Calendarul zilei – 20 iunie
Publicat de Codrin RAITA, 20 iunie 2024, 05:16 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:23
S-a întâmplat într-o zi de 20 iunie
* În urmă cu 118 ani (1906) era înfiinţat, printr-un decret al Regelui Carol I, Institutul Geologic al României – Institut Național de Cercetare-Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției, şi era creat Corpul geologilor, primul director al institutului fiind profesorul Ludovic Mrazec. În 2005, Guvernul României a reafirmat, prin Hotărârea nr. 1399, atribuţiile Institutului Geologic al României ca serviciu geologic naţional. Statutul de serviciu geologic a fost recunoscut şi la nivelul Uniunii Europene, prin admiterea Institutului Geologic al României ca membru al EuroGeoSurveys. Institutul Geologic al României este instituţia abilitată să întocmească, să editeze şi să imprime hărţile naţionale geologice, hidrogeologice, geofizice şi metalogenetice la diverse scări (HG1399/2005). În cadrul Institutului Geologic al României a fost creată în anul 2006 Secția Instalații de Interes Național, care cuprinde Muzeul Național de Geologie și Observatorul Geomagnetic Surlari
* Cu 84 de ani în urmă (1940) a fost inaugurat, la București, Institutul de Antropologie, întemeiat prin strădaniile doctorului Josef Francisc Rainer (astăzi, Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer” al Academiei Române). După 1944, Institutul de Antropologie şi-a încetat oficial existenţa, deşi cercetarea antropologică s-a continuat sub conducerea profesorului Alexandru Tudor. Începând din anul 1950, profesorul Ştefan Milcu, împreună cu un număr de colaboratori din fostul Institut, a înfiinţat un „colectiv de antropologie” în cadrul Institutului de Endocrinologie (1950-1963). Abia după 1990, Institutul şi-a redobândit personalitatea juridică, intrând în subordinea Academiei Române, mai întâi ca Centru de Cercetări Antropologice, (1990-2007) şi, în cele din urmă, sub titulatura actuală de Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”
* Se împlinesc 70 de ani (1954) de când a fost inaugurat podul peste Dunăre dintre Giurgiu şi Ruse (numit „Podul prieteniei”), pe atunci cel mai mare pod combinat (de cale ferată şi rutier) din Europa. La 14 iunie 2013, a fost inaugurat podul Calafat-Vidin. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română, era în funcţiune un singur pod, cel dintre Giurgiu şi Ruse
* În urmă cu 33 de ani (1991) avea loc înfiinţarea Partidului România Mare, prin Decizia civilă 14/20.VI.1990 a Tribunalului Municipiului Bucureşti (TMB), reînscris la TMB conform Deciziei civile 64/27.VIII.1996; fondator – Corneliu Vadim Tudor (1949-2015). Președinte: Victor Iovici (din noiembrie 2017)
* Acum 33 de ani (1991), imediat după unificare, deputaţii Bundestagului acordau Berlinului statutul de capitală a Germaniei reunificate. După unificare, Parlamentul german, Bundestag, a început inițial să se întâlnească la Bonn. Cu toate acestea, în condițiile inițiale ale Tratatului de unificare dintre cele două țări, orașul Berlin a fost și el reunificat și a devenit, cel puțin cu numele, capitala Germaniei reunificate. Un vot restrâns al Bundestagului din 20 iunie 1991, cu 337 voturi pentru Berlin și 320 voturi pentru Bonn, a decis ca Bundestagul și multe oficii guvernamentale să se mute în cele din urmă și oficial de la Bonn la Berlin. Votul a fost împărțit în mod restrâns, iar majoritatea membrilor parlamentului au votat după linii geografice
* Cu 32 de ani în urmă (1992) Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât „ca de acum şi până la sfârşitul veacurilor, în întreaga Biserică Ortodoxă Română, să se numere cu sfinţii şi să se cinstească după pravilă cu slujbă specială şi cu acatist toţi sfinţii din neamul românesc, ştiuţi şi neştiuţi, pentru a căror cinstire se instituie Duminica Sfinţilor Români, care va fi aşezată în calendarul Bisericii noastre, în fiecare an, a doua Duminică după Pogorârea Duhului Sfânt, arătându-se prin aceasta lucrarea Sfântului Duh în Biserica noastră de-a lungul veacurilor”
* Acum 27 de ani (1997) avea loc inaugurarea oficială, în fosta închisoare de la Sighetu Marmaţiei, a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei („Memorialul Sighet”), monument istoric recreat în amintirea uneia dintre cele mai notorii închisori politice din România din epoca comunistă şi devenit primul memorial din lume închinat memoriei victimelor comunismului. În România peste 600.000 de persoane au fost condamnate și închise din motive politice de către regimul comunist între 1945 și 1989, potrivit centrului de cercetare asociat Memorialului. La doar un an de la deschidere, Consiliul Europei a declarat Memorialul de la Sighet printre principalele locuri de păstrare a memoriei continentului, alături de Memorialul de la Auschwitz și Memorialul Păcii din Normandia
