Calendarul zilei – 28 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 28 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 29 iulie 2024, 13:19

S-a întâmplat într-o zi de 28 iulie

* Cu 176 de ani în urmă (1848) a avut loc o nouă adunare populară pe „Câmpia Libertăţii” (Filaret) din Bucureşti, unde s-a ales o Locotenenţă domnească formată din trei membri (liberalii moderaţi Nicolae Golescu, Ion Heliade Rădulescu şi Christian Tell), care a acceptat să modifice Constituţia în sensul dorit de sultan. A doua zi Locotenenţa a fost recunoscută de comisarul Porţii Otomane drept guvern legitim al Ţării Româneşti (28.VII/9.VIII)

* Acum 156 de ani (1868) era ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA, prin care populaţia afro-americană putea beneficia de cetăţenie. Abia în anul 1868, printr-o modificare a Constituţiei, Statele Unite acordau cetăţenie populaţiei afro – americane. Al 14-lea amendament la Constituția Statelor Unite a fost ratificat la 9 iulie 1868. Acesta, împreună cu amendamentele 13 și 15, sunt colectiv cunoscute sub numele de amendamentele pentru reconstrucție, întrucât au fost toate ratificate în perioada postbelică a războiului civil. Deși al 14-lea amendament a fost destinat să protejeze drepturile sclavilor eliberați recent, acesta a continuat să joace un rol major în politica constituțională până în prezent. Dintre cele trei amendamente la Reconstrucție, al 14-lea este cel mai complicat, având și cele mai neprevăzute efecte. Scopul său general a fost să consolideze Legea drepturilor civile din 1866, care garanta că „toate persoanele născute în Statele Unite” erau cetățeni și trebuia să li se acorde „beneficii complete și egale pentru toate legile”. Connecticut a fost primul stat care a ratificat cea de-a 14-a modificare la 30 iunie 1866. În următorii doi ani, 28 state au ratificat amendamentul, deși nu fără incidente. În sud, atât Lousiana, cât și Carolina, au refuzat inițial să ratifice amendamentul. Cu toate acestea, al 14-lea amendament a fost ratificat oficial la 28 iulie 1868. Al 14-lea amendament la Constituția SUA conține patru secțiuni, dintre care primul este cel mai important – Secțiunea 1 garantează cetățenia tuturor persoanelor născute sau naturalizate în SUA. De asemenea, garantează tuturor americanilor drepturi constituționale și neagă statele de dreptul de a limita aceste drepturi prin legislație. De asemenea, se asigură că „viața, libertatea sau proprietatea” cetățeanului nu va fi refuzată fără un proces juridic corespunzător

* Sunt marcați 110 ani (1914) de când Austro-Ungaria declara război Serbiei, fapt ce a dus la declanşarea Primului Război Mondial (28.VII.1914 – 11.XI.1918). La 28 iunie 1914, moştenitorul tronului austro-ungar, Arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo (Bosnia), de un student sârb. O lună mai târziu izbucnea prima conflagraţie mondială, care se va încheia oficial la 11 noiembrie 1918, curmând vieţile a zece milioane de militari şi cel puţin şapte milioane de civili

* Se împlinesc 105 ani de când era înregistrată Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (International Union of Pure and Applied Chemistry – IUPAC), organizație non-guvernamentală, unica autoritate ce elaborează standarde pentru nomenclatura substanțelor anorganice sau organice. Înființată de Consiliul Internațional de Cercetare (IRC) la Bruxelles la 28 iulie 1919, Uniunea Internațională de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) a fost printre primele uniuni internaționale ale Consiliului. IUPAC a apărut din două proiecte concurente: unul pentru un succesor al Asociației Internaționale a Societăților Chimice (IACS) de dinainte de război, celălalt răspunzând unor idealuri specific postbelice, inclusiv o alianță între știință și industrie sub auspiciile a două societăți naționale din industria chimică

