Calendarul zilei – 18 iulie
Publicat de Codrin RAITA, 18 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 22 iulie 2024, 18:03
S-a întâmplat într-o zi de 18 iulie
* Acum 313 ani (1711), între 18 şi 22 iulie, a avut loc marea confruntare de la Stănileşti/Vaslui dintre forţele ruso-române, conduse de ţarul Petru I şi Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, şi cele otomane. Victoria turcilor l-a obligat pe Dimitrie Cantemir să părăsească tronul, iar în Moldova a fost introdus, la 6.X.1711, regimul fanariot
* Aceasta este data la care se consideră că a luat fiinţă, cu 140 de ani în urmă (1884), Serviciul Meteorologic al României. Ştefan Hepites (1851-1922), organizatorul reţelei meteorologice din România, a înfiinţat atunci prima staţie de acest fel din Bucureşti, cu sediul central în Herăstrău (în 1878 înfiinţase, la Brăila, prima staţie meteorologică din ţară). România este membru fondator al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, create la 11.X.1947 (OMM şi-a început activitatea ca agenţie specializată a Naţiunilor Unite în 1951, cu sediul la Geneva) (18/30)
* În urmă cu 107 ani (1917) Consiliul de Miniştri hotăra, la propunerea lui Nicolae Titulescu, atunci ministru de finanţe, strămutarea sediului şi avutului Băncii Naţionale a României în Rusia. Transportul s-a făcut în perioada 27 iulie – 3 august, cu un tren de 24 de vagoane, din care trei vagoane reprezentau valorile BNR (cu o valoare declarată de 1.594.836.721,09 lei, dintre care aur efectiv în valoare de 574.523,57 lei, arhiva evaluată la 500.000 lei, iar restul reprezentând titluri, efecte, depozite şi alte valori), iar 21 de vagoane valorile Casei de Depuneri (1.661 de casete, al căror conţinut era estimat la circa 7,5 miliarde lei)
* Acum 69 de ani (1955) era creată Adunarea Atlanticului de Nord (AAN), forumul interparlamentar al NATO. La data de 14.XI.1998, AAN a decis modificarea titulaturii sale în „Adunarea Parlamentară a NATO”, organism consultativ interparlamentar format din membri ai parlamentelor naţionale ale statelor membre, numărul reprezentanţilor naţionali fiind proporţional cu numărul populaţiei statelor membre şi reprezintă distribuţia politică a parlamentelor naţionale. Cunoscută iniţial sub numele de „Conferinţa Membrilor de Parlament din Ţările NATO”, organizaţia a fost denumită succesiv „Conferinţa Parlamentarilor NATO” şi „Adunarea Nord Atlantică”. Președintele în funcție al AP NATO este Gerald E. Connolly (SUA). În perioada noiembrie 1990 – aprilie 2004, Parlamentul României a luat parte la activităţile Adunării cu statut de invitat şi apoi de asociat (de la 17.IV.1991). După aderarea la NATO, în data de 2 aprilie 2004, delegaţiei Parlamentului României i-au revenit, conform regulamentului, zece locuri de membru, ce se repartizează corespunzător între Camera Deputaţilor şi Senat
* Cu 48 de ani în urmă (1976) Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice. La doar 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montréal, Québec, desfăşurate în perioada 17 iulie – 1 august. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect la olimpiadă (de şase ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste” din partea autorităţilor comuniste, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu
* Cu 33 de ani în urmă (1991) intra în vigoare Norma nr. 630 din 4 iulie 1991 emisă de Banca Naţională a României privind aplicarea prevederilor referitoare la înfiinţarea şi funcţionarea caselor de schimb valutar
* Se marchează 30 de ani de când, la Buenos Aires, Argentina, a avut loc atentatul cu bombă care a vizat AMIA - „Asociația Mutuală Israelită din Argentina”, un centru comunitar evreiesc. Executat ca un atac sinucigaș, o dubă încărcată cu bombe a fost introdusă în clădirea AMIA și ulterior detonată, ucigând 85 de persoane și rănind alte peste 300. Până în prezent, atentatul cu bombă rămâne cel mai grav atac terorist din istoria Argentinei. În 1994, Argentina găzduia o comunitate evreiască de 200.000 de oameni, făcând-o cea mai mare din America Latină și a șasea ca mărime din lume în afara Israelului. În 2005, cardinalul Bisericii Catolice Jorge Mario Bergoglio, care a devenit Papa Francisc în 2013, a fost prima personalitate publică care a semnat o petiție pentru dreptate în cazul atentatului cu bombă AMIA. El a fost unul dintre semnatarii unui document numit „85 de victime, 85 de semnături”, ca parte a celei de-a 11-a aniversări a atentatului. În 2024, un tribunal argentinian a decis că Iranul a dirijat atacul și că acesta a fost executat de Hezbollah (organizație paramilitară șiită libaneză, sprijinită și dependentă de Iran). Hotărârea a caracterizat și Iranul drept stat terorist
