Calendarul zilei – 12 august

Publicat de Codrin RAITA, 12 august 2024, 05:00 / actualizat: 14 august 2024, 14:13

S-a întâmplat într-o zi de 12 august

* Acum 191 de ani (1833) era fondat oraşul Chicago, pe temelia unui sătuc numit Windy-City, care avea o populaţie de numai 200 de persoane. În prezent este cel mai mare oraș din statul Illinois și al treilea oraș ca mărime din Statele Unite ale Americii, după New York și Los Angeles, având o populație de aproximativ 2.700.000 de locuitori

* În urmă cu 173 de ani (1851) inventatorul şi antreprenorul american, Isaac Merrit Singer (1811-1875), a brevetat prima maşină de cusut funcțională, ce-i poartă numele („Singer”). Considerate mai mult o îmbunătățire a unui model deja existent, creat de Elias Howe (care la rândul său a perfecționat patentul lui Walter Hunt), decât o invenție, mașinile de cusut Singer se fabrică și în prezent, rămânând în continuare un etalon în domeniu. În doar doi ani, din 1851 până în 1853, compania recent înființată de Singer, împreună cu Edward C. Clark, un avocat din New York, Singer Sewing Machine, a devenit cea mai mare companie nord-americană din domeniul producției și comercializării mașinilor de cusut. În 1853, mașina de cusut Singer era atât de apreciată încât se vindea cu 100 de dolari, echivalentul a peste 3000 de euro la valoarea de azi a banilor. Compania își schimbă apoi numele în Singer Manufacturing Company și, după alți doi ani, devine lider mondial în domeniul producției și comercializării mașinilor de cusut. Expansiunea sa mondială a început după ce mașinile de cusut Singer au primit marele premiu la Târgul Internațional de la Paris. Într-un fel, se poate afirma că Singer a fost prima companie cu adevărat multinațională

* Cu 153 de ani în urmă (1871) Al. Papiu-Ilarian prezenta, ca dar din partea unui cleric din Reghin, Mihail Crişan, 160 de monede romane, care, împreună cu alte 19 monede şi medalii româneşti, dăruite tot atunci de V. A. Urechia, stau la baza Cabinetului numismatic al Academiei Române (12/24)

* Acum 104 ani (1920) a avut loc Bătălia de la Varșovia (uneori numită și Miracolul de pe Vistula), bătălia finală a războiului polono-sovietic, conflict care a început la scurtă vreme după încheierea primului război mondial (1918) și a fost încheiat prin Tratatul de pace de la Riga din 1921. Bătălia de la Varșovia a început pe 12 august și s-a încheiat pe 25 august 1920, prin victoria decisivă a polonezilor. Forțele Armatei Roșii comandate de Mihail Tuhacevski s-au îndreptat către capitala Poloniei, Varșovia, și către fortăreața Modlin aflată în vecinătate. Pe 16 august, forțele poloneze conduse de Józef Piłsudski au contraatacat dinspre sud, forțând trupele rusești să se retragă în dezordine către est, traversând râul Niemen

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de când erau încheiate, la Geneva, Convenţiile internaţionale pentru protecţia victimelor de război. La data de 21.V.1954 a apărut Decretul privind ratificarea acestor Convenţii de către România

* Acum 71 de ani (1953) a fost testată, în secret, în Kazahstan, prima bombă atomică cu hidrogen sovietică. Bomba, cu o putere de 400 kilotone TNT, era de zeci de ori mai puternică decât bomba lansată de americani, cu opt ani înainte, deasupra oraşului japonez Hiroshima. La 12 august 1953, Uniunea Sovietică a detonat o bombă termonucleară („hidrogen”) la locul de testare Semipalatinsk din nordul Kazahstanului. Lucrările la superbombă începuseră în 1946, cu trei ani înainte ca Uniunea Sovietică să detoneze prima sa bombă atomică. Proiectul a fost organizat de Directoratul principal, sub conducerea lui Lavrentii Beria, ministrul securității statului (MGB). Directoratul era condus de Igor Kurchatov (1903-1960), un fizician care fusese numit director științific al proiectului nuclear al Uniunii Sovietice în 1943. Proiectarea bombei se baza pe conceptul „tort cu straturi” dezvoltat de fizicianul Andrei Saharov (1921-1989), potrivit căruia straturi alternative de material termonuclear și uraniu-238 au fost plasate într-o bombă de fisiune

