Calendarul zilei – 16 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 16 iunie 2024, 05:00 / actualizat: 20 iunie 2024, 14:24

S-a întâmplat într-o zi de 16 iunie

* Acum 209 ani (1815) a avut loc Bătălia de la Ligny, în care armata franceză, condusă de împăratul Napoleon I, a învins armata prusacă condusă de mareşalul von Blücher

* Cu 189 de ani în urmă (1835) era inaugurată, la Iaşi, Academia Mihăileană, prima instituţie de învăţământ superior din Moldova, unde profesori români (Gheorghe Asachi, Eftimie Murgu, Ion Ionescu de la Brad, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu ş.a.) şi străini au ţinut cursuri de istorie, filosofie, drept, teologie, chimie, matematică, inginerie, agronomie şi arhitectură. În 1847 cursurile au fost suspendate de autorităţile vremii, profesorii fiind acuzaţi de propagarea unor idei revoluţionare (16/28)

* Se împlinesc 150 de ani (1874) de când apărea Legea pentru organizarea în România a serviciului sanitar (16/28)

* În urmă cu 121 de ani (1903) era fondată, la Detroit, compania „Ford Motor Company” de industriaşul american Henry Ford (1863-1947), care a lansat, în 1908, faimosul model „T”

* Acum 111 ani (1913) izbucnea cel de-al doilea Război balcanic între foştii aliaţi din primul război balcanic (Bulgaria împotriva Greciei, Serbiei şi Muntenegrului), cărora li se vor alătura România şi Turcia (la 27.VI/10.VII.1913) (16/29)

* În urmă cu 103 ani (1921) avea loc constituirea, la Bucureşti, a Societății „Orient Radio” (Rador), agenţie telegrafică de presă. Rador era la început o afacere privată (apărută la iniţiativa lui Noti Constantinde, secretar la Legaţia română din Paris, şi Sebastian Şerbescu, avocat), dar statul român a cumpărat, prin Ministerul de Externe, totalitatea acţiunilor agenţiei, în anul 1926, devenind astfel prima agenţie de presă oficială a României. Prin Legea din 24.III.1926 aceasta a devenit „Societatea Rador – Agenţie de informaţii telegrafice”. După instalarea regimului comunist, prin Decretul nr. 217 din 20.V.1949 se hotăra organizarea Agenţiei Române de Presă „Agerpres” de pe lângă Consiliul de Miniştri, prin preluarea personalului şi a patrimoniului „Rador”; primul director al „Agerpres”: Ion Popescu-Puţuri. La 8.I.1990 a apărut Decretul-lege al Consiliului Frontului Salvării Naţionale prin care se înfiinţa Agenţia de presă „Rompres”, ca urmare a reorganizării „Agerpres”. Din iulie 2008 „Rompres” a revenit la numele „Agerpres”. NOTA 1: Prima agenţie de presă românească a fost înfiinţată la 15/27.III.1889, la iniţiativa ministrului de externe P.P. Carp. Această agenţie („românească, naţională şi autonomă”) a funcţionat sub numele de Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română şi era subordonată Ministerului Afacerilor Străine. Agenţia Română a funcţionat până spre finele anului 1916, când şi-a încetat temporar activitatea, în timpul Primului Război Mondial. NOTA 2: „Ziua Agenției RADOR a Radiodifuziunii Române”; „Radio Observator”, pentru a-i traduce numele – este una din principalele surse de informare ale posturilor Radio România, ca şi ale instituţiilor importante ale statului român. Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a RADOR) a început să funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990, iar RADOR a fost înregistrată ca marcă la OSIM în noiembrie 1993. Numele său şi data de naştere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenţiei de presă interbelice româneşti RADOR (prescurtare de la „Orient Radio”), prima agenţie naţională modernă, constituită la 16 iunie 1921

