 an

– 2023: A murit Eugen Kantor, unul dintre cei mai mari culturiști ai României (n. 1947) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Vientiane: A 56-a reuniune a miniștrilor economiei din cadrul ASEAN (15 – 22 sep.)

– Guatemala/ El Salvador/ Costa Rica/ Honduras/ Nicaragua: Manifestări de marcare a 203 de ani de la Independență

– Los Angeles: Are loc cea de-a 76-a ediție a Premiilor Emmy – la LA Live Peacock Theatre

– Beijing: Festivalul de la Mijlocul Toamnei (15 – 17 sep.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Democraţiei”, marcată anual, din 2008, la iniţiativa Adunării Generale a Naţiunilor Unite; această zi are dubla menire – de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale; alegerea acestei date corespunde cu ziua de 15 septembrie 1997, când Uniunea Interparlamentară a adoptat Declaraţia Universală privind Democraţia, document care reafirmă principiile fundamentale ale democraţiei şi elementele definitorii ale unei guvernări democratice

– „Ziua Mondială de Conştientizare a Limfomului” are ca scop creşterea nivelului de informare cu privire la cancerul ganglionilor şi al sistemului limfatic, ce se formează la nivelul limfocitelor din sânge şi afectează sistemul imunitar şi capacitatea acestuia de a lupta împotriva infecţiilor şi bolilor. Iniţiativa aparţine Lymphoma Coalition, reţeaua globală non-profit a grupurilor de pacienţi care suferă de limfom

– „Ziua Europeană a Afecţiunilor Prostatei”, declarată de Asociaţia Europeană de Urologie; marcată din 2005 pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu frecvenţa bolilor urologice

– Ziua naţională a Republicii Costa Rica; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Ziua naţională a Republicii El-Salvador; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Guatemala; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Honduras; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Republicii Nicaragua; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– „Ziua oraşului Moscova”, atestat documentar în anul 1147; se serbează anual, din 1987, în a treia duminică a lunii septembrie

– 1254, 15 sau 16: S-a născut Marco Polo, călător şi scriitor veneţian; şi-a petrecut 24 de ani călătorind prin Asia, ajungând dincolo de Mongolia, până în China, însemnările sale despre Orientul Îndepărtat inspirând şi deschizând drumul marilor expediţii de descoperiri; Cunoscută sub mai multe titluri – „Diversitatea Lumii”, „Cartea Minunilor” sau „Milionul” – lucrarea venețianului este una dintre marile scrieri de călătorie din Evul Mediu și prima care dezvăluie Occidentului european lumea imensă și fabuloasă a Chinei și a Asiei (m. 1324) – 770 de ani

– 1613: S-a născut François de la Rochefoucauld, filosof şi moralist francez (m. 1680)

– 1700: A murit arhitectul francez André Le Nôtre; creatorul stilului francez în peisagistică; a realizat planurile pentru parcurile de la Versailles, Tuileries şi Saint-Cloud (n. 1613)

– 1789: S-a născut scriitorul american James Fenimore Cooper (m. 1851) – 235 de ani

– 1834: S-a născut Heinrich von Treitschke, istoric, publicist politic și deputat german (m. 1896) – 190 de ani

– 1858: S-a născut Charles de Foucauld, ofițer al cavaleriei armatei franceze, explorator și geograf, călugăr catolic, preot, eremit și lingvist francez; a fost beatificat, la 13 noiembrie 2005, de papa Benedict al XVI-lea, apoi canonizat de papa Francisc, la 15 mai 2022, fiind comemorat la 1 decembrie, în fiecare an (m. 1916, Algeria)

– 1859: A murit Isambard Kingdom Brunel, om de știință englez, specializat în inginerie civilă şi navală; a revoluţionat transporturile publice şi ingineria modernă; a rămas celebru şi prin seria de vapoare proiectate, printre cele mai mari din acea epocă (n. 1806) – 165 de ani

– 1864: A murit exploratorul britanic John Speke; expediţii în Himalaya, Tibet, Somalia; explorând Africa Centrală a descoperit lacurile Tanganyika şi Victoria (1858), stabilind că ultimul reprezintă unul dintre izvoarele Nilului (n. 1827) – 160 de ani

– 1876: S-a născut dirijorul german Bruno Walter (m. 1962)

– 1889: S-a născut scriitorul american de origine jamaicană Claude McKay (m. 1948) – 135 de ani

– 1890: S-a născut compozitorul elveţian Frank Martin (m. 1974)

– 1890: S-a născut scriitoarea britanică Agatha Christie, renumită autoare de romane poliţiste (m. 1976)

– 1891, 15/27: A murit scriitorul rus Ivan Goncearov (n. 1812)

– 1894: S-a născut regizorul francez de film Jean Renoir; fiul pictorului impresionist Pierre-Auguste Renoir (m. 1979) – 130 de ani

– 1904: S-a născut regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (m. 1985) – 120 de ani

– 1914: S-a născut Adolfo Bioy Casares, prozator, traducător, editor şi jurnalist argentinian, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori latino-americani (m. 1999) – 110 ani

