Calendarul zilei – 1 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 1 iulie 2024, 05:00 / actualizat: 8 iulie 2024, 14:09

S-a întâmplat într-o zi de 1 iulie

* Acum 202 ani (1822) erau restabilite domniile pământene prin numirea, de către Poarta Otomană, a lui Ioan (Ioniţă) Sandu Sturdza în Moldova (1822-1828), şi a lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828) în Ţara Românească. Se punea astfel capăt regimului fanariot, instaurat în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească (1/13)

* Cu 193 de ani în urmă (1831), la Colegiul „Sf. Sava” din Bucureşti, a fost înfiinţată prima bibliotecă publică naţională – Biblioteca Publică a Colegiului „Sf. Sava”, inaugurarea oficială având loc la 8.VI.1838. La data de 1 iulie 1831, conform Constituţiei ţării, art. 63, pct. 13, supranumită Regulamentul Organic, se stabilea înființarea Bibliotecii Colegiului Sf. Sava, cu dublu rol: bibliotecă școlară și bibliotecă publică, indirect succesoare a Bibliotecii Mitropoliei Țării Românești. Anual se alocă suma de 350.000 lei pentru ţinerea şcolilor publice în Capitală şi în celelalte oraşe ale Principatului, a Tipografiei, a Bibliotecii (Regulamentul Organic, Bucureşti, 1832, p. 25)

* Acum 163 de ani (1861), la câteva luni după ce a fost proclamat Regatul Italiei, în timpul pontificatului lui Pius al IX-lea, a apărut la Roma primul număr al ziarului „L’Osservatore Romano”, ca răspuns la necesitatea de a apăra poziţia Sfântului Scaun, într-un moment în care statele papale au pierdut foarte mult din puterea lor temporală. Astăzi, „L’Osservatore Romano” este jurnalul oficial al Vaticanului, publicând documentele oficiale ale Sfântului Scaun, toate activităţile publice ale Papei şi editoriale scrise de membri importanţi ai Bisericii Catolice

* În urmă cu 158 de ani (1866) era promulgată prima Constituţie a României (în vigoare – cu unele modificări din 1879, 1884 şi 1917 – până în 1923, când a fost înlocuită de Constituţia României Mari), redactată după modelul Constituţiei Belgiei din 1835, considerată atunci a fi cea mai avansată pe plan european. Era un act de factură liberală care proclama suveranitatea națională, stabilea libertăți și drepturi cetățenești şi prin care se instituia principiul separării puterilor în stat (1/13). NOTĂ: Actuala Constituţie a României a fost adoptată în şedinţa Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 şi a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991. Constituţia a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, aprobată prin referendumul naţional din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României

* Acum 146 de ani (1878) se încheia Congresul de la Berlin (început la 1/13.VI.1878), convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (semnat la 19.II/3.III.1878, care punea capăt războiului ruso-româno-turc din 1877-1878). Au participat reprezentanţii celor şapte Mari Puteri, România nefiind admisă cu participare oficială. Congresul îi recunoaştea însă independenţa şi drepturile asupra Dobrogei (a cărei frontieră sudică urma să fie trasată de o comisie internaţională), Deltei Dunării şi Insulei Şerpilor, cu condiţia acceptării de către România a încorporării sudului Basarabiei în Imperiul Ţarist (1/13)

* Tot 146 de ani (1878) se marchează de când a fost trimisă o Notă circulară a Ministerului Afacerilor Străine către agenţiile diplomatice ale României de la Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt-Petersburg şi Belgrad, prin care diplomaţii români erau chemaţi să ceară guvernelor respective transformarea agenţiilor diplomatice şi a consulatelor generale din Bucureşti în legaţii şi ridicarea la acelaşi grad a agenţiilor diplomatice româneşti din capitalele menţionate (1/13)

* Cu 144 de ani în urmă (1880) începea să funcţioneze Banca Naţională a României. Actul de naştere al BNR a avut loc la 17/29.IV.1880, când a apărut, în Monitorul Oficial nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune, Banca Naţională a României (cu un capital de 30 de milioane lei), sub formă de societate anonimă cu participarea statului (care deţinea o treime din acţiuni, celelalte două treimi aparţinând deţinătorilor particulari), cu privilegiul exclusiv de a emite monedă. Prima Adunare Generală a Acționarilor are loc între 15 și 17 iulie 1880, prilej cu care a fost instalat primul guvernator, Ion I. Câmpineanu (1/13)

* În urmă cu 143 de ani (1881) apărea, la Iaşi, până în aprilie-mai 1891, cu întreruperi, publicaţia „Contemporanul”, revistă politică, culturală, ştiinţifică şi literară (legată de ideologia socialistă din România), sub conducerea lui Ioan Nădejde (1881-1885) şi apoi a lui Vasile Gh. Morţun (1885-1891), avându-l ca mentor pe Constantin Dobrogeanu-Gherea (1/13)