* În urmă cu 43 de ani (1981) International Business Machines (IBM) a prezentat primul computer personal „IBM 5150 PC”, dotat cu sistem de operare MS DOS, creat de compania Microsoft. Avea un processor 8088, 84 KB de memorie şi un BIOS (sistem de bază de intrare şi ieşire) realizat special pentru computer. IBM a vândut aproximativ 35.000 de unităţi în 1981, dar cererea a căpătat în scurt timp proporţii gigantice. IBM Personal Computer, prescurtat IBM PC, este versiunea originală și precursoare a tuturor platformelor compatible PC de astăzi. Modelul IBM numărul 5150, care a fost lansat la 12 august 1981, a fost creat de o echipă de ingineri și designeri sub conducerea lui Don Estridge la IBM Entry Systems Division din Boca Raton, statul Florida (SUA)

* Cu 32 de ani în urmă (1992) a luat fiinţă Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România – UARF, organizație profesională a creatorilor de film, având ca model Statutul Uniunii Realizatorilor de Film din Franţa. Regizorii Sergiu Nicolaescu, Andrei Blaier, Dan Piţa, Manole Marcus şi Iulian Mihu au consimţit înfiinţarea unei organizaţii profesionale de creatori care să cuprindă autori şi realizatori de film şi să reprezinte cu mai mult interes preocupările şi drepturile autorilor şi realizatorilor de film, morale şi materiale, dar şi desfăşurarea de activităţi în folosul cinematografiei româneşti. Iniţiatorilor li s-au alăturat, ca membri fondatori, şi alţi cineaşti importanţi: Ioan Cărmăzan, Şerban Marinescu, Constantin Vaeni, Alexa Visarion, Dinu Tănase, Mihai Constantinescu, Adrian Enescu, Horia Pătraşcu, Dumitru Radu Popescu, Jean Georgescu, Manole Marcus, Tudor Mărăscu, Iulian Mihu, Anghel Mora, Savel Stiopul, Lucian Bratu, Mircea Veroiu şi Dan Macri, care au semnat Actul de constituire a Uniunii şi au acceptat ca 12 august 1992 să fie data înfiinţării. Astfel, la 30.11.1992, prin Sentinţa Civilă nr. 353, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis cererea de înscriere ca persoană juridică a U.A.R.F. şi i-a acordat personalitate juridică, ca o organizaţie apolitică şi non-guvernamentală. Încă de la înfiinţare și până în 2013 (anul decesului), Uniunea a fost condusă de regizorul Sergiu Nicolaescu, în calitate de preşedinte, unul dintre cei mai prolifici cineaşti, care a realizat peste 60 de opere cinematografice de înalta valoare. Din februarie 2013, Uniunea este condusă de regizorul, scenaristul, scriitorul şi prof. univ. dr. Ioan Cărmăzan

Aniversări – Comemorări

– 1816: S-a născut Ion Ghica, scriitor, economist, om politic; fruntaş al Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească; luptător pentru Unirea Principatelor; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; membru titular al Academiei Române din 1874, preşedinte al Societăţii Academice Române şi al Academiei Române în mai multe rânduri (m. 1897)

– 1856: S-a născut mitropolitul primat Athanasie Mironescu; lucrări de istorie şi morală bisericească; membru de onoare al Academiei Române din 1909 (m. 1931)

– 1865, 12/24: S-a născut (la Sigmaringen, Germania) Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a şi fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, fiind dezavuat, însă, de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 decembrie 1918; la 15 octombrie 1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (m. 1927)

– 1884, 12/25: S-a născut medicul Ioan (sau Ion) Enescu; considerat unul dintre întemeietorii cardiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972) – 140 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 23.VIII.1884

– 1899: S-a născut medicul militar dermatolog Scarlat Longhin; a urcat treptele ierarhiei militare până la gradul de general; a întreprins cercetări originale, fiind precursorul imunostimulării nespecifice cu vaccinul BCG; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979) – 125 de ani