– 1922: S-a născut Bob Anderson (pe numele său întreg Robert James Gilbert Anderson), scrimer, coregraf, actor şi cascador britanic; cunoscut din seriile „Star Wars” şi „Lord of the Rings” (m. 2012)

– 1925: S-a născut omul de film italian Carlo Rambaldi, unul dintre pionierii efectelor speciale în cinematografie; acest adevărat „magician al efectelor speciale” a fost recompensat cu trei premii Oscar la categoria „efecte vizuale” pentru creaţiile sale din filmele „E.T. Extraterestrul”, „Alien” şi „King Kong” (m. 2012)

– 1926: S-a născut Shōhei Imamura, regizor, scenarist, producător și actor japonez; singurul cineast din Japonia care a câștigat două premii Palme d’Or (m. 2006)

– 1926: A murit Rudolf Eucken, filosof german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1908 (n. 1846)

– 1929: S-a născut Murray Gell-Mann, fizician și profesor american; cel care a propus pentru prima dată ipoteza existenţei quarcului; Premiul Nobel pentru Fizică în 1969, pentru descoperirea unui sistem de clasificare a particulelor subatomice (m. 2019) – 95 de ani

– 1930: S-a născut (la Shanghai) scriitorul britanic J.[ames] G.[raham] Ballard (m. 2009)

– 1933: S-a născut dirijorul spaniol Rafael Frühbeck de Burgos (m. 2014)

– 1938: A murit Thomas (Clayton) Wolfe, prozator şi dramaturg american (n. 1900)

– 1945: S-a născut soprana americană Jessye Norman, un star al operei internaționale; recompensată cu cinci premii Grammy (m. 2019)

– 1945: A murit Anton von Webern, compozitor şi dirijor austriac (n. 1883)

– 1946: S-a născut Tommy Lee Jones, actor, regizor de film și scenarist american

– 1946: S-a născut regizorul american de film Oliver Stone

– 1953: A murit arhitectul german Erich Mendelsohn; stabilit la Londra (1933), apoi în SUA (1941); a lucrat mult la Ierusalim; promotor al arhitecturii moderne de orientare expresionistă, apoi organică (Casa Columbus din Berlin, Universitatea ebraică şi Centrul medical „Hadassah” din Ierusalim) (n. 1887)

– 1973: A murit Gustaf al VI-lea Adolf (Oskar Fredrik Vilhelm Olaf Gustaf Adolf), rege al Suediei din 1950 până la moartea sa; la 29 octombrie 1950 i-a succedat tatălui său la tron, deviza sa fiind „Plikten framför allt” – „Datoria înainte de orice” (n. 1882)

– 1978: A murit William (Willy) Messerschmitt, constructor de avioane şi industriaş german; în 1923 a deschis o uzină în care a creat avionul de transport Me-18 (1926), Me-109 de luptă (1935), perfecţionat ca Me-262 (1944) şi Me-163 Komet (1938); aparatele sale au adus superioritate aeriană Germaniei în prima fază a celui de-Al Doilea Război Mondial; după 1956 a realizat modele noi de avioane de instrucţie, de luptă şi cu decolare verticală (n. 1898)

– 1982: A murit actriţa americană de film Grace Kelly, devenită prinţesă de Monaco prin căsătoria sa, în anul 1956, cu prinţul Rainier al III-lea de Monaco (n. 1929)

– 2004: A murit Paul Melchior, geodez, geofizician şi astronom belgian; activitatea sa ştiinţifică s-a desfăşurat în două domenii principale: perturbaţia rotaţiei Pământului şi mareele terestre; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1925) – 20 de ani

– 2004: A murit chitaristul american Johnny Ramone, nume de referinţă al muzicii punk (n. 1948) – 20 de ani

– 2006: A murit Oriana Fallaci, ziaristă şi scriitoare italiană; renumită pentru corespondenţele sale de război (din Vietnam, Orientul Mijlociu sau America de Sud), ca şi pentru interviurile realizate cu o serie de personalităţi ale secolului al XX-lea (n. 1929)

– 2008: A murit pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (n. 1943)

– 2011: A murit actriţa americană de origine canadiană Frances Bay (n. 1919)

– 2012: A murit actorul şi regizorul de teatru şi film francez Pierre Mondy, cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (n. 1925)

– 2015: A murit actorul din Republica Moldova Mihai Volontir; în anul 2000 a fost desemnat drept cel mai bun actor al secolului al XX-lea din cinematografia moldovenească (n. 1934, în Regatul României)

– 2016: A murit actorul brazilian de televiziune Domingos Montagner (n. 1962)

– 2017: A murit actorul și cântărețul american Harry Dean Stanton (n. 1926)

– 2019: A murit cântărețul, compozitorul și producătorul muzical american Ric Ocasek (nume complet: Richard Theodore Otcasek); solistul „The Cars”, trupă pionieră a mişcării new wave (n. 1944) – 5 ani

– 2023: A murit Franco Migliacci, textier, producător muzical, actor, scriitor și scenarist italian (n. 1930) – 1 an

Sursa: RADOR