* Acum 142 de ani (1882) statul român a răscumpărat calea ferată Cernavodă-Constanţa şi portul Constanţa de la o companie engleză căreia Turcia i le concesionase în 1857. La data de 10.XII.1882 s-a format o Direcţie pentru exploatarea căii ferate, cu sediul la Constanţa (1/13)

* Cu 122 de ani în urmă (1902) apărea, la Budapesta (1 iul. 1902 – 1 oct. 1906, bilunar), revista pentru cultură, literatură şi artă „Luceafărul”, animată de tinerii universitari români din Budapesta: Al. Ciura, O. Goga şi O. C. Tăslăoanu. Revista a apărut şi la Sibiu (1906-1914, bilunar; 1934-1939, lunar; serie nouă: 1941-1944) şi Bucureşti (1919-1920, lunar)

* La Sibiu, era înființată, cu 104 ani în urmă (1920), Școala militară de ofițeri activi de infanterie, din 15 iulie 1995, Academia Trupelor de Uscat „Nicolae Bălcescu”. Prin noua denumire a categoriilor de forţe (Forţe Terestre în loc de Trupe de Uscat) dată de Statul Major General prin Ordinul nr. G-2/008 din august 2000, instituţia a început să funcţioneze ulterior sub denumirea de Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”

* Acum 103 ani (1921) avea loc înființarea Partidului Comunist Chinez, la Shanghai, singurul partid de guvernământ al Republicii Populare Chineze. CPC a fost fondat de Chen Duxiu și Li Dazhao. Biroul Politic al Comitetului Central al PCC este format din 22 de membri, dintre care 9 fac parte din Comitetul Permanent. Secretarul General al Comitetului Central al PCC este Xi Jinping, ales la 15 noiembrie 2012 în tripla funcție de secretar general al Partidului Comunist Chinez, vicepreședinte al Republicii Populare Chineze și președinte al Comisiei Militare Centrale. Începând cu 14 martie 2013 a fost ales președinte al Republicii Populare Chineze. În martie 2018, Xi Jinping a fost reales fără probleme la preşedinţia Chinei pentru al doilea mandat de cinci ani, după un vot în unanimitate în favoarea omului forte de la Beijing, singurul candidat la funcţia supremă în stat. China i-a permis, practic, lui Xi Jinping să rămână președinte pe viață după ce a eliminat din Constituție termenul limită pentru candidatura la președinție. Xi Jinping și-a confirmat statusul de cel mai puternic lider de la Mao Zedong încoace. La mai puţin de o săptămână după ce a obţinut o reformă a Constituţiei care îi va permite să candideze la preşedinţie de câte ori doreşte, Xi Jinping, 64 de ani, a fost ales de cei 2.970 de deputaţi prezenţi la sesiunea plenară anuală a Adunării Naţionale Populare

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când a fost publicată Legea privind crearea Regiei Autonome a CFR, care urma să ia în exploatare şi în administrare toate liniile de cale ferată din ţară

* Sunt marcați 80 de ani (1944) de când începea Conferinţa internațională de la Bretton Woods/SUA (până pe 22 iulie), la care s-a hotărât înfiinţarea Fondului Monetar Internaţional – FMI (activitatea oficială a FMI a început la 1 martie 1947) și a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, cunoscută mai mult sub numele de Banca Mondială (a început să funcţioneze la 25 iunie 1946). Conferința, la care au participat 730 de delegați din 44 țări, excluzând țările care făceau parte din Axă, a avut ca scop reglementarea problemelor monetare și financiare după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Conferința, menită să instaureze o nouă organizare financiară a lumii, nu a devenit operativă până la sfârșitul lunii decembrie 1958, când toate monedele europene au devenit convertibile

* Cu 78 de ani în urmă (1946) avea loc fondarea „Teatrului Odeon”, numit iniţial „Teatrul Muncitoresc C.F.R. Giuleşti”. În anul 1990 Teatrul Giuleşti şi-a schimbat denumirea în Teatrul Odeon

* În urmă cu 68 de ani, prin Hotărârea nr. 1048 a Consiliului de Miniştri din 1 iulie 1956 s-a decis transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi (MNA) al Academiei RPR în Institut de Arheologie: „În vederea dezvoltării studiilor şi cercetărilor din domeniul arheologiei în ţara noastră, se aprobă transformarea Muzeului Naţional de Antichităţi al Academiei RPR în Institut de Arheologie”, constituit din secţiile comunei primitive, de arheologie clasică, de arheologie feudală şi muzeu, şi din sectoarele paleolitic, de numismatică, de epigrafie, inaugurându-se o perioadă a deplinei maturităţi ştiinţifice şi a unei rodnice recunoaşteri internaţionale. Prin decretul nr. 35/aprilie 1975, Institutul de Arheologie avea drept foruri tutelare Universitatea din Bucureşti şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice. Sub conducerea directorilor Emil Condurachi (1956-1971), Dionisie M. Pippidi (1971-1981) şi Constantin Preda (1981-1989), cercetătorii Institutului de Arheologie au desfăşurat cercetări sistematice pe întregul teritoriu al ţării, îmbogăţindu-se astfel patrimoniul institutului. Institutul de Arheologie a revenit printre institutele Academiei în urma Hotărârii de Guvern nr. 116/7 februarie 1990, devenind ulterior, din 1992, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române. În prezent, directorul Institutului de Arheologie este dr. Eugen Nicolae

