TULCEA: Discuţii în CJ despre situaţia traficului pe podul de la Brăila şi efectele traficului greu

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 iunie 2024, 10:34
Consilierii judeţeni tulceni, reuniţi vineri într-o şedinţă în plen, au atras atenţia asupra traficului greu care afectează drumurile din imediata apropiere a podului peste Dunăre construit între oraşele Brăila şi Măcin, care a fost dat în folosinţă în urmă cu aproape un an.
Discuţia pe tema infrastructurii realizate cu fonduri europene a fost deschisă de consilierul judeţean PNL, Marian Sandu, care a criticat calitatea construcţiei şi efectele traficului greu.
‘În ultimul an, podul s-a asfaltat de patru ori. Drumul-dig până la Măcin s-a asfaltat şi el de două ori. Drumul e într-o stare jalnică. Probabil că urmează a cincea asfaltare pe pod şi a treia pe drumul-dig. Eu vreau să atrag atenţia instituţiei care trebuie să-şi facă treaba. ISCTR (Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, n.r.) să fie mai prezent în teren, că nu ştiu unde se ajunge. Nu neg calitatea proastă a construcţiei, dar şi tonajul foarte mare care distruge drumul din zonă’, a afirmat, în timpul şedinţei, consilierul judeţean Marian Sandu.
El a mai spus că, atunci când reprezentanţii ISCTR apar în zona podului, autovehiculele de tonaj mare se retrag pe drumuri lăturalnice şi îşi reiau drumul către destinaţii, când autorităţile termină programul de lucru.
La rândul său, vicepreşedintele CJ, Victor Tarhon, a recomandat populaţiei din Măcin să facă o petiţie publică pe această temă şi a pus sub semnul întrebării durabilitatea şi mentenanţa investiţiei, în condiţiile în care nici în momentul de faţă drumul de legătură dintre pod şi satul Jijila, comuna Garvăn, judeţul Tulcea, nu a fost dat în folosinţă.
‘Traficul nu o să fie în veci prin Jijila, cel puţin în următorii 25 de ani. Asta şi pentru că unii spuneau că fac drumul expres aşa (pocnind din degete, n.r.). Numai exproprierile vor dura, după spusele specialiştilor, zece, 15 ani. Abia după aceea, te poţi apuca de execuţie, dacă vor fi aceleaşi legi’, a menţionat vicepreşedintele CJ, Victor Tarhon.
El a amintit că digul Măcin-Smârdan a fost realizat în anii 1950 pentru un tonaj redus, fără un studiu de trafic, drumul-dig folosit în prezent fiind construit din piatră şi fascine aduse în zonă cu căruţele.
De mai mulţi ani, autorităţile judeţului încearcă să rezolve problema digului Măcin-Smârdan, sector al DN 22, construit iniţial cu funcţia de protecţie împotriva inundaţiilor a comunităţilor din zonă şi aflat în patrimoniul Administraţiei Naţionale Apele Române.
La începutul acestui an, Prefectura judeţului Tulcea a solicitat Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii iniţierea unui proiect de hotărâre de Guvern prin care situaţia digului să fie clarificată.
În adresa transmisă la acea vreme se menţionează că şoseaua Măcin-Smâdan are ‘un potenţial ridicat de a pune în mod real în pericol circulaţia pe acest sector de drum, dar şi colectivităţile locale’. De asemenea, în adresă se aminteşte că digul a cedat în anul 1988, apa fluviului infiltrându-se în mai multe zone ale digului.
Sursa – Agerpres / redactor online – Daniel Țăndăreanu