* Cu 73 de ani în urmă (1951) era adoptată Convenţia Naţiunilor Unite privind statutul refugiaţilor. A intrat în vigoare la 21 aprilie 1954 şi a fost completată cu un Protocol adiţional în octombrie 1967. România a aderat la această Convenţie prin Legea nr. 46/4.VII.1991

* Acum 48 de ani (1976) a avut loc cutremurul devastator din Tangshan/China, care s-a soldat cu peste 250.000 de victime, fiind considerată cea mai mare catastrofă seismică. Se crede că seismul din 1976 (ce a avut magnitudinea de 8,3 grade pe scara Richter) din provincia Tangshan, China, a fost cel mai cumplit din secolul al XX-lea, însă guvernul chinez nu a publicat niciodată bilanţul exact al dezastrului. China a declarat iniţial că numărul morţilor se ridică la 655.000, dar după aceea a susţinut că acesta a fost între 240.000 şi 255.000, cifră pe care mulţi experţi o consideră prea scăzută. Numărul de morţi a crescut şi din cauza distrugerilor provocate de replica cutremurului care s-a produs în după-amiaza zilei următoare şi a avut o magnitudine de 7,1, „desăvârşind” astfel dezastrul cutremurului iniţial. În timp ce supravieţuitorii săpau printre ruine încercând să mai salveze răniţi sau să-şi recupereze obiectele, cutremurul cu magnitudinea de 7,1 a lovit nemilos, spulberând aproape tot ce mai rămăsese în picioare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională a Ambulanţei” este marcată, începând cu anul 2015, pentru recunoaşterea contribuţiei serviciilor de Ambulanţă în asigurarea şi menţinerea stării de sănătate a cetăţenilor. Prima „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare din Bucureşti) a apărut la această dată, în 1906, din iniţiativa privată a profesorului Nicolae Minovici, sub deviza „Totdeauna şi tuturor, gata pentru ajutor”; România a devenit astfel al treilea stat din Europa cu serviciu de ambulanţă, după Olanda şi Austria

– „Ziua Judeţului Timiş”, sărbătorită de administraţia timişeană pentru prima dată în 2016; la 28 iulie 1919 a fost instalată administraţia română în judeţul Timiş-Torontal – 105 ani

– 1854: S-a născut (la Viena, într-o familie originară din Banat) Victor Babeş, medic şi bacteriolog; unul dintre fondatorii microbiologiei moderne; autor al primului tratat de bacteriologie din lume (în colaborare cu Victor Cornil, Paris 1885); a pus bazele inframicrobiologiei, seroterapiei moderne, histologiei, epidemiologiei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1899-1900; 1918-1919) (m. 1926) – 170 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 4.VII.1854

– 1892: S-a născut economistul Victor Bădulescu; a participat, ca delegat al României la negocierile financiare şi comerciale din cadrul Societăţii Naţiunilor, la tratativele şi aranjamentele privind despăgubirile de război; a fost desemnat ca membru permanent al Consiliului Economic al Micii Antante şi, ulterior, al Înţelegerii Balcanice; membru corespondent al Academiei Române din 1945; deţinut politic (m. 1953, în închisoare)

– 1916, 28.VII/10.VIII: S-a născut inginerul Nicolae Patraulea; autor al unor lucrări fundamentale în domeniul mecanicii fluidelor; membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2007)

– 1924: S-a născut părintele Constantin Voicescu, unul din marii duhovnici ai României; a stat 13 ani în temniţele comuniste; din 1976 şi până la sfârşitul vieţii a fost preot paroh la Biserica Sapienţei; unul din fondatorii aşezământului medical-creştin „Christiana” (m. 1997) – 100 de ani

– 1928: S-a născut compozitorul, muzicologul și profesorul Adrian Raţiu (m. 2005)

– 1931: S-a născut sculptorul Alexandru Gheorghiţă (m. 2011)

– 1932: S-a născut artistul vizual Romul Nuţiu, principal reprezentant al expresionismului abstract în România (m. 2012)

– 1942: S-a născut Marcel Lapteş, etnograf, etnolog, publicist, scriitor și profesor