* Se împlinesc 60 de ani (1964) de când, prin Hotărârea nr. 482, s-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm-Bucureşti”, specializat în producerea de filme artistice de animaţie, filme de publicitate şi diafilme. Studiourile cinematografice Sahia Film S.A., Rofilm S.A. şi Animafilm S.A. au fost preluate de Centrul Național al Cinematografiei (CNC), organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Guvernului

* Acum 56 de ani (1968) era deschis spre semnare Tratatul privind Neproliferarea Armelor Nucleare (NPT), intrat în vigoare la 5 martie 1970. Tratatul a fost semnat si ratificat de 191 de state-părți. RPD Coreeană a anunţat, unilateral, în 2003, că se retrage din Tratat, iar Israel, India şi Pakistan nu sunt părţi ale NPT. România a semnat Tratatul în prima zi a deschiderii spre semnare şi l-a ratificat la 30 ianuarie 1970, depunând instrumentele de ratificare în capitalele celor trei state depozitare (Marea Britanie, SUA, URSS) la 4 februarie 1970. Inițial, s-a stabilit ca durata Tratatului să fie de 25 de ani de la intrarea în vigoare. La Conferința de examinare a aplicării prevederilor Tratatului din 1995, acesta a fost prelungit pe durată nelimitată. Conferințele de examinare se desfășoară periodic, la fiecare 5 ani, facilitate de trei sesiuni ale unui Comitet pregătitor (PrepCom). Cea mai recentă Conferință de examinare trebuia să se desfășoare la New York în anul 2020, dar a fost amânată pe fondul restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Tratatul se bazează pe trei dimensiuni majore, denumite uzual „piloni”: realizarea obiectivului dezarmării nucleare, prevenirea proliferării armelor și tehnologiilor nucleare, promovarea cooperării în domeniul utilizării pașnice a energiei nucleare. Mediul actual de securitate la nivel global și persistența riscului proliferării nucleare din partea unor actori statali sau non-statali determină multe state să se bazeze în continuare pe descurajarea nucleară ca un mijloc legitim și eficient de asigurare a securității lor naționale sau colective. Acestea au respins Tratatul de Interzicere a Armelor Nucleare (TPNW), adoptat la 7 iulie 2017, intrat în vigoare la 22 ianuarie 2021

* Acum 34 de ani (1990) a intrat în vigoare Tratatul de stat privind uniunea economică, monetară şi socială dintre RFG şi RDG (semnat la 18.V.1990, la Bonn). La data de 9.XI.1989 a căzut Zidul Berlinului şi au fost deschise frontierele intergermane, primul pas al reunificării celor două state, proces desăvârşit la 3.X.1990. După Al Doilea Război Mondial, la 7.IX.1949, a fost proclamată RFGermania – cu capitala la Bonn, în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 7.X.1949 a fost proclamată RD Germană – cu capitala la Berlin, în zona de ocupaţie sovietică). Zidul Berlinului a despărţit cele două părţi, de Est şi de Vest, ale oraşului. În esenţă, acesta constituia şi graniţa dintre Europa Occidentală şi Europa Centrală şi de Est (dominată de comunism), un simbol al scindării politice a continentului

* În urmă cu 33 de ani (1991) a avut loc, la Praga, ultima consfătuire a Comitetului Politic Consultativ al statelor participante la Tratatul de la Varşovia (Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între ţările socialiste europene, denumit astfel după locul unde a fost semnat). La Praga a fost adoptat comunicatul privind încetarea valabilităţii Tratatului semnat la 14.V.1955 şi a Protocolului cu privire la prelungirea duratei de valabilitate, semnat la 26.IV.1985, tot la Varşovia

* Cu 31 de ani în urmă (1993) era introdusă în România Taxa pe valoarea adăugată (TVA). Guvernul condus de Nicolae Văcăroiu introducea taxa pe valoare adăugată (care înlocuieşte impozitul pe circulaţia mărfurilor) prin Ordonanţa 3/1992 (aprobată prin legea 130/1992). Decizia a avut ca obiectiv alinierea fiscalităţii interne la practicile europene. Introducerea TVA a generat creşterea indicelui preţurilor de consum, dar a avut efect stimulativ asupra investiţiilor şi exporturilor. Noul Cod fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, a modificat major reglementările aplicabile până acum. Actul normativ a adus modificări importante tuturor zonelor importante ale fiscalităţii, inclusiv sistemului de cote de taxă pe valoarea adăugată (TVA)

* Se marchează 30 de ani (1994) de când Parlamentul a adoptat Legea nr. 45 a apărării naţionale a României, publicată în Monitorul Oficial nr. 172 din 7 iulie 1994