* Acum 23 de ani (2001) pe raza comunei Rapoltu Mare, judeţul Hunedoara, au fost descoperite două aşezări suprapuse datând din Epoca Bronzului şi perioada dacică
Aniversări – Comemorări
– Solstiţiul de vară (ziua cea mai lungă, noaptea cea mai scurtă), începutul verii astronomice – ora 23:51 (ora oficială a României, este inclusă și ora de vară)
– 1891, 20.VI/2.VII: A murit (la Paris) Mihail Kogălniceanu, om politic, istoric, scriitor şi publicist; prim-ministru al României între anii 1863 şi 1865 (perioadă în care s-au pus, prin reformele înfăptuite, bazele României moderne); ministru de externe în 1876 şi între anii 1877 şi 1879; şi-a legat numele de unirea Principatelor Române (1859) şi de actul proclamării independenţei naţionale de la 1877; membru al Societăţii Academice Române (1868), preşedinte al Academiei Române (1887-1890) (n. 1817)
– 1913: S-a născut Aurel Baranga (numele la naştere: Leibovici), dramaturg, poet şi publicist (m. 1979)
– 1917: S-a născut Iosif Constantin Drăgan, om de afaceri (considerat unul dintre cei mai bogaţi români, potrivit Topului celor mai bogaţi 300 de români), publicist şi eseist; stabilit de mai multe decenii în Italia; fondator al Centrului European de Studii Tracice; fost preşedinte al Federaţiei Internaţionale de Marketing (m. 2008)
– 1929: S-a născut actorul Petre Gheorghiu (m. 2000) – 95 de ani
– 1934: S-a născut Cornel Țăranu, compozitor, dirijor, muzicolog și profesor universitar; mai mult de două decenii a fost vice-președinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, coordonând și filiala din Cluj-Napoca; a format generații de compozitori în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca; de numele său se leagă înfiinţarea, în 1968, a ansamblului de muzică contemporană „Ars Nova”; membru titular al Academiei Române din 2012 (m. 2023) – 90 de ani
– 1937: S-a născut Radu Gabrea, regizor de film, scenarist, producător, critic de film şi profesor; între 1974 şi 1997 a locuit în Germania (m. 2017)
– 1942: S-a născut soprana Daniela Diaconescu
– 1955: S-a născut fosta handbalistă Viorica Doina Reta Ionică, care a jucat pentru echipa națională a României pe postul de portar (m. 2020)
– 1962: A murit istoricul de origine aromână Victor Papacostea; specialist în istoria comparată a ţărilor balcanice; fondator şi director al Institutului de Studii şi Cercetări Balcanice (1938-1947) şi al revistei „Balcanica” (1938-1945) (n. 1900)
– 1972: S-a născut Tudor Giurgiu, producător şi regizor de film; președinte-director general al TVR între anii 2005 – 2007, fondatorul şi preşedintele Festivalului Internaţional de Film Transilvania
– 1976: A murit generalul Dumitru Eremia, compozitor și dirijor; conducător de ansambluri corale și fanfare ale armatei (n. 1910)
– 1989: A murit Traian Dorz, poet creştin şi deţinut politic; a fost urmaşul şi continuatorul lucrării duhovniceşti a părintelui Iosif Trifa de la Sibiu, iniţiatorul mişcării spirituale ortodoxe Oastea Domnului (n. 1914) – 35 de ani
– 1995: A murit eseistul şi filosoful Emil Cioran; în 1938 a primit o bursă din partea statului francez şi s-a stabilit apoi la Paris, unde a continuat să scrie în limba franceză; membru post-mortem al Academiei Române din 2009 (n. 1911)
– 1999: A murit regizorul Iulian Mihu (n. 1926) – 25 de ani
– 2014: A murit scriitoarea, jurnalista şi profesoara Ana Maria Sireteanu; a fost director al postului Radio România Cultural între anii 1996 şi 2002 (n. 1945) – 10 ani
– 2015: A murit Angelo Niculescu, fotbalist şi antrenor de fotbal; a contribuit decisiv la renaşterea fotbalului românesc după Al Doilea Război Mondial; inventatorul stilului tiki-taka (n. 1921)
– 2018: A murit Sándor Kányádi, poet și traducător maghiar din Ardeal; membru fondator al bibliotecii virtuale gratuite a Academiei Literare Digitale Ungare (n. 1929)
EVENIMENTE EXTERNE
– Luxemburg: Reuniune a miniștrilor de finanțe din zona euro (Eurogrup)
– Viena: Summitul mondial austriac – conferința privind clima organizată de fundația Arnold Schwarzenegger
-Tokyo, Japonia: Conferința de presă a activiștilor pentru democrație din Hong Kong
-Molsheim, Franța: Bugatti prezintă primul său model hibrid
– Paris: Summitul pentru echitatea vaccinurilor în Africa
– Stockholm: Tribunalul suedez anunță verdictul în procesul pentru crime de război împotriva unui fost general de brigadă sirian
– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei
– Bogotá, Columbia: A cincea rundă de negocieri între guvernul columbian și principalul grup dizident FARC (20 – 26 iun.)