* Acum 28 de ani (1996) autorităţile americane hotărau permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate acordate României. Permanentizarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România a fost oficializată în urma votului exprimat, la 18 şi 19 iulie 1996, în Camera Reprezentanţilor şi în Senatul Statelor Unite şi a promulgării legii în cauză, la 3 august 1996, de către preşedintele Bill Clinton. Prin Acordul privind relaţiile comerciale dintre România şi SUA, semnat la 2.IV.1975, României i se acorda clauza naţiunii celei mai favorizate. La 25 şi 28.VII.1975 Congresul SUA (Senatul, respectiv Camera Reprezentanţilor) ratifica Rezoluţia prin care se acorda României clauza. Printr-o declaraţie a Guvernului SUA, din 26.II.1988, se anunţa că începând din 3 iulie acelaşi an înceta aplicarea clauzei. La data de 3.XI.1993 preşedintele Bill Clinton semna textul Rezoluţiei comune a Senatului şi Camerei Reprezentanţilor privind (re)acordarea clauzei naţiunii celei mai favorizate României
* Cel puţin opt persoane au fost ucise şi peste douăzeci au fost rănite, acum 12 ani (2012), într-o explozie care a vizat un autocar cu turişti israelieni în parcarea aeroportului din staţiunea bulgară, Burgas. Incidentul terorist s-a produs la împlinirea a exact 18 ani de la un atentat anti-israelian, care a avut loc în Argentina şi care s-a soldat cu 85 de morţi
Aniversări – Comemorări
– Sf. Mucenic Emilian de la Durostorum (Calendarul Creştin-Ortodox 2024; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)
– 1867: S-a născut chimistul Ştefan Minovici; în 1919 a fondat Societatea de Chimie a României; şi-a legat, totodată, numele de organizarea învăţământului farmaceutic românesc de rang universitar; membru corespondent al Academiei Române din 1925 (m. 1935)
– 1868: S-a născut Miron Cristea (prenumele la botez: Elie), primul patriarh al României, ridicat la această demnitate la 4 februarie 1925, învestit şi înscăunat la 1 noiembrie acelaşi an; mitropolit primat al României (1919-1925); membru al Regenţei în timpul primei domnii a regelui Mihai I (1927-1930); prim-ministru (1938-1939) în timpul dictaturii regale, a regelui Carol al II-lea; teolog, filolog și publicist; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1939)
– 1903: A murit Anghel Demetriescu, critic literar şi publicist; a întocmit, la cererea lui Spiru Haret, ministru al instrucţiunii publice, un raport pe baza căruia se vor înfiinţa primele biblioteci populare (1898); membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1847)
– 1924: S-a născut inginerul electromecanic Ioan M. Anton; studii şi cercetări în domeniul cavitaţiei şi al maşinilor hidraulice; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 2011) – 100 de ani
– 1930: S-a născut S. Damian (pseudonimul lui Samuel Druckmann), eseist, critic şi istoric literar, stabilit în Germania (m. 2012)
– 1931: S-a născut traducătoarea Micaela Ghiţescu; între anii 1952 şi 1955 a fost închisă de autorităţile comuniste sub acuzaţia de relaţii cu străinătatea; a tradus mai ales din literaturile portugheză şi braziliană, dar şi din literatura engleză, franceză, germană, spaniolă și canadiană; din 2003 redactor-şef şi apoi director al revistei „Memoria (revista gândirii arestate)”, care se ocupă cu păstrarea memoriei victimelor comunismului românesc (m. 2019)
– 1932: S-a născut Radu Constantin Bălescu, fizician belgian de origine română; contribuţii în fizica statică, teoria cinetică, fizica plasmei, fuziunea termonucleară controlată; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1990) (m. 2006)