* Cu 84 de ani în urmă (1940) a fost difuzată, de Societatea Română de Radiodifuziune, prima emisiune militară „Ora Ostaşului”, printr-un acord cu Marele Stat Major al Armatei. Din 1944 emisiunea şi-a schimbat denumirea în „Ora Armatei”, iar de-a lungul celor 77 de ani de emisie neîntreruptă emisiunea Armatei a mai fost intitulată „Emisiune pentru militari”, „În slujba Patriei” şi „Pentru Patrie” (din 1969 până în 1989)

* Acum 61 de ani (1963) între 16 şi 19 iunie, a avut loc zborul navei cosmice sovietice „Vostok-6″, pilotată de Valentina Tereşkova, prima femeie care s-a aflat în spaţiu. Misiunea cosmică a avut ca obiectiv efectuarea unui zbor în grup, cu nava „Vostok-5″ (pilotată de Valeri Bîkovski) şi a durat 70 de ore şi 50 de minute, nava efectuând 48 de rotaţii în jurul Pământului. Participarea la zbor a unei femei a făcut posibilă o analiză comparativă a influenţei factorilor specifici asupra organismului uman de ambele sexe

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de când, pentru a marca atingerea statistică, în anul 1999, a şase miliarde de locuitori pe Terra, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat acea dată drept „Ziua celor şase miliarde”. Pragul de un miliard a fost atins în anul 1804. În ultimii 40 de ani populaţia Terrei a atins succesiv patru praguri: 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 şi 7 miliarde în 2011

* Cu 23 de ani în urmă (2001) avea loc Congresul de constituire a Partidului Social Democrat (PSD) prin fuziunea dintre (PDSR) şi (PSDR). Adrian Năstase a fost ales preşedinte al noii formaţiuni. Congresul Extraordinar al Partidului Social Democrat Român (PSDR) a ratificat protocolul de fuziune cu Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR), semnat la 25 februarie 2000. În prezent, PSD este condus de Marcel Ciolacu, care ocupă, din data de 23 noiembrie 2021, și funcția de președinte al Camerei Deputaților

* Se marchează 20 de ani (2004) de când o echipă de cercetători de la Universitatea Innsbruck (Austria) a publicat, în revista de știință „Nature”, un articol în care anunța realizarea primei „teleportări”. Experimentul nu presupunea deplasarea dintr-un spațiu în altul, ci transferarea proprietăților fizice ale unui foton unui alt foton, instantaneu, fără a exista nicio cale de comunicare între cele două particule de lumină

* Cu 19 ani în urmă (2005), între 16 şi 17 iunie, președintele Traian Băsescu și premierul Călin Popescu-Tăriceanu au participat la reuniunea Consiliului European de vară de la Bruxelles, fiind prima dată când România și Bulgaria au fost reprezentate la aceste lucrări în calitate de observator activ după semnarea Tratatului de aderare

* Acum 16 ani (2008) şi-a început activitatea Agenţia de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, prin lansarea site-ului basilica.ro, la sărbătoarea Sfintei Treimi. Agenţia este parte integrantă a Centrului de Presă Basilica al Patriarhiei Române, înființat la inițiativa, cu binecuvantarea și purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în data de 27 octombrie 2007, la sărbatoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor. Centrul de Presă Basilica are următoarele componente: postul de Radio Trinitas, care a fost înființat în 1996 și a început să emită la 17 aprilie 1998, Ziarul Lumina, care a apărut pentru prima dată la 7 februarie 2005, postul de Televiziune Trinitas, care emite din 27 octombrie 2007, Agenția de știri Basilica, înființată la 27 octombrie 2007 și a început să își desfășoare activitatea de la Sărbătoarea Sfintei Treimi din 16 iunie 2008 și Biroul de presă al Patriarhiei Române, înființat după 1990 și care a devenit parte a Centrului de presă Basilica din ianuarie 2008