– 1945: A murit Litman Leon Ghelerter, unul dintre fruntașii mișcării socialiste din România, doctor, ctitor de spitale și publicist (n. 1873)

– 1949: S-a născut actriţa Ioana Pavelescu; a devenit cunoscută în 1976, odată cu filmul „Osânda”, de Sergiu Nicolaescu, în rolul tulburător al Ruxandrei – 75 de ani

– 1951: S-a născut scriitorul, publicistul şi profesorul Constantin Stan (m. 2011)

– 1967: S-a născut saxofonistul Cristian Mihail Soleanu

– 1970: A murit scriitorul A.[urel] P.[avel] Bănuţ (n. 1881)

– 1970: A murit chimistul Costin D. Neniţescu; lucrări în domeniul chimiei organice şi industriale; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1971: S-a născut pianistul Horia Mihail, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio

– 1976: S-a născut ciclistul Carol-Eduard Novak, cvintuplu campion mondial şi primul campion paralimpic din istoria României (2012, Londra); ministrul Tineretului și Sportului în guvernul Cîțu, între 23 decembrie 2020 și 25 noiembrie 2021 și în guvernul condus de Nicolae Ciucă (2021 – 2023); fost președinte al Federației Române de Ciclism

– 1985: A murit traducătoarea şi publicista Valeria Sadoveanu; a doua soţie a scriitorului Mihail Sadoveanu; a tradus, singură sau în colaborare, din literaturile clasice europene şi a desfăşurat o amplă activitate publicistică, în special despre Mihail Sadoveanu (n. 1907)

– 1998: A murit publicistul Anton Uncu (n. 1938)

– 2005: A murit George Sbârcea, muzicolog şi compozitor (n. 1914)

– 2007: A murit scriitorul francez de origine română Isidore Isou (numele real: Jean-Isidore Goldstein), fondatorul lettrismului (1946) (n. 1925)

– 2010: A murit Cornelia Ştefănescu, istoric şi critic literar (n. 1928)

– 2011: A murit Petre Oprea, critic şi istoric de artă (n. 1928)

– 2012: A murit Mihai Lupoi, ofiţer, arhitect şi politician (senator în legislatura 2000-2004 şi 2004-2008, în judeţul Dolj pe listele partidului PRM), unul din personajele cheie implicate în Revoluţia din 1989 (n. 1953)

– 2019: A murit Monica Ghiuţă, actriţă de teatru şi film, cu o îndelungată carieră pe scena Teatrului Mic (1969-1990) (n. 1940) – 5 ani

– 2021: A murit agronomul și profesorul universitar Gheorghe Sin; a efectuat studii privind: influența rotației culturilor asupra producției, a conservării fertilității solului și a combaterii buruienilor, bolilor și dăunătorilor; elaborarea de metode noi de lucrare a solului; perfecționarea tehnologiei de semănat; evoluția însușirilor solului sub influența agrotehnicii aplicate; perfecționarea sistemei de mașini; membru titular și fondator al Academiei Oamenilor de Știință din România; președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu – Șișești” (2009 – 2017); membru corespondent al Academiei Române din 2006 (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Venezuela: Alegeri prezidențiale

– Berlin: Christian Lindner, ministrul german de finanțe și lider al FDP, va acorda un interviu pentru ARD, ca parte a seriei de interviuri politice de vară a postului

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Bunicilor și a Persoanelor în Vârstă” este celebrată, din 2021, la inițiativa papei Francisc, în cea de-a patra duminică a lunii iulie, în preajma comemorării liturgice a Sfinților Ioachim și Ana, bunicii după trup ai lui Iisus (pe 26 iulie). Această zi mondială reprezintă unul din roadele Anului Familia „Amoris Laetitia”. De atât de multe ori bunicii sunt uitați, uitând astfel bogăția de a păstra rădăcinile. Bătrânețea este un dar și bunicii sunt inelul de legătură dintre diversele generații pentru a transmite tinerilor experiența de viață și de credință. NOTĂ: La 1 octombrie este marcată „Ziua internaţională a persoanelor vârstnice”, hotărâtă prin Rezoluţia 45/106 a Adunării Generale a ONU din 1990