– 1902: S-a născut Savin Constant (pseudonimul lui Dumitru Constantinescu), poet şi prozator; frate cu Eugen Constant şi Paul Constant; puţinele pagini rămase atestă certe virtuţi literare (m. 1928, într-un accident feroviar)

– 1907: S-a născut (în România, la Turda) Étienne Hajdú (István Hajdú), sculptor francez de origine ungaro-evreiască; stabilit la Paris în 1927 (m. 1996)

– 1909: S-a născut V.[asile] Spiridonică, poet, prozator şi publicist (m. 1988) – 115 ani

– 1913: S-a născut actriţa Clody Bertola (m. 2007)

– 1913: A murit Nicolae Ch. Quintescu, critic literar, filolog şi traducător; specialist în limba şi literatura latină; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for (1884-1885; 1909-1912) (n. 1841)

– 1929: S-a născut Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 2009) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Liliana Tomescu, actriţă, interpretă, traducătoare şi profesoară de „Arta actorului”; a fost actriţă a Teatrului Nottara din Bucureşti timp de 30 de ani; la 35 de ani a primit titlul de „Artistă Emerită“, fiind cea mai tânără actriţă din România care l-a primit vreodată (m. 2021, în Suedia, acolo unde era stabilită din 1980) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Ion Minoiu, pictor şi ceramist; autorul unor importante lucrări de artă monumentală (m. 2022)

– 1933: S-a născut actriţa Anca Verești (m. 2022)

– 1933: A murit Alexandru Philippide, lingvist şi filolog, creatorul şcolii filologice ieşene; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1859)

– 1936: S-a născut matematicianul Marius Iosifescu; strălucită carieră în cercetare în domeniile teoriei probabilităţilor, teoriei proceselor stocastice şi analizei reale; director al Centrului de Statistică Matematică (1976-2001), director al Institutului de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc-Caius Iacob” al Academiei Române (2001-2020); membru titular al Academiei Române din 2000; vicepreşedinte al Academiei Române (2002-2010) (m. 2020)

– 1937: A murit prozatorul şi publicistul Al.[exandru] Sahia (pseudonimul lui Alexandru Stănescu); membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1908)

– 1939: S-a născut saxofonistul şi clarinetistul Alin Constanţiu, interpret de muzică de jazz; considerat „regele swing-ului la clarinet” şi supranumit, de criticii de specialitate, „Benny Goodman al României”; membru al Big-Band-ului Orchestrei de Estradă a SRR (1990-2005); membru fondator al grupurilor „Marius Popp Quartet” şi „Vocal Jazz Quartet”, liderul grupului „Remember ’26” (m. 2011) – 85 de ani

– 1949: S-a născut Dan Mohanu, pictor, restaurator de pictură murală şi profesor universitar – 75 de ani

– 1952: S-a născut soprana, violonista şi profesoara Eleonora Enăchescu (m. 2015)

– 1963: A murit matematicianul Simion Sanielevici; cercetări în domeniul ecuaţiilor diferenţiale, integrale şi integrofuncţionale; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1870)

– 1965: A murit Constantin K. Kiriţescu, istoric (autor al unor lucrări fundamentale privind participarea României la cele două conflagraţii mondiale), zoolog (contribuţii la cunoaşterea faunei de reptile şi batracieni din ţara noastră), autor de manuale şi publicist (n. 1876)

– 1969: S-a născut actrița de teatru și prezentatoarea tv. Simona Mihăescu – 55 de ani

– 1972: S-a născut actorul Marius Florea Vizante

– 1973: S-a născut chitaristul George Pătrănoiu, membru fondator al formaţiei de pop rock „Taxi”, alături de care a cântat din 1999 până în 2006 (m. 2015)

– 1985: A murit Marcel Mihalovici, compozitor francez de origine română (n. 1898)

– 2000: A murit psihanalistul francez de origine română Serge Lebovici, specialist de renume mondial în psihiatria copilului (n. 1915)

– 2011: A murit George Radu Bogdan, istoric şi critic de artă, scriitor şi publicist; s-a consacrat, vreme de mai bine de jumătate de secol, operei şi posterităţii pictorului Ioan Andreescu (n. 1920). NOTĂ: www.fundatiaradubogdan.org menționează decesul la 15.VIII.2011