* Acum 28 de ani (1996) intra în vigoare Legea care garanta dreptul la eutanasie în teritoriul de nord al Australiei, prima lege de acest fel din lume

* Cu 27 de ani în urmă (1997) colonia britanică Hong Kong a revenit oficial sub suveranitatea R. P. Chineze, ca regiune administrativă cu statut special, pe baza Declaraţiei chino-britanice semnate la 19.XII.1984. Anglia a obţinut insula Hong Kong prin Tratatul anglo-chinez de la Nanjing, încheiat la 29.VIII.1842

* Se marchează 25 de ani (1999) de la înfiinţarea Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), serviciul de spionaj al Armatei Române

* Acum 24 de ani (2000) România devenea membru al Comisiei Europene pentru Turism, organizaţie ce are drept scop promovarea Europei ca destinaţie turistică pe pieţele de pe alte continente

* Tot acum 24 de ani a fost dat în folosinţă podul Øresund, care leagă Suedia de Danemarca. Cu o lungime totală de peste 16 km, podul (inclusiv un tunel) reprezintă o dublă legătură (cale ferată şi autostradă) între cele două ţări

* În urmă cu 22 de ani (2002) intra în vigoare Statutul de la Roma (adoptat în 1998) al Curţii Penale Internaţionale (CPI), fiind creat astfel primul tribunal permanent însărcinat cu pedepsirea actelor de genocid, a crimelor împotriva umanităţii şi a crimelor de război. Sediul CPI se află la Haga (Ţările de Jos). În martie 2019, 124 state sunt părți la statut, care, printre altele, stabilește funcțiile, jurisdicția și structura instanței. România a semnat Statutul CPI la 7 iulie 1999 şi l-a ratificat prin Legea nr. 111 din 28 martie 2002. În prezent, ţara noastră se implică activ în activităţile politice şi de gestionare a Curţii care revin Statelor Părţi. România a deţinut două mandate în cadrul Biroului Adunării Statelor Părţi (2005-2007 şi 2008)

* Cu 19 ani în urmă (2005) avea loc denominarea monedei naţionale, 10.000 lei vechi (simbol bancar ROL) devenind 1 leu nou (simbol bancar RON)

* Acum 17 ani (2007) avea loc debutul emisiei online a postului Radio România Muzical, dedicat exclusiv muzicii clasice şi de jazz, primul post de radio românesc cu acest specific care a emis online

* În urmă cu 11 ani (2013) Croaţia a aderat la Uniunea Europeană, fiind cea de-a 28-a ţară componentă a blocului comunitar. A fost prima ţară care s-a alăturat UE de la aderarea, în 2007, a României şi Bulgariei

* Acum 9 ani (2015) România a preluat, de la Republica Moldova, mandatul de Preşedinţie-în-Exerciţiu a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN), precum şi pe cea a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre. România deţinea coordonarea grupurilor de lucru pentru combaterea criminalităţii (2013-2015) şi protecţia mediului (2014-2016) iar din iulie 2015 va prelua şi coordonarea grupului de lucru privind transporturile. Ţara noastră a exercitat al cincilea mandat al Preşedinţiei-în-Exerciţiu rotative a OCEMN în semestrul al II-lea al anului 2015

* Este marcat 1 an (2023) de când România a preluat, pentru doi ani, preşedinţia iniţiativei regionale SEDM (South-Eastern Europe Defence Ministerial Process), iniţiativă care cuprinde 15 state membre şi Republica Moldova, în calitate de observator. Este pentru a treia oară când ţara noastră va deţine preşedinţia SEDM, după perioada 2001-2003, respectiv 2013-2015

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2019)

– „Ziua Muzicilor Militare”; în Regulamentul organic din 1/13 iulie 1831 era stipulată funcţionarea, la Iaşi, în cadrul Armatei Naționale permanente (numită „Straja Pământească”) a primei fanfare militare româneşti; astfel își începeau slujba sub drapel „ostașii muzicanți”, o fanfară formată dintr-un tambur, 24 de muzicanţi şi 8 toboşari

– 1858: S-a născut episcopul Nifon Niculescu al Dunării de Jos (1909-1921) (numele de botez: Nicolae); a finalizat lucrările la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, pe care a sfințit-o în 6 august 1917; a scris o „Carte de muzică bisericească pe psaltichie şi pe note liniare pentru trei voci“, una dintre lucrările semnificative în domeniul muzicii bisericeşti de la noi, la început de secol XX; a editat şi „Vieţile sfinţilor“, în 12 volume, şi alte cărţi pentru evlavia populară: „Mântuirea păcătoşilor“, „Catehismul ortodox“; împreună cu filantropul Iorgu Dumitrescu, a tipărit numeroase cărți de spiritualitate ortodoxă difuzate gratuit în sute de mii de exemplare în țară, pe front, în Basarabia și la diaspora română din SUA (m. 1923)

– 1877: A murit Simeon Marcovici, profesor, publicist şi traducător; adept al convingerilor Şcolii Ardelene şi ale lui Gheorghe Lazăr despre însemnătatea şcolii, a răspândirii cărţii, a ştiinţei, pentru luminarea naţiei; promotor al învăţământului în limba română (n. 1802)

