Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2024, 05:00 / actualizat: 9 septembrie 2024, 14:50

 S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 212 ani în urmă (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* Acum 167 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* În urmă cu 136 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator. Un medic pe nume Martin Coney a inventat incubatorul și, în cele din urmă, l-a adus în Statele Unite pentru a trata bebelușii din New York, unde s-a născut și Edith

* Cu 129 de ani în urmă (1895), sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* În urmă cu 93 de ani (1931) avea loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 84 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* În urmă cu 74 de ani începea „Blitz”, campanie de atacuri aeriene declanșate de Reich-ul nazist împotriva Marii Britanii. Începând cu 7 septembrie 1940 până pe 11 mai 1941 aviația militară germană Luftwaffe a bombardat orașe din Marea Britanie, provocând moartea a 43000 de persoane, peste jumătate dintre ele în Londra. Campania a început cu bombardarea timp de 76 de nopți consecutiv a Capitalei britanice. Deși nu au fost cele mai ucigașe bombardamente din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (în comparație cu cele îndreptate împotriva orașelor Hamburg, Dresda, Tokio, Hiroshima sau Nagasaki), aceasta a fost prima campanie aeriană de o asemenea amploare împotriva civililor. „Blitz-ul” era menit, în intenția lui Adolf Hitler, a fi un preludiu al invaziei terestre de către armata germană a Marii Britanii, rămasă singură în luptă împotriva naziștilor, după anihilarea Franței în vara lui 1940, în condițiile neutralității Statelor Unite și a pactului de neagresiune semnat de URSS cu Germania nazistă în anul precedent

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 00:00. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Se împlinesc 65 de ani (1959) de când era încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, la Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosip Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Acum 47 de ani (1977) avea loc la Washington, semnarea, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru titular al Academiei Române din 1899, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943) – 135 de ani

– 1897: S-a născut Alexandru Rally, poet şi traducător (din poezia franceză); a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1897: A murit Nicolae Popovici, compozitor de muzică bisericească, profesor şi dirijor de cor (n. 1857)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut Şerban Cioculescu, critic şi istoric literar, caragialeolog, publicist şi profesor; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984) – 120 de ani

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976)

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999) – 100 de ani

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001) – 95 de ani

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1936: S-a născut Peter Freund (nume complet: Peter George Oliver Freud), fizician și profesor american originar din România; contribuții importante în fizica particulelor și în fizica matematică, mai ales în domeniul teoriei coardelor; unul din părinţii teoriei stringurilor şi al teoriilor supersimetriei şi supergravitaţiei (m. 2018)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009) – 85 de ani

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, geograf şi etnolog, specialist al culturii populare, profesor; coordonator al Atlasului Etnografic Român

– 1944: S-a născut Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (m. 2017) – 80 de ani

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut Angela Gheorghiu, considerată una dintre cele mai mari soprane ale vremurilor noastre; vocea ei este considerată de critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1972: S-a născut scriitorul şi jurnalistul Dan Mircea Cipariu

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909) – 25 de ani

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (n. 1930)

– 2002: A murit lingvistul Eugenio Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; părinte al lingvisticii integrale; specialist în lingvistica generală şi romanică; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; fondatorul primei şcoli lingvistice din America de Sud şi al Şcolii lingvistice de la Tübingen; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1991) (n. 1921, la Mihăileni, azi în Rep. Moldova)

– 2003: A murit arheologul, istoricul de artă, profesorul şi muzeograful Radu Florescu; a adus contribuţii importante la dezvoltarea cercetării arheologice, muzeologiei, conservării, restaurării şi valorificării patrimoniului cultural (n. 1931)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu, figură reprezentativă a cinematografiei româneşti (n. 1931)

– 2008: A murit Vintilă Ivănceanu, poet, prozator, eseist, dramaturg și editor; este aşezat de critica literară în cadrul celui de-al treilea val al avangardismului românesc (care a fost posibil în perioada ”liberalizării” de după 1965), alături de Sebastian Reichmann, Valeriu Oişteanu sau Virgil Mazilescu; a emigrat în Austria, la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

– 2016: A murit poetul, eseistul şi publicistul Ilorian Păunoiu (n. 1965)