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei”, iniţiată de Alianţa Mondială pentru Hepatită, în 2008, cu scopul de a oferi o oportunitate pentru educaţie şi de a schimba destinul oamenilor infectaţi cu hepatită virală cronică. A fost aleasă această zi ca fiind ziua de naştere a celui care a descoperit (în 1967) virusul hepatitei B şi doi ani mai târziu a creat şi vaccinul împotriva hepatitei B, doctorul american Baruch Samuel Blumberg (28.VII.1925 – 5.IV.2011), laureat al Premiului Nobel

– Ziua naţională a Republicii Peru; aniversarea proclamării independenţei – 1821

– Sărbătoarea naţională a Regatului Thailandei (ziua de naştere a regelui Maha Vajiralongkorn – Rama al X-lea: 28.VII.1952)

– 1655: A murit scriitorul francez Cyrano de Bergerac (n. 1619)

– 1741: A murit Antonio Vivaldi, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog italian; considerat cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian (n. 1678)

– 1750: A murit compozitorul german Johann Sebastian Bach; considerat ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii (n. 1685)

– 1794: A murit Maximilien Robespierre, om politic francez; figură centrală a Revoluţiei burgheze de la 1789 din Franţa; supranumit „Incoruptibilul” (credea în virtutea morală absolută); şef al guvernului revoluţionar (1793-1794); a instaurat dictatura iacobină; răsturnat în urma loviturii de stat din 27.VII.1794 şi ghilotinat (n. 1758) – 230 de ani

– 1802: A murit compozitorul italian Giuseppe Sarti (n. 1729)

– 1804: S-a născut filosoful german Ludwig Feuerbach, unul dintre precursorii marxismului (m. 1872) – 220 de ani

– 1818: A murit matematicianul francez Gaspard Monge, creatorul geometriei descriptive (n. 1746)

– 1840: S-a născut Edward Drinker Cope, paleontolog şi anatomist american (m. 1897)

– 1851: S-a născut Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitoarea britanică Beatrix Potter, una dintre cele mai îndrăgite autoare de cărţi pentru copii (m. 1943)

– 1869: A murit Jan Evangelista Purkyně, anatomist și fiziolog ceh (n. 1787) – 155 de ani

– 1874: S-a născut Ernst Cassirer, filosof german neokantian, stabilit în SUA (m. 1945) – 150 de ani

– 1887: S-a născut pictorul francez Marcel Duchamp (m. 1968)

– 1909: S-a născut editoarea germană Aenne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”), numită şi „regina secretă a modei germane” (m. 2005) – 115 ani

– 1915: S-a născut fizicianul şi profesorul american Charles Townes, unul dintre pionierii în domeniul astronomiei în spectrul infraroşu; Premiul Nobel pentru fizică în 1964, împreună cu fizicienii sovietici Nikolai Basov şi Alexandr Prohorov, pentru inventarea laserului, o descoperire care a revoluţionat ştiinţele, medicina, telecomunicaţiile şi industria de divertisment (m. 2015)

– 1918: S-a născut (în Italia) René Le Coultre, inventatorul elvețian al ceasurilor de mână, cu cuarţ (a fost unul dintre fondatorii Centrului de Orologerie Electronică, unde în 1967 a prezentat primul său ceas electronic cu brăţară care funcţiona cu o minusculă piesă de cuarţ şi care a fost introdus la scară mare de industria japoneză în următoarele decenii); director de cercetare şi dezvoltare pentru marca Rolex, cofondator al mărcii de ceasuri Jaeger-Le Coultre (m. 2018)

– 1924: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Irving Burgie; considerat unul dintre cei mai mari compozitori de muzică din Caraibe; a adus genul muzical calypso în Statele Unite ale Americii (m. 2019) – 100 de ani