– 1907: S-a născut Alexandru Grozuță, cântăreț de muzică populară și romanțe (m. 1999)

– 1925: S-a născut Ion Maxim, critic literar, poet şi prozator (m. 1980)

– 1926: S-a născut (la Soroca, în R. Moldova) inginerul constructor, poetul, scriitorul și disidentul Gheorghe Ursu (m. 1985, asasinat din motive politice)

– 1928: S-a născut regizorul Octavian Fulger (m. 2020)

– 1929: S-a născut scriitorul Costache Olăreanu (m. 2000) – 95 de ani

– 1931: S-a născut graficianul Sergiu-August Georgescu, profesor al Universității de Artă București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Grafică București (m. 2020)

– 1933: S-a născut medicul neurochirurg Leon Dănăilă; considerat unul dintre cei mai buni neurochirurgi din Europa, el figurează printre cele 500 de genii ale secolului 21 (potrivit „500 Greatest Geniuses of the 21st Century” editat de Institutul Biografic American); este cel care a folosit primul în România, încă din 1981, microscopul operator, care a revoluţionat chirurgia vasculară, scăzând astfel mortalitatea în urma intervernţiilor chirurgicale pe creier de la peste 50% la 4%; are la activ peste 40.000 de intervenţii chirurgicale şi zeci de pionierate în neurochirurgie; membru titular al Academiei Române din 2004

– 1937: S-a născut scriitorul si publicistul Olimpian Ungherea (m. 2012)

– 1938: S-a născut medicul Nicolae Ghilezan; contribuţii în domeniul oncologiei clinice şi al tratamentului multidisciplinar al cancerului, în special în asocierile cu radioterapia; membru titular al Academiei Române din 2016

– 1941: S-a născut Ion V. Pop, poet, critic şi istoric literar, publicist, editor, traducător, teoretician al avangardei literare şi profesor; a condus revista „Echinox” timp de 17 ani (1969-1986); membru corespondent al Academiei Române din 2015

– 1941: S-a născut Nicolae Saramandu, filolog, lingvist și profesor emerit al Universității din București (din 2014); director al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“ al Academiei Române (2002 – 2011); director adjunct al Institutului de Fonetică şi Dialectologie „Al. Rosetti“ al Academiei Române (1990 – 2002); a contribuit la realizarea Atlasului lingvistic al dialectului aromân; membru titular al Academiei Române din 2024

– 1943: S-a născut Şerbana Drăgoescu, artistă decoratoare, specializată în tapiserie (m. 2013)

– 1947: S-a născut Dan Verona (nume la naştere – Neculai Creţu), poet, prozator şi traducător; realizator, din 1972, de emisiuni culturale la Radiodifuziunea Română (cu o întrerupere în perioada 1988-1990); s-a dedicat în special studierii poeziei religioase din întreaga lume

– 1951: S-a născut Dragoș Pâslaru, fost actor, în prezent ieromonahul Valerian, unul dintre cei mai căutați duhovnici din zona Olteniei

– 1954: S-a născut Alexandru Muşina, antologator, editor, eseist, publicist, poet şi profesor (m. 2013) – 70 de ani

– 1960: S-a născut bas-baritonul Sever Barnea

– 1960: S-a născut prozatorul, criticul literar, eseistul și jurnalistul Radu Ciobotea (m. 2021)

– 1963: A murit botanistul și profesorul Ion Grinţescu; contribuţii în cunoaşterea florei României, în fiziologia şi anatomia plantelor şi în studiul algelor; pionier al cercetării microflorei, a solurilor din România și autorul unor lucrări însemnate privind plantele medicinale (n. 1874)

– 1969: A murit Dimitrie Ionescu-Berechet, „arhitectul Patriarhiei Române”; în răstimpul celor peste trei decenii cât a activat ca arhitect-șef al Patriarhiei Române (1930-1963), a proiectat peste 100 de biserici noi și numeroase alte edificii devenite adevărate monumente cu valoare de reper în istoria artei românești contemporane; printre acestea se numără: Mausoleul de pe Muntele Mateiaş, Biserica Parcul Domeniilor-Caşin din București, Căminul şi paraclisul românesc de la Ierusalim, Capela românească de la Iordan, Catedrala din Hunedoara și Catedrala Sfântul Gheorghe din judeţul Covasna, biserica Mănăstirii Maglavit, biserica Sfinții Împărați din Constanța (n. 1896) – 55 de ani

– 1972: A murit (la Paris) Basil Munteanu, istoric literar şi comparatist; redactor responsabil al revistei „Revue de littérature comparée”; a publicat, la Paris, o „Panoramă a literaturii române contemporane” pentru străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1939 (n. 1897)