– SUA: Fotbal – Copa America 2024 (20 iun. – 14 iul.)
– Munchen: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa C Slovenia – Serbia
– Frankfurt: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa C Danemarca – Anglia
– Gelsenkirchen: Fotbal – Euro 2024, turul 1: Grupa B Spania – Italia
– Sammamish, SUA: Golf – Turneul LPGA al femeilor din America de Nord (20 – 23 iun.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Refugiaţilor”; marcată din 2001, la iniţiativa ONU (Rezoluţia 55/76 din 4 decembrie 2000); în acel an, când urma să fie celebrată cea de-a 50-a aniversare a Convenţiei din 20.VI.1951 referitoare la Statutul Refugiaţilor, Organizaţia pentru Unitatea ţărilor africane (Uniunea Africană din 9 iulie 2002) a fost de acord cu sărbătorirea „Zilei mondiale a refugiaţilor” în ziua în care era marcată „Ziua refugiaţilor din Africa” (20 iunie). NOTĂ: La 29 septembrie, în Biserica romano-catolică, este marcată „Ziua mondială a migrantului și a refugiatului” (a 110-a), în ultima duminică din septembrie; originile acestei zile pot fi urmărite până în 1914, în preajma izbucnirii Primului Război Mondial, când Papa Pius X a cerut tuturor creștinilor să se roage pentru migranți; câteva luni mai târziu, succesorul său, Papa Benedict al XV-lea, a instituit „Ziua migrantului” pentru a susține, din punct de vedere spiritual și economic, lucrarea pastorală a emigranților italieni; din 2004, Consiliul Pontifical pentru îngrijirea pastorală a migranților și a persoanelor itinerante a extins ziua și pentru refugiați; la cererea Sfântului Ioan Paul al II-lea, din 2005, „Ziua mondială a migranților și a refugiaților” a fost sărbătorită de Biserica Universală în a doua duminică după Bobotează; la 14 ianuarie 2018, Papa Francisc a anunțat schimbarea datei de marcare a acestei zile, din ianuarie în ultima duminică din septembrie
– „Ziua Internaţională a Sărbătorii Solstiţiului”, marcată pentru prima dată în 2020, la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului („The International Day of the Celebration of the Solstice”) este celebrată în fiecare an la nivel mondial, pentru a informa populaţia despre evenimentele astronomice solstiţiu şi echinocţiu, ambele câte două în fiecare an, şi despre semnificaţia lor pentru numeroase religii şi culturi etnice. Ziua internaţională a sărbătorii solstiţiului a fost proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 20 iunie 2019 (- 5 ani) prin Rezoluţia A/RES/73/300. Având în vedere faptul că aceste evenimentele astronomice simbolizează în cultura umană fertilitatea pământului, sistemele de producţie agricolă şi alimentară, moştenirea culturală şi tradiţiile milenare ale umanităţii, Adunarea Generală a ONU susţine că celebrarea acestor evenimente este o îngemănare a patrimoniului cultural şi a tradiţiilor existente de secole şi va juca un rol semnificativ în consolidarea legăturilor dintre popoare pe baza respectului reciproc şi a idealuri de pace şi bună vecinătate
– „Ziua Mondială a Soarelui” coincide cu cea mai lungă zi din an, ziua solstiţiului de vară, ce marchează începutul verii astronomice; lansată de Societatea Internaţională pentru Energie Solară, ziua are drept scop popularizarea posibilităţilor de utilizare a energiei solare; a fost marcată pentru prima oară în România în anul 1997
– 1819: S-a născut Jacques Offenbach, compozitor, dirijor şi violoncelist francez de origine germană (m. 1880) – 205 ani
– 1837: A murit William al IV-lea, rege al Marii Britanii şi Irlandei (1830-1837) (n. 1765); a fost încoronată regina Victoria. NOTĂ: În timpul domniei reginei Victoria a Marii Britanii şi Irlandei (1837-1901) şi împărăteasă a Indiilor (1876-1901), Marea Britanie a atins, datorită politicii expansioniste, apogeul puterii maritime şi comerciale; perioada de avânt economic şi cultural din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este cunoscută sub numele de „epoca victoriană”