EVENIMENTE EXTERNE

– Algeria: Alegeri prezidențiale

– Cape Town, Africa de Sud: Campionatul de rugby, sezon regulat: Africa de Sud – Noua Zeelandă

– Santa Fe, Argentina: Campionatul de rugby, sezon regulat: Argentina – Australia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Aerului Curat pentru un Cer Albastru”, stabilită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin Rezoluţia 74/212 din 19 decembrie 2019, pentru a fi acordată o atenţie specială calității aerului (ce poate atenua schimbările climatice) şi gestionării deşeurilor

– „Ziua Mondială a Conştientizării Duchenne” este marcată, din 2014 (- 10 ani), pentru a atrage atenţia asupra urgenţei găsirii unui tratament eficient şi a realizării unor servicii specializate pentru distrofia musculară Duchenne, boală genetică cauzată de o mutație, sau o modificare, la nivelul genei care codifică distrofina (proteină prezentă în fiecare fibră musculară din organism, care acționează ca un „absorbant de șoc” și permite mușchilor să se contracteze și să se relaxeze fără a suferi leziuni; fără distrofină, mușchii nu pot funcționa și nu se pot repara în mod adecvat); a fost aleasă data de 7 septembrie (7/9) cu referire la cei 79 de exoni ai genei Duchenne

– Sărbătoarea naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges (Louis Leclerc) de Buffon, naturalist, biolog, matematician şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795)

– 1844: S-a născut arhitectul francez Emile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914) – 180 de ani

– 1866: S-a născut Tristan Bernard (nume real: Paul Bernard), romancier şi dramaturg francez (m. 1947)

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943)

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842)

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme (nume real: René-François-Armand Prudhomme); primul laureat al Premiului Nobel pentru literatură, la 10 decembrie 1901 (n. 1839)

– 1908: S-a născut Michael Ellis Debakey, chirurg cardio-vascular și profesor american; a perfecționat bypass-ul cardiopulmonar și a fost primul care, în anul 1966, a implantat unui bolnav cardiac o inimă artificială (m. 2008)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător de film și teatru, dramaturg și nuvelist american (m. 2003) – 115 ani

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998)

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006) – 110 ani

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru chimie în 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015)

– 1943: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels); considerată mult timp „regina muzicii disco” (înainte de a-i ceda „coroana” Donnei Summer)

– 1948: S-a născut fostul preşedinte al Emiratelor Arabe Unite, şeicul Khalifa Bin Zayed Al-Nahyan; a deținut și titlurile de Comandant Suprem al Forțelor Armate și președinte al Consiliului Suprem al Petrolului (m. 2022)

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883) – 75 de ani

– 1955: S-a născut actriţa și cântăreața croată Mira Furlan (m. 2021)

– 1959: S-a născut Drew Weissman, cercetător american, specialist în medicină, microbiologie, biochimie, imunologie; cunoscut mai ales, pentru cercetările sale în domeniul acidului ribo-nucleic; Premiul Nobel pentru medicină în 2023, împreună cu biochimista americană Katalin Kariko, pentru „descoperirile lor privind modificările bazelor nucleozidice, care permit dezvoltarea unor vaccinuri ARNm eficiente împotriva Covid-19 (noul tip de coronavirus)” – 65 de ani

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (cunoscută şi sub pseudonimul Isak Dinesen) (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist, regizor şi producător de film britanic; devenit celebru pentru romanele „Shogun” şi „Tai-Pan” și pentru scenariile unor filme ca „Marea Evadare” şi „Domnului profesor, cu dragoste” (n. 1924) – 30 de ani

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

– 2019: A murit actorul american de film, televiziune și teatru John Wesley (nume complet: John Wesley Houston); celebru pentru rolul din serialul TV de succes „Fresh Prince of Bel Air” (n. 1947) – 5 ani

– 2022: A murit cosmonautul rus Valeri Poliakov, care a petrecut 437 de zile la bordul staţiei spaţiale ruseşti Mir, între ianuarie 1994 şi martie 1995, ceea ce reprezintă un record absolut pentru durata unei singure misiuni în spaţiu (n. 1942)

Sursa: RADOR