* În urmă cu 8 ani (2016), între 16 – 26 iunie, în insula Creta din Grecia, a avut loc Sfântul și Marele Sinod al Bisericilor Ortodoxe (a reunit zece din cele paisprezece Biserici Ortodoxe Autocefale, sub președinția Sanctității sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu). Sinodul nu a formulat dogme sau canoane noi și nu a adus modificări în viața liturgică. Ierarhii participanți la Sinod s-au aplecat asupra unor teme de actualitate și au căutat soluții la problemele pe care le întâmpină omul contemporan (au fost discutate teme precum: diaspora, autonomia bisericească, Taina Căsătoriei, postul, misiunea Bisericii în lumea contemporană și relațiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii creștine)

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești. Duminica Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic (Niceea, anul 325 d.H.) (Calendarul Creştin-Ortodox 2024). NOTĂ: Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea ierarhului în ședința din 28 octombrie 2022, proclamarea solemnă a canonizării făcându-se la 21 mai 2023. Sf. Ierarh Martir Neofit Cretanul, mitropolitul Țării Românești în perioada 1738-1753, a fost principalul susținător al desființării iobăgiei în Țara Românească, a înființat o școală publică subvenționată de Biserică la Pătroaia, jud. Dâmbovița, a înființat Biblioteca Mitropoliei și a tipărit cărți de slujbă și de învățătură în limba română. A trecut la Domnul în 16 iunie 1753, otrăvit de medicul domnitorului Matei Ghica, care era nemulțumit că ierarhul era de partea poporului, reclamându-i neregulile la reprezentantul Sultanului

– Duminica a Sfinților Părinți de la Conciliul I Ecumenic, Niceea, 325 (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– „Ziua Limbii Romani”, instituită în 2019 (- 5 ani), pentru păstrarea tradițiilor, culturii și limbii materne de către persoanele aparținând minorității etnice. NOTĂ: Pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România”, pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor” și pe 5 noiembrie este marcată „Ziua mondială a limbii romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei

– 1872, 16/28: S-a născut Vasile Gheorghiu, profesor teolog; autor a numeroase lucrări cu caracter teologic; considerat cel mai de seamă teolog neotestamentar român; a desfăşurat o intensă activitate în fruntea Societăţii pentru Cultura şi Literatura Poporului Român din Bucovina (1921-1929); membru de onoare al Academiei Române din 1938 (m. 1959)

– 1873, 16/28: A murit cărturarul Andrei Şaguna, mitropolit al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria (din 1864); unul dintre preşedinţii Adunării Naţionale de la Blaj (3/15 mai 1848) şi şeful delegaţiei trimise la Viena pentru a susţine pe lângă împărat drepturile românilor transilvăneni; contribuţii la dezvoltarea învăţământului şi a presei în limba română, precum şi la întemeierea şi activitatea societăţii ASTRA (1861), fiind primul ei preşedinte; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1808/1809, la Miskolc/Ungaria). NOTA 1: Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă naşterea la 1.I.1809 şi moartea la 28.VI.1873. NOTA 2: Andrei Şaguna a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română la 29.X.2011, cu zi de prăznuire la 30 noiembrie

– 1890: S-a născut Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (m. 1940)

– 1913: S-a născut filosoful Ion Banu; lucrări de istorie a filosofiei (antice şi medievale, europene şi orientale), precum şi de teorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române din 1991 (m. 1993)

– 1918: A murit (la Montreux, Elveţia) Bazil Assan, inginer, inventator, industriaş şi explorator; a construit, în anul 1853, prima moară cu aburi din România şi prima fabrică de uleiuri comestibile din porumb; împreună cu fratele său, George, a introdus metoda de extracţie cu benzină a uleiurilor/1893; a fost primul care a proiectat un canal navigabil între Cernavodă şi Constanţa; primul român care a explorat zona Oceanului Arctic/1896 şi primul român care a călătorit în jurul lumii (1897-1898) (n. 1860)

– 1925: S-a născut A.[natol] E.[milian] Baconsky, poet, eseist şi traducător (m. 1977)