– 1984: S-a născut Răzvan Burleanu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal (din 5 martie 2014; reales în 2018 și 2022); a primit, din aprilie 2021, un mandat de 4 ani în Consiliul FIFA; membru în Comitetul Executiv al UEFA; a fondat și condus Federaţia Română de Minifotbal (2012-2014), Federaţia Europeană de Minifotbal (2012-2017), cofondator al Federaţiei Internaţionale de Minifotbal (în 2013) – 40 de ani

– 1990: A murit economistul Victor Jinga, profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Cluj, autorul monumentalei lucrări „Probleme fundamentale ale Transilvaniei”; pentru convingerile sale politice a fost întemniţat, între anii 1949 şi 1963, în închisorile comuniste (n. 1901)

– 1998: A murit Dumitru Berciu, istoric şi arheolog; specialist în arheologie preistorică; membru de onoare al Academiei Române din 1997 (n. 1907)

– 2002: A murit medicul chirurg Pius Brânzeu; activitate ştiinţifică concretizată în peste 200 de comunicări prezentate la congrese naţionale şi internaţionale; preocupări de filosofia medicinei şi de etică medicală; scriitor şi pictor; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1911)

– 2006: A murit Georgeta Horodincă, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; soţia filosofului Nicolae Tertulian; stabilită în Franţa din 1982 (n. 1930, la Căuşanii Noi/Tighina, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit geologul Radu Alexandru Dimitrescu; contribuţii în domeniul petrografiei; membru titular al Academiei Române din 1996 (n. 1926)

– 2014: A murit actorul Matei Alexandru (n. 1927) – 10 ani

– 2016: A murit Ion Ianoşi (numele la naştere: Ioan-Maximilian Steinberger), scriitor, critic literar, eseist, estetician, filosof şi traducător, specialist în literatura şi filosofia rusă, profesor; studii interdisciplinare, situate la intersecţia filosofiei cu literatura; membru de onoare al Academiei Române din 2001 (n. 1928)

– 2020: A murit Eugen Dimitriu, publicist, scriitor, traducător, muzeograf și cercetător (n. 1923)

EVENIMENTE EXTERNE

– Budapesta: Ungaria preia, de la Belgia, preşedinţia semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE)

– Erevan: Armenia preia de la Albania, preşedinţia semestrială a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN)

– Panama: Ceremonia de învestitură a președintelui ales José Raúl Mulino

– Maputo/Luanda : Președintele Timor-Est, José Ramos-Horta, va efectua vizite de stat în Mozambic și Angola. (1 – 13 iulie)

– Hong Kong: Manifestări de marcare a 27 de ani de la predarea Hong Kong-ului către China

-Paris: Concert „Voci pentru Gaza” în sprijinul poporului din Gaza

– Germania: Data teoretică de deschidere a cluburilor de canabis, pentru cultivarea și cumpărarea canabisului în Germania

– Tende, Franța: Urmează să aibă loc redeschiderea tunelului care leagă Valea Roya de Italia

– Arles, Franța: A 55-a ediție a Întâlnirilor fotografiei de la Arles (1 iul. – 29 sep.)

– Los Angeles: Sunt marcați 20 de ani de la moartea actorului Marlon Brando

– Bamako, Mali: Procesul unei rude a primului ministru care a semnat un document critic la adresa juntei

– Londra: Turneul de tenis de Grand Slam de la Wimbledon (1 – 14 iul.)

– Muntele Fuji: Sezonul de alpinism pe Muntele Fuji începe cu o nouă taxă de intrare

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Muzicii Reggae” este celebrată din 1993. Muzica reggae a apărut în Trenchtown, în anii ’60 ai secolului XX. Muzicienii din Jamaica au combinat stiluri auzite la radio din SUA, ca R&B şi jazz, cu muzica tradiţională, ca mai apoi să devină reggae sub influenţa muzicii soul. Muzica reggae a început să fie ascultată pe plan internaţional în anii ’70, datorită unor artişti ca Bob Marley, care a popularizat mişcarea Rastafari în lume. Pe lângă Bob Marley, alte nume de artişti sau formaţii cunoscute pentru stilul reggae sunt: Peter Tosh, Freddie McGregor, Toots & The Maytals, Burning Spear, Black Uhuru, Prince Lincoln Thompson, Bunny Wailer, The Congos, Mikey Dread, Don Carlos, The Viceroys, The Meditations, Wailing Souls, Norris Reid, Michael Phrophet, The Heptones, Dennis Brown, Twinkle Brothers, Damian Marley, Julian Marley, Max Romeo, Alborosie, Mr. Levy

– Ziua naţională a Canadei; întemeierea Confederaţiei Canadiene – 1867

– Aniversarea fondării Republicii Somalia/1960. Ziua naţională

– Ziua naţională a Republicii Burundi; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– Ziua naţională a Republicii Ruandeze; aniversarea proclamării independenţei – 1962

– 1646: S-a născut Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal; a încercat să creeze o logică bazată pe utilizarea simbolurilor, fiind un precursor al logicii matematice; unul din cei mai importanți filosofi de la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea şi unul din întemeietorii iluminismului german (m. 1716)