– 2012: A murit geofizicianul Dumitru Enescu; contribuţii semnificative în domeniul seismologiei; fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1930)

– 2017: A murit Tudor Postelnicu, demnitar comunist, şef al Departamentului Securităţii Statului (1978-1987) şi ministru de interne (1987-1989); judecat în cadrul lotului „CPEx”, a făcut 7 ani de închisoare (n. 1931)

– 2018: A murit Radu Demian, fost mare internaţional de rugby în anii ’60 – ’70 ai secolului trecut, antrenor; supranumit „Gigantul Carpaţilor” (n. 1938)

– 2019: A murit Florin Halagian, unul dintre cei mai importanți antrenori din istoria fotbalului românesc (n. 1939) – 5 ani

– 2019: A murit Mircea Sevaciuc, luptător anticomunist, participant activ la mişcarea muncitorească anticomunistă din noiembrie 1987 de la Braşov, fost deţinut politic; membru fondator şi lider al Mişcării „15 Noiembrie 87”, iniţiator al primei întruniri a Rezistenţei Române de la Braşov din septembrie 1990 (n. 1954) – 5 ani

– 2022: A murit Victor Axenciuc, economist și profesor universitar doctor; cercetări în domeniul istoriei economiei naționale, temele abordate fiind: restituirea și constituirea datelor și seriilor seculare pe termen lung privind economia României, cuprinzând peste 3.200 de indicatori economici, calcularea pe baza acestora a indicatorilor sintetici – venitul național, produsul intern brut, avuția națională ș.a.; a desfășurat timp de peste o jumătate de veac activitate didactică; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Moscova: Președintele statului Palestina, Mahmoud Abbas va vizita Rusia, unde se va întâlni cu președintele Vladimir Putin (12 – 14 aug.)

– Kubinka, Rusia: Forumul militar anual „Armata 202” (12 – 18 aug.)

– Geneva: Conferință de presă susținută de șeful CICR – Comitetul Internațional al Crucii Roșii – cu ocazia celei de-a 75-a aniversări a Convențiilor de la Geneva

-New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind problema subreprezentării Africii în cadrul acestuia

-Los Angeles, Statele Unite: Actorul american Vince Vaughn își primește steaua Hollywood Walk of Fame

– Viena: Publicarea raportului lunar OPEC (Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol)

– Franța: Ciclism – Turul Franței feminin 2024 (12 – 18 aug.)

– Cincinnati, SUA: Tenis – Turneul ATP Masters 1000 de la Cincinnati (12 – 19 aug.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Tineretului”, marcată începând din anul 2000, a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU (la 17.XII.1999), la recomandarea Conferinţei mondiale a miniştrilor responsabili cu problemele tineretului, desfăşurate la Lisabona, între 8 şi 12.VIII.1998. Tema de anul acesta este: „De la clicuri la progres: Căi digitale pentru tineret pentru dezvoltare durabilă”. NOTĂ: Se mai sărbătoreşte şi „Ziua mondială a tineretului”, organizată anual, din 1985, la iniţiativa Papei Ioan Paul al II-lea, în cadrul Bisericilor catolice locale în duminica Floriilor sau/şi într-o zi stabilită la nivelul fiecărei Dieceze/Eparhii. Tot la doi sau trei ani se realizează o celebrare extraordinară într-un loc ales de Papă, de comun acord cu Conferinţele Episcopale Naţionale. În anul 2023 au avut loc „Zilele mondiale ale tineretului” (ediţia XXXV) în Portugalia, între 26 – 31 iulie într-o dieceză din Portugalia și între 1 – 6 august la Lisabona