– 1935: S-a născut (la Timişoara) Ioan Holender, muzician, bariton, impresar artistic și director managerial austriac de operă; directorul Operei de Stat din Viena (1992 – 2010); preşedinte (2003-2015) şi director artistic (2005-2015) al Festivalului de Muzică „George Enescu”
– 1937: S-a născut pictorul Gabriel Popa (m. 1995)
– 1938: A murit (la Sinaia) regina Maria (Alexandra Victoria de Saxa-Coburg), nepoată a reginei Victoria a Marii Britanii, dar şi a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei; soţia regelui Ferdinand I al României (1914-1927); încă din timpul campaniei militare din 1913 din Bulgaria, regina Maria s-a implicat activ în acţiunile Crucii Roşii, preocupare devenită şi mai evidentă în timpul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919); a depus, pe plan extern, o intensă muncă de susţinere a intereselor şi drepturilor României; a scris literatură memorialistică; membră de onoare a Academiei Române din 1915 (n. 1875, la Eastwell Park, Anglia)
– 1945: S-a născut Mircea Constantinescu, prozator, critic literar şi jurnalist (m. 2014)
– 1948: A murit Grigore T. Popa, medic, anatomist, scriitor, publicist şi profesor; a rămas în istoria endocrinologiei mondiale prin descrierea sistemul port hipotalamo-hipofizar (făcută în 1930, împreună cu cercetătoarea australiană Una Lucy Fielding); fondator al revistei „Însemnări ieşene” (1936); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1892). NOTĂ: Ca un omagiu adus memoriei unuia dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai învăţământului medical din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi îi poartă numele
– 1950: S-a născut pictorul Petre Velicu, stabilit la Paris
– 1950: A murit Gheorghe Kiriac Constantinescu, medic veterinar şi zootehnist; studii privind aplicarea principiilor de genetică în zootehnie; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (n. 1888)
– 1951: S-a născut Dan Grădinaru, prozator, critic și istoric literar
– 1974: A murit Miron Constantinescu, sociolog şi istoric; militant comunist; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1917, la Chişinău, azi în R. Moldova) – 50 de ani
– 1988: A murit pictorul și desenatorul Aurel Ciupe (n. 1900)
– 1993: A murit Nicolae Lungu, compozitor, dirijor și profesor; fondator şi dirijor al Societăţii corale ”România” (1934-1949), dirijor al Coralei Patriarhiei Române (1947-1985), care în onoarea lui îi poartă numele (n. 1900)
– 1993: A murit Jean Negulesco (nume la naștere: Ioan Negulescu), regizor american de film de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1992 (n. 1900)
– 2006: A murit Raoul Şorban, pictor, critic şi istoric de artă, profesor, scriitor, eseist şi memorialist (n. 1912)
– 2009: A murit Petre Alexandrescu, arheolog, elenist, istoric al religiilor (n. 1930) – 15 ani
– 2009: A murit scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (n. 1930) – 15 ani
– 2010: A murit Mircea Micu, poet, prozator şi publicist (n. 1937)
– 2013: A murit violoncelistul Alexandru Moroşanu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio România (n. 1948)
– 2016: A murit pictoriţa Medi Wechsler Dinu (n. 1908)
– 2020: A murit dirijorul Modest Cichirdan, fost director al Teatrului Liric „Elena Teodorini” Craiova şi al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova (n. 1941)
EVENIMENTE EXTERNE
– Woodstock, Regatul Unit: Reuniunea Comunităţii Politice Europene
-Londra: Publicarea primului raport al anchetei publice privind Covid-19 – ora locală 11:00
-Cape Town, Africa de Sud: Deschiderea Parlamentului și discursul președintelui Cyril Ramaphosa pentru a detalia prioritățile noului său guvern de coaliție
– Frankfurt: Conferința de presă a Băncii Centrale Europene (BCE) privind politica monetară în zona euro
– Paris: Alegerea viitorului președinte al Adunării Naționale
– New York: American Airlines – rezultate din al doilea trimestru
– Buenos Aires: Manifestări de marcare a 30 de ani de la atacul împotriva AMIA (Asociación Mutual Israelita Argentina), care a făcut 85 de morți
– Troon, Regatul Unit: Golf – Circuitul European, The Open (18 – 21 iul.)