– 1742: S-a născut Bohuslav Czernohorsky, compozitor şi organist ceh (m. 1864)

– 1784: A murit compozitorul şi organistul german Wilhelm Friedemann Bach, fiul renumitului compozitor Johann Sebastian Bach (n. 1710) – 240 de ani

– 1788: S-a născut Jean-Victor Poncelet, matematician şi inginer francez; contribuţii în domeniul geometriei proiective şi în mecanica aplicată (m. 1867)

– 1804: S-a născut scriitoarea franceză George Sand (numele real: Amandine-Aurore-Lucile Dupin) (m. 1876) – 220 de ani

– 1872: S-a născut Louis Blériot, aviator şi constructor francez de avioane; a realizat, în premieră, primul zbor între Europa continentală şi Marea Britanie (a traversat Canalul Mânecii cu avionul, la 25.VII.1909) (m. 1936)

– 1875: S-a născut Mario Roques, lingvist şi filolog francez; printre preocupările sale s-a numărat şi studierea limbii şi literaturii române; a condus Institutul de Filologie Română din cadrul Facultăţii de Litere din Paris şi a fost mai mulţi ani director al revistei „România”; membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1961)

– 1879: S-a născut istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române (1934) (m. 1947) – 145 de ani

– 1879: S-a născut Léon Jouhaux, lider francez de sindicat, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 1951 (m. 1954) – 145 de ani

– 1896: A murit Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (n. 1811)

– 1899: S-a născut Charles Laughton, regizor de film și actor american de origine britanică (m. 1962) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al R. Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române (1980) (m. 1987) – 125 de ani

– 1899: S-a născut Thomas A. Dorsey, compozitor şi pianist afro-american, considerat părintele muzicii gospel; a reprezentat, împreună cu Mahalia Jackson, epoca de aur a acestui gen muzical (m. 1993) – 125 de ani

– 1902: S-a născut regizorul american de film William Wyler, clasic al cinematografului hollywoodian, creator al unor filme-reper în istoria primului secol de cinema (m. 1981)

– 1906: S-a născut Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (m. 2004). NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie; după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 1910, 1/14: A murit Marius Petipa, balerin şi coregraf francez stabilit în Rusia; unul dintre creatorii şcolii ruse de balet (n. 1818). NOTĂ: Alte surse (www.balletmet.org. şi Micul dicţionar enciclopedic, 2005) dau ca an al naşterii 1819, respectiv 1822

– 1916: S-a născut (la Tokyo, într-o familie britanică) actriţa americană de film Olivia de Havilland; cunoscută mai ales pentru rolul din filmul „Pe aripile vântului” (m. 2020)

– 1924: S-a născut actriţa americană Florence Stanley (m. 2003) – 100 de ani

– 1925: A murit compozitorul francez Erik Satie (n. 1866)

– 1926: S-a născut François-Régie Bastide, scriitor şi diplomat francez (m. 1996)

– 1926: S-a născut compozitorul german Hans Werner Henze, cunoscut în special pentru muzica pe care a realizat-o pentru spectacole de teatru; a scris, de asemenea, muzică pentru operă-balet (m. 2012)

– 1926: S-a născut economistul, istoricul, sociologul şi profesorul american Robert William Fogel, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu conaţionalul său Douglass C. North, pentru a fi reînnoit investigaţia istoriei economice prin aplicarea metodelor cantitative pentru explicarea schimbului economic şi instituţional (m. 2013)

– 1929: S-a născut biologul american Gerald (Maurice) Edelman; pionier în domeniul imunologiei, embriologiei, biologiei moleculare și neuroștiinței; cercetări asupra anticorpilor; Premiul Nobel pentru medicină în 1972, împreună cu biochimistul britanic Rodney Robert Porter, pentru descoperirea structurii anticorpului (a moleculei de imunoglobulină) (m. 2014) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Leslie Caron (nume complet: Leslie Claire Margaret Caron), actriță, dansatoare și scriitoare franco-americană

– 1931: S-a născut Stanislav Grof, medic psihiatru american de origine cehă, unul dintre fondatorii psihologiei transpersonale şi un pionier în domeniul cercetării stărilor de conştiinţă modificate, folosite cu scopul de a vindeca, a evolua şi a cunoaşte; a arătat spiritualitatea ca pe un domeniu fundamental și legitim al experienței umane; a creat respirația holotropică ca o metodă de auto-investigare si explorare interioară cu implicații terapeutice și ontologice excepționale

– 1934: S-a născut Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film (m. 2008) – 90 de ani

– 1934: S-a născut regizorul, producătorul, scenaristul şi actorul francez de film Claude Berri (numele real: Claude Langmann) (m. 2009) – 90 de ani

– 1935: S-a născut actorul britanic David Prowse; culturist și halterofil, acesta a devenit faimos ca omul din spatele măştii lui Darth Vader în trilogia originală „Războiul Stelelor” (m. 2020)

– 1938: S-a născut Aleksandr Kurliandsky, scriitor rus, satirist, dramaturg, scenarist și autor de cărți pentru copii, creator al celebrului serial de desene animate „Nu, Pogodi” (m. 2020)