– „Ziua Mondială a Elefantului”, creată în 2011 de către regizoarea canadiană Patricia Sims şi de Fundaţia pentru Reintroducerea Elefantului din Thailanda, a fost sărbătorită pentru prima dată la 12 august 2012. Elefanţii sunt inteligenţi, au o memorie foarte bună, sunt capabili să simtă o gamă largă de emoţii profunde, de la durere la bucurie, precum şi empatie şi au o conştiinţă de sine uimitoare. Elefanții sunt orientaţi spre familie, creează societăţi complexe şi solidare, asemănătoare cu cea umană. Pentru toate aceste calităţi, elefanţii sunt foarte iubiţi. Cu toate acestea, ei sunt şi ucişi cu brutalitate în fiecare an pentru fildeşul lor de către braconieri, care pot obţine adesea salariul pe o lună sau mai mult din fildeşul unui singur animal, vânzându-l pe piaţa internaţională. Pierderea habitatului este, de asemenea, un pericol pentru populaţia de elefanţi din lume, deoarece îi privează de sutele de kilograme de hrană de care au nevoie în fiecare zi, îngreunând astfel reproducerea lor. În ultimul deceniu, numărul de elefanți a scăzut semnificativ, cu 62%

– 1612: A murit Giovanni Gabrielli, compozitor şi organist italian (n. ~1557)

– 1633: A murit compozitorul italian Jacopo Peri (n. 1561)

– 1781: S-a născut Robert Mills, considerat primul arhitect american profesionist născut în America; autor a numeroase construcţii oficiale (de exemplu, Monumentul Washington/1836) (m. 1855)

– 1827: A murit William Blake, pictor, gravor şi poet englez, reprezentant de seamă al preromantismului englez (n. 1757)

– 1848: A murit inginerul englez George Stephenson, considerat întemeietorul transportului feroviar; începând din 1814 a construit mai multe tipuri de locomotive, iar în 1823 a condus lucrările primei căi ferate publice şi a întemeiat prima uzină de locomotive (la Newcastle) (n. 1781)

– 1866: S-a născut Jacinto Benavente, autor dramatic spaniol; Premiul Nobel pentru literatură în 1922 (m. 1954)

– 1881: S-a născut Cecil B. De Mille, regizor şi producător american de film; unul dintre întemeietorii Hollywood-ului; a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea companiei Paramount Pictures (m. 1959)

– 1887: S-a născut fizicianul şi profesorul austriac Erwin Schrödinger, considerat unul din „părinţii” fizicii cuantice; fondatorul mecanicii ondulatorii; Premiul Nobel pentru fizică în 1933 (m. 1961)

– 1898: S-a născut geograful francez Robert Ficheux, discipol al renumitului geograf Emmanuel de Martonne, puternic ataşat de România; sub îndrumarea acestuia, Ficheux şi-a pregătit teza de doctorat cu un subiect privind geomorfologia întregului masiv al Munţilor Apuseni; în 1918, în cadrul tratativelor de încheiere a păcii după Primul Război Mondial este desemnat expert al Comitetului de studii de pe lângă Conferința de Pace, fiind principalul autor al recomandărilor făcute, cu scrupuloasă obiectivitate, guvernului francez, privind teritoriile ce urmau să fie recunoscute României prin tratatele de pace; între anii 1935 şi 1938 a fost numit, la recomandarea lui Emil Racoviţă, succesor al lui George Vâlsan la Catedra de geografie fizică a Universităţii din Cluj; membru corespondent străin (1948) şi membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (m. 2005)

– 1900: A murit astronomul american James Edward Keeler (n. 1857)

– 1922: S-a născut Miloš Jakeš, ultimul lider comunist cehoslovac răsturnat de la putere în 1989, în urma Revoluţiei de catifea; secretar general al Partidului Comunist din 1987 până în 1989 (m. 2020)

– 1922: A murit Arthur Griffith, jurnalist şi om politic naţionalist irlandez; principalul fondator al partidului Sinn Féin (1905), aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze (IRA); a condus delegaţia irlandeză la tratativele care s-au încheiat prin semnarea Acordului anglo-irlandez de la Londra (6.XII.1921), prin care Irlanda (cu excepţia a şase comitate din nord-vest/Ulster, care au optat pentru rămânerea în cadrul Regatului Unit) primea statut de dominion, sub numele de Statul Liber Irlanda; un an mai târziu, Arthur Griffith a devenit pentru scurt timp (până la moarte) preşedinte al Statului Liber Irlanda (n. 1871)