– Liepaja, Letonia: Campionatul Mondial de Raliuri – Raliul Letoniei (18 – 21 iul.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mandela” (Mandela Day) este marcată din 2010, anual, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite, în ziua de naştere a omului politic sud-african Nelson Mandela (18.VII.1918-5.XII.2013); ONU a lansat un apel mondial ca, în această zi, fiecare să consacre 67 de minute din timpul propriu pentru a-i ajuta pe alţii, în semn de omagiu faţă de valorile apărate de fostul preşedinte sud-african; cele 67 de minute reprezintă anii consacraţi luptei politice de către Mandela. NOTĂ: Nelson Mandela, om politic sud-african, a fost una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru Pace în 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004
– „Ziua Mondială a Ascultării” este celebrată, din 2010, pentru a atrage atenţia asupra faptului că oamenii trebuie să asculte nu doar ceea ce spun semenii lor, ci şi lumea în ansamblul ei, mediul înconjurător şi sunetele naturii, și găzduită în fiecare an de World Listening Project. Data de 18 iulie a fost aleasă întrucât reprezintă ziua de naştere a compozitorului canadian R. Murray Schafer (1933-2021), unul dintre fondatorii mişcării ecologiei acustice. Denumită şi ecoacustică sau studii ale peisajului sonor, aceasta promovează înţelegerea relaţiei dintre fiinţele umane şi mediul lor înconjurător, în special în ceea ce priveşte sunetele. Astfel, s-a format World Soundscape Project (WSP), dedicat problemelor asociate poluării fonice şi promovării armoniei în mediul sonic
– 1374, 18/19: A murit poetul italian Francesco Petrarca, unul dintre cei mai importanţi poeţi lirici ai literaturii italiene (n. 1304) – 650 de ani
– 1610: A murit pictorul italian Caravaggio (Michelangelo Merisi) (n. 1571)
– 1659: S-a născut Hyacinthe Rigaud, pictor francez de origine catalană (m. 1743) – 365 de ani
– 1720: S-a născut Gilbert White, ornitolog englez (m. 1793)
– 1721: A murit pictorul francez Antoine Watteau (n. 1684)
– 1811: S-a născut (la Calcutta/India) scriitorul britanic William Makepeace Thackeray (m. 1863)
– 1817: A murit romanciera engleză Jane Austen (n. 1775)
– 1821: S-a născut Pauline Garcia-Viardot, pianistă, compozitoare şi cântăreaţă de operă franceză de origine spaniolă; a fost şi o portretistă de talent; fiica tenorului Manuel Garcia şi sora renumitei mezzosoprane Maria Malibran (m. 1910)
– 1845: S-a născut poetul francez Tristan Corbière (născut Édouard-Joachim Corbière) (m. 1875)
– 1853: S-a născut fizicianul olandez Antoon Hendrik Lorentz; a pus bazele teoriei electronice a materiei (1909); a elaborat teoria electrodinamicii mediilor în mişcare, relaţiile noi de transformare a coordonatelor pe care le-a găsit având un rol esenţial în elaborarea teoriei relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1902, împreună cu conaţionalul său Pieter Zeeman; membru de onoare străin al Academiei Române din 1913 (m. 1928)
– 1873: A murit Ferdinand David, violonist, compozitor şi profesor german (n. 1810)
– 1899: A murit Horatio Alger, scriitor american, unul dintre cei mai prolifici autori americani din ultimii 30 de ani ai secolului al XIX-lea (n. 1832) – 125 de ani