– 1926: S-a născut soprana de talie internațională Lucia Stănescu, solistă a Operei Române din Cluj-Napoca (m. 2020)

– 1928: S-a născut dirijorul Sergiu Comissiona, stabilit în SUA; în anul 1990 devine prim-dirijor al orchestrei posturilor de radio şi televiziune din Madrid (Spania), unde rămâne până în 1998, iar în intervalul 1990 – 1994 este, în acelaşi timp, director muzical al Orchestrei filarmonice din Helsinki (Finlanda); foarte căutat ca „dirijor invitat” (guest conductor), apare la pupitrul multor formaţii de prestigiu, ca Vancouver Symphony Orchestra, Orchestra filarmonică Radio din Hilversum, Olanda, Philadelphia Orchestra; în 1981, cu ocazia centenarului naşterii lui George Enescu, împreună cu un grup de muzicieni devine unul dintre membrii fondatori ai Societăţii „George Enescu” din Statele Unite ale Americii, avându-l ca preşedinte de onoare pe Yehudi Menuhin (m. 2005)

– 1930: S-a născut actorul de teatru și film Ion Siminie

– 1931: S-a născut Alexandru Vulpe, istoric, arheolog şi profesor; specialist în Epoca Bronzului şi cea a Fierului; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2016)

– 1932: S-a născut şahista şi medicul pediatru Maria Albuleţ; prima jucătoare de şah din România care a obţinut titlul de maestră internaţională în 1957 (m. 2005)

– 1936: S-a născut (în Ismail, Regatul României) creatoarea de modă Zina Dumitrescu (nume la naștere: Zenobia Bogoș); considerată „Mama modei din România” (m. 2019)

– 1940: S-a născut actriţa şi profesoara Melania Ursu (m. 2016)

– 1947: S-a născut Mariana Bojan, poetă, prozatoare şi pictoriţă

– 1947: S-a născut prozatorul şi publicistul Ştefan Agopian, de origine armeană

– 1954: S-a născut Marian Constandache, poet, romancier și eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România – 70 de ani

– 1976: A murit Isaiia Răcăciuni (pseudonimul lui Isaiia Nacht), prozator, dramaturg, traducător şi publicist (n. 1900)

– 1979: A murit actorul de teatru şi film Costache Antoniu (n. 1900) – 45 de ani

– 2004: A murit Paul Neagu, sculptor, pictor, grafician, profesor, eseist şi poet; figură emblematică a neoavangardei anilor ’60-’70 ai secolului XX; stabilit în Marea Britanie în 1969, a revenit după 1989 mereu în România (n. 1938) – 20 de ani

– 2012: A murit medicul şi biologul Gheorghe Zarnea; în comunitatea universitară este considerat ca întemeietorul învăţământului de microbiologie generală din facultăţile de biologie şi chimie pe care l-a dezvoltat odată cu crearea unor discipline noi ca virologia, imunobiologia, bacteriologia medicală, ecologia microorganismelor, microbiologie industrială; membru titular al Academiei Române din 1994 (n. 1920)

– 2013: A murit părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (n. 1919)

– 2020: A murit Vladimir Jurăscu, actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit premiul pentru întreaga activitate (n. 1927)

– 2022: A murit actorul Alexandru Lulescu; considerat cel mai longeviv actor al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”; a format, împreună cu actorul Nicu Constantin, unul dintre cele mai de succes cupluri umoristice (n. 1932)

EVENIMENTE EXTERNE

– Thailanda: Al doilea tur al alegerilor legislative

– Germania: Campionatul European de Fotbal – EURO 2024 – turul 1 (14 iun. – 14 iul.)