– 1925: S-au născut fraţii gemeni Norris McWhirter (m. 2004) şi Ross McWhirter (m. 1975, ucis de IRA – Armata Republicană Irlandeză), jurnalişti britanici, pasionaţi de ciudăţenii şi de recorduri, co-fondatori ai celebrei cărţi „Guinness Book of Records”. NOTĂ: La 27.VIII.1955 a apărut primul exemplar al celebrei cărţi „Guiness Book of Records” (cartea va fi publicată, însă, în septembrie acelaşi an); ideea editării unei „cărţi a recordurilor” şi a faptelor-unicat din natură sau realizate de om i-a aparţinut lui Sir Hugh Beaver; acesta a luat legătura cu fraţii Norris şi Ross McWhirter din Londra, care se ocupau cu evidenţa unor fapte ieşite din comun; încă din primul an de apariţie, aceasta s-a clasat pe primul loc în topul celor mai bine vândute cărţi

– 1926: S-a născut John Derek, actor de film, regizor şi fotograf american (m. 1998)

– 1928: A murit compozitorul, folcloristul, publicistul și profesorul ceh Leos Janáček (n. 1854)

– 1930: S-a născut (la Budapesta, într-o familie de evrei maghiari) George Soros, economist, activist politic, om de afaceri multimiliardar și filantrop american

– 1931: S-a născut romancierul, scenaristul și dramaturgul american William Goldman; a semnat scenariile mai multor filme de succes, printre care „All the President’s Men” și „Marathon Man” (m. 2018)

– 1935: S-a născut Harry Kupfer (nume complet: Harry Alfred Robert Kupfer), unul dintre cei mai reputaţi regizori de operă germani (m. 2019)

– 1939: S-a născut actorul american de film și TV George Hamilton – 85 de ani

– 1949: S-a născut Mark Knopfler, solist, chitarist, compozitor și producător muzical britanic; este cunoscut ca vocalist al formației rock britanice, Dire Straits, pe care a fondat-o în 1977, alături de fratele său David – 75 de ani

– 1955: A murit scriitorul german Thomas Mann; Premiul Nobel pentru literatură în 1929 (n. 1875)

– 1964: A murit scriitorul englez Ian Fleming, autor de romane de spionaj al căror personaj principal este agentul secret 007, James Bond; primul film din seria inspirată de celebrul personaj („Dr. No”), cu Sean Connery în rolul principal, a fost lansat în 1963 (n. 1908) – 60 de ani

– 1969: S-a născut Tanita Tikaram, solistă şi compozitoare britanică de muzică pop-folk, de origine malaysiană – 55 de ani

– 1971: S-a născut Peter „Pete” Sampras, jucător de tenis american de origine greacă; a activat între anii 1988 și 2002, câștigând de paisprezece ori Marele Șlem la categoria simplu bărbați

– 1973: A murit Karl Ziegler, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1963, împreună cu Giulio Natta (n. 1898)

– 1979: A murit biochimistul britanic de origine germană Ernst Boris Chain; co-laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1945, alături de Sir Alexander Fleming şi Sir Howard Florey (n. 1906) – 45 de ani

– 1982: A murit actorul american de film Henry Fonda (n. 1905)

– 1989: A murit fizicianul american William Shockley; Premiul Nobel pentru Fizică în 1956, împreună cu conaţionalii săi Walter Bratain şi John Bardeen, pentru fundamentarea teoriei şi tehnicii tranzistorilor (n. 1910) – 35 de ani

– 1992: A murit John Cage, compozitor şi pianist american; inventatorul „pianului preparat” (între ale cărui corzi sunt plasate obiecte din diferite materiale care modifică sunetele); a introdus în muzică noţiunea de indeterminare, ideile hazardului şi creativităţii interpretului (n. 1912)

– 1996: A murit Viktor Ambarţumian, astronom şi astrofizician armean (fost preşedinte al Uniunii Astronomice Internaţionale) (n. 1908)

– 2009: A murit chitaristul american Les Paul (numele de scenă al lui Lester William Polsfuss); inventatorul chitarei electrice moderne şi inovator în materie de înregistrări audio; considerat unul dintre inventatorii rock-and-roll-lui, alături de Elvis Presley şi The Beatles (n. 1915) – 15 ani

– 2014: A murit Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (n. 1924) – 10 ani

Sursa: RADOR