– 1900: S-a născut Nathalie Sarraute, scriitoare franceză de origine rusă; unul dintre fondatorii curentului literar „Noul roman” (m. 1999)
– 1918: S-a născut Nelson Mandela, om politic sud-african, una dintre personalităţile politice marcante ale secolului XX; lider al Congresului Naţional African şi al luptei împotriva apartheid-ului, a fost închis timp de 27 de ani (1962-1990); primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud, după primele alegeri multirasiale din aprilie 1994 (1994-1999), a devenit unul dintre promotorii procesului de reconciliere naţională; Premiul Nobel pentru Pace în 1993, împreună cu Frederik de Klerk (preşedinte al R. Africa de Sud între anii 1989 şi 1994); s-a retras din viaţa politică în 2004 (m. 2013). NOTĂ: La 18 iulie se marchează ”Ziua Mandela” (Mandela Day) (n.r. – Vezi mai sus)
– 1921: S-a născut actorul german Heinz Bennent (m. 2011)
– 1921: S-a născut Richard Leacock, regizor de film documentar și profesor de origine britanică, stabilit la Paris din 1989; unul dintre pionierii cinematografiei directe și a stilului cinema vérité (m. 2011)
– 1921: S-a născut astronautul şi senatorul John Glenn, primul american care a orbitat în 1962 în jurul Pământului (m. 2016)
– 1922: S-a născut Thomas Samuel Kuhn, filosof american şi istoric al ştiinţei (m. 1996)
– 1927: S-a născut dirijorul german Kurt Masur; a fost unul dintre cei care au militat pentru libertate şi democraţie în anul 1989 în Republica Democrată Germană (m. 2015)
– 1931: S-a născut baritonul ceh Juri (sau Yuri) Mazurok (m. 2006)
– 1933: S-a născut Raymond Murray Schafer, compozitor, scriitor, educator muzical și ecologist canadian; părintele „ecologiei acustice”, autorul volumului „The Tuning of the World”; cunoscut pentru World Soundscape Project; primul laureat al Premiului Jules Léger în 1978 (m. 2021). NOTĂ: Pe 18 iulie este celebrată, din 2010, „Ziua mondială a ascultării”
– 1937: S-a născut chimistul american de origine poloneză Roald Hoffmann; cunoscut pentru teoriile sale privind desfăşurarea reacţiilor chimice, dezvoltate independent şi de japonezul Kenchi Fukui; pentru aceste teorii, cei doi au primit Premiul Nobel pentru chimie în 1981
– 1949: A murit Vitĕzslav Novák, compozitor şi profesor ceh (n. 1870) – 75 de ani
– 1967: S-a născut actorul american Vin Diesel
– 1973: A murit actorul englez de film Jack Hawkins (n. 1910)
– 2012: A murit actorul indian Rajesh Khanna, considerat primul superstar de la Bollywood (n. 1942)
– 2015: A murit actorul american Alex Rocco (nume real: Alessandro Federico Petricone, Jr.) (n. 1936)
– 2017: A murit scriitorul, istoricul și politicianul francez Max Gallo (pseudononim: Max Laugham); autor a peste o sută de cărți și al biografiilor unor personalități ca Robespierre, Garibaldi, Napoleon sau Iulius Cezar (n. 1932)
– 2018: A murit Burton Richter, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1976, împreună cu Samuel Ting, pentru descoperirea independentă de către aceștia a particulei J/ψ (n. 1931)
– 2020: A murit romancierul, scenaristul, jurnalistul și traducătorul spaniol Juan Marsé (numele la naștere Juan Faneca Roca), un cunoscut portretist al Barcelonei (n. 1933)
– 2020: A murit actorul și cântărețul japonez Haruma Miura (n. 1990)
Sursa: RADOR