– 1925: S-a născut Baruch Samuel Blumberg, medic, genetician şi profesor american; a descoperit virusul hepatic B (1967) şi doi ani mai târziu a creat vaccinul împotriva hepatitei B; Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1976, împreună cu D. Carleton Gajdusek; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2009 (m. 2011)

– 1927: S-a născut John Ashbery, unul dintre cei mai apreciaţi poeţi americani din secolul al XX-lea (m. 2017)

– 1929: S-a născut Jacqueline Kennedy Onassis, ziarist şi editor american, soţia fostului preşedinte al SUA John F. Kennedy şi, apoi, a magnatului grec Aristotel Onassis (m. 1994) – 95 de ani

– 1938: S-a născut australianul Robert Hughes, critic de artă, scriitor şi realizator de documentare tv. (m. 2012)

– 1938: A murit scriitorul german Tamm Traugott; secretar, un timp, al regelui Ferdinand I, a cunoscut îndeaproape obiceiurile şi cultura poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1891) (n. 1860)

– 1941: S-a născut muzicianul și dirijorul italian Riccardo Muti

– 1943: S-a născut pianistul britanic Richard Wright, membru fondator al trupei „Pink Floyd” (m. 2008)

– 1945: S-a născut caricaturistul american Jim Davis, autor de benzi desenate; în 1978 l-a creat pe renumitul pisoi Garfield, cu care s-a plasat, conform „Cărţii recordurilor”, pe primul loc în topul celor mai răspândite benzi de desene animate din lume

– 1952: S-a născut Maha Vajiralongkorn, rege al Thailandei din 2016; cunoscut şi ca Rama al X-lea, fiind al X-lea rege al dinastiei Chakri

– 1954: S-a născut fostul preşedinte venezuelean Hugo Chávez, cel de-al 56-lea şef al statului în perioada februarie 1999 – martie 2013 (m. 2013) – 70 de ani

– 1965: A murit compozitorul francez Maurice Yvain (n. 1891)

– 1998: A murit Zbigniew Herbert, poet, eseist şi dramaturg polonez (n. 1924)

– 2004: A murit biofizicianul britanic Francis Crick; Premiul Nobel pentru medicină în 1962, împreună cu americanul James Watson şi neo-zeelandezul Maurice Wilkins, pentru descoperirea, în 1953, a structurii ADN (n. 1916) – 20 de ani

– 2004: A murit Tiziano Terziani, scriitor şi jurnalist italian, specialist în problemele Asiei (n. 1938) – 20 de ani

– 2013: A murit actriţa americană Eileen Brennan (n. 1932)

– 2014: A murit actorul americano-asiatic James Shigeta (n. 1929) – 10 ani

– 2017: A murit John G. Morris, editor de imagine și jurnalist american, figură importantă în istoria fotojurnalismului (n. 1916)

– 2018: A murit scriitorul şi disidentul rus Vladimir Voinovici; cunoscut mai ales pentru trilogia „Viaţa şi neobişnuitele aventuri ale soldatului Ivan Cionkin” şi a distopiei „Moscova 2042” (n. 1932)

– 2019: A murit actorul britanic George Hilton (nume la naștere: Jorge Hill Acosta y Lara); numele lui a fost asociat cu universul filmelor western spaghetti, alături de cele ale actorilor Terence Hill, Franco Nero şi Giuliano Gemma (n. 1934, în Uruguay) – 5 ani

– 2020: A murit „Reese” (Maurice Wolfe) Schonfeld, jurnalist american de televiziune; preşedinte fondator al Cable News Network (CNN), reţea de televiziune prin cablu, creată în colaborare cu antreprenorul media Ted Turner, la începutul anilor 1980 (n. 1931)

– 2021: A murit Joseph Michael „Dusty” Hill, muzician american, basistul formației americane de muzică rock ZZ Top; în 2004 a fost introdus în Rock and Roll Hall of Fame ca membru al formației ZZ Top (n. 1949)

Sursa: RADOR