– 1939: S-a născut Karen Black, actriţă de film, scenaristă, compozitoare şi producătoare americană (m. 2013) – 85 de ani

– 1941: S-a născut farmacologul american Alfred G. Gilman; a studiat moleculele descoperite de conaţionalul său Martin Rodbell, a identificat şi purificat (1985) proteinele G, determinând rolul lor în transmiterea semnalelor între celulele organismului uman; Premiul Nobel pentru medicină în 1994, împreună cu Martin Rodbell (m. 2015)

– 1942: S-a născut cântăreţul, compozitorul şi pastorul american Andraé Crouch, considerat o legendă a muzicii gospel (m. 2015)

– 1950: A murit Eliel Saarinen, arhitect şi urbanist finlandez, stabilit, în 1923, în SUA; rol însemnat în promovarea arhitecturii de avangardă în America (mare influenţă asupra designului zgârie-norilor) (n. 1873)

– 1952: S-a născut Leon „Ndugu” Chancler, baterist de jazz funk, percuționist, producător muzical și compozitor american (m. 2018)

– 1958: A murit chimistul britanic Harry Nicholls Holmes; a cristalizat, în anul 1882, vitamina A; filantrop şi colecţionar de artă (n. 1879)

– 1961: S-a născut atletul american Carl Lewis, multiplu campion olimpic (10 medalii, dintre care 9 de aur, la Olimpiadele din 1984 şi 1996) şi mondial (8 medalii de aur şi una de bronz, între anii 1981 şi 1993) la săritura în lungime

– 1961: S-a născut Lady Diana, prinţesă de Wales, fosta soţie a prinţului moştenitor Charles al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (m. 1997, într-un accident rutier la Paris)

– 1964: A murit dirijorul francez Pierre Monteux (n. 1875) – 60 de ani

– 1971: A murit Sir William Lawrence Bragg, fizician, matematician și profesor australian-britanic; Premiul Nobel pentru fizică în anul 1915, împreună cu tatăl său Sir William Henry Bragg, pentru serviciul lor în analiza structurii cristalelor cu ajutorul razelor X; a pus bazele Uniunii Internaționale de Cristalografie (n. 1890)

– 1974: A murit Juan Domingo Perón, om de stat argentinian, de două ori președinte al Argentinei, în perioada 1946-1955 și în perioada 1973-1974 (n. 1895) – 50 de ani

– 1981: A murit Marcel Lajos Breuer, renumit arhitect modernist și designer german-american, considerat ca unul dintre cei mai proeminenți susținători ai stilului internațional; ca inițiator și părinte al modernismului a excelat în construcții modulare și forme simple. Printre lucrările sale notabile se numără: Casa Gropius, Hagerty House, misiuni ale St. John’s Abbey and University din Collegeville, Minnesota, Sediul Mondial al UNESCO, Departamentul HUD – sediul central din Washington, D.C. și Biblioteca publică centrală din Atlanta (n. 1902, în Ungaria)

– 1996: S-a sinucis, cu o supradoză de medicamente, actriţa americană Margaux Hemingway, nepoata celebrului scriitor american Ernest Hemingway (n. 1954)

– 1997: A murit actorul de film şi cântăreţul american Robert Mitchum (nume complet: Robert Charles Durman Mitchum) (n. 1917)

– 1999: A murit Edward Dmytryk, regizor şi producător de film american, cu origini canadiene (n. 1908) – 25 de ani

– 1999: A murit Sylvia Sidney, actriță americană de teatru, film și tv (n. 1910) – 25 de ani

– 1999: A murit Guy Mitchell (numele real: Al Cernick), cântăreţ pop şi actor american de origine croată (n. 1927) – 25 de ani

– 2000: A murit actorul american de film Walter Matthau (n. 1920)

– 2001: A murit pianista poloneză Halina Czerny-Stefanska (n. 1922)

– 2001: A murit Nikolai Ghenadievici Basov, fizician sovietic; Premiul Nobel pentru Fizică în 1964, împreună cu Aleksandr Prohorov și Charles Hard Townes, pentru munca lor de pionierat în domeniul maserilor și laserilor (n. 1922)

– 2004: A murit Marlon Brando, actor şi regizor american de film (n. 1924) – 20 de ani

– 2008: A murit Mel Galley, chitarist al trupei britanice de heavy metal Whitesnake (n. 1948)

– 2009: A murit Karl Malden, actor de film şi de televiziune american, de origine sârbo-cehă (n. 1912) – 15 ani

– 2012: A murit Evelyn Lear, soprană americană (n. 1926)

– 2016: A murit Yves Bonnefoy, poet, eseist, critic de artă, traducător şi profesor francez (n. 1923)

– 2018: A murit balerina și dansatoarea britanică Gillian Lynne, coregrafa unor musicaluri celebre, printre care „Cats” sau „The Phantom Of The Opera” (n. 1926)

Sursa: RADOR