– 1861: S-a născut Sir Frederick Hopkins, biochimist şi fiziolog englez; contribuţii originale în studiul vitaminelor; Premiul Nobel pentru medicină în 1929, împreună cu olandezul Christiaan Eijkman (m. 1947)
– 1870: A murit scriitorul francez Jules de Goncourt, reprezentant al naturalismului (n. 1830)
– 1887: S-a născut Kurt Schwitters, artist plastic şi poet dadaist german, cunoscut în special datorită colajelor sale şi a construcţiilor în relief (m. 1948)
– 1909: S-a născut Errol Flynn, actor american de film, regizor, scenarist, producător (m. 1959) – 115 ani
– 1917: S-a născut scriitorul elveţian de limbă germană Gerhard Meier; a început să scrie la vârsta de 54 de ani (m. 2008)
– 1928: S-a născut Martin Landau, actor american de film şi televiziune, premiat cu Oscar pentru rolul din „Ed Wood” (m. 2017)
– 1931: S-a născut Olympia Dukakis, actriţa americană premiată cu Oscar, regizoare, producătoare, profesoară și activistă (m. 2021)
– 1933: S-a născut actorul american Danny Aiello, cunoscut mai ales pentru rolurile de mafiot italian (m. 2019)
– 1933: A murit Clara Zetkin (numele real: Clara Eissner), om politic german; militantă pentru emanciparea femeii; la propunerea ei a fost stabilită „Ziua internaţională a femeilor”, celebrată pentru prima oară în anul 1911; a participat la întemeierea Partidului Comunist din Germania (n. 1857)
– 1934: S-a născut Iuri Vizbor, cantautor, om de litere şi poet rus, unul dintre creatorii modelului artistic al cantautorilor și fondatorul genului pieselor-reportaj (m. 1984) – 90 de ani
– 1940: S-a născut (la Sevastopol, Crimeea) artistul popular rus Vladimir Korenev, renumit pentru rolul său principal în filmul SF „Omul-amfibie” (m. 2021)
– 1941: S-a născut regizorul de film și producătorul britanic Stephen Frears, considerat, la mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut, „rebelul cinematografului englez”
– 1942: S-a născut compozitorul şi interpretul american de muzică pop Brian Wilson, fost membru al trupei „The Beach Boys”, pe care a și fondat-o
– 1945: S-a născut scriitorul francez Jean-Claude Izzo (m. 2000)
– 1946: S-a născut Ömer Zülfü Livaneli, una dintre figurile remarcabile din viața culturală și artistică din Turcia; cântăreț, compozitor, dirijor, scriitor, regizor de film, scenarist, jurnalist, om politic și activist pentru drepturile omului
– 1949: S-a născut Lionel Richie, interpret, compozitor, producător şi actor american de film – 75 de ani
– 1958: S-a născut Droupadi Murmu, politiciană indiană, președinte al Indiei (din iul. 2022)
– 1967: S-a născut Nicole Kidman, actriţă de film, care are dublă cetăţenie, australiană şi americană
– 1992: A murit Sir Charles Groves, dirijor englez (n. 1915)
– 2002: A murit Timothy Findley, romancier şi dramaturg canadian de limbă engleză (n. 1930)
– 2005: A murit Jack (St. Clair) Kilby, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 2000; inventatorul calculatorului de buzunar (portabil) şi a imprimantei utilizate la casele de marcat (n. 1923)
– 2013: A murit creatorul francez de modă Jean-Louis Scherrer (n. 1935)
– 2017: A murit Herbert Hriberschek Ágústsson (cunoscut sub numele de Herbert August Maria Hriberschek, înainte de a deveni cetățean islandez), compozitor și cornist islandez de origine austriacă (n. 1926)
– 2023: A murit jurnalista şi romanciera franceză Claude Sarraute; considerată un pilon de bază al emisiunilor de divertisment semnate de Laurent Ruquier; soția filosofului, eseistului, jurnalistului şi academicianului Jean-François Revel (n. 1927) – 1 an
Sursa: RADOR