• Hamburg: Grupa D Polonia – Olanda
• Stuttgart: Grupa C Slovenia – Danemarca
• Gelsenkirchen: Grupa C Serbia – Anglia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Copilului African”; se marchează din anul 1991, la iniţiativa Organizaţiei Unităţii Africane şi a UNICEF; comemorează evenimentele tragice care s-au petrecut în 16.VI.1976, în localitatea Soweto, din Africa de Sud, când, mii de copii şi de elevi au protestat şi au cerut dreptul la o educaţie de calitate şi dreptul de a învăţa în limba lor maternă. Din păcate, autorităţile au deschis focul împotriva manifestanţilor, fapt ce a dus la rănirea a peste o mie de persoane, alte aproape o sută fiind ucise

– „Ziua Internaţională a Remiterilor Familiale” este marcată, din 2015, cu scopul de a recunoaşte contribuţia financiară semnificativă a lucrătorilor migranţi pentru bunăstarea familiilor pe care le lasă acasă şi pentru dezvoltarea durabilă a ţărilor lor de origine și, totodată, pentru a încuraja atât sectorul public şi privat, dar şi societatea civilă, să-şi intensifice eforturile pentru a maximiza impactul acestor fonduri în ţările în curs de dezvoltare. Ziua a fost proclamată de Consiliul de Guvernare al Fondului Internaţional pentru Dezvoltarea Agricolă, la cea de-a 38-a sesiune a acestui for, care a avut loc în februarie 2015, fiind ratificată de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia asupra migraţiei internaţionale şi a dezvoltării, adoptată la 21 decembrie 2016

– „Ziua Soweto – Ziua internaţională de solidaritate cu popoarele luptătoare din Africa de Sud”; proclamată de Adunarea Generală a ONU în memoria victimelor represaliilor rasiste de la Soweto (Africa de Sud), din 16.VI.1976

– „Ziua Internaţională a Tatălui”, se sărbătoreşte în cea de-a treia duminică a lunii iunie, în peste 52 de ţări din lume, printre care se numără: Marea Britanie, SUA, Canada, Franţa, Cipru, Africa de Sud, Olanda, Grecia, Ungaria, Japonia, China, India, Arabia Saudită, Turcia, Venezuela, Argentina, Irlanda, Singapore. Ziua a fost sărbătorită pentru prima dată în 1910, în Spokane, Washington, la iniţiativa lui Sonora Smart Dodd (1882-1978), fiica veteranului american de război William Jackson Smart, care şi-a crescut singur copii, după ce soţia sa a murit la naşterea celui de-al şaselea copil. În 1972, această zi a fost recunoscută la nivel oficial în calendarul sărbătorilor naţionale, după ce legea a fost semnată de preşedintele american Richard Nixon. NOTĂ: În România, această zi se sărbătoreşte, începând cu anul 2010, în cea de-a doua duminică a lunii mai

– 1313: S-a născut scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio (m. 1375)

– 1464, 16 (sau 18): A murit pictorul flamand Rogier van der Weyden, unul dintre pictorii importanţi ai Evului Mediu (n. ~1400) – 560 de ani

– 1613: S-a născut poetul englez John Cleveland (m. 1658)

– 1843: S-a născut David Popper, violoncelist, pedagog şi compozitor de origine cehă (m. 1913)

– 1875: S-a născut Fredrik Ljungström, inginer, constructor și industriaș suedez (m. 1964)

– 1878: A murit medicul american Crawford Long; a folosit pentru prima dată eterul ca anestezic (1842) (n. 1815)

– 1890: S-a născut Stan Laurel (numele real: Arthur Stanley Jefferson), actor de film american de origine britanică, membru al celebrului cuplu de comici „Stan şi Bran” (m. 1965)

– 1897: S-a născut chimistul german Georg Wittig, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1979, alături de Herbert C. Brown (m. 1987)

– 1901: S-a născut compozitorul elveţian Conrad Beck (m. 1989)

– 1902: S-a născut Barbara McClintock, om de ştiinţă şi genetician american, laureată, în 1983, a Premiului Nobel pentru Medicină (m. 1992)

– 1909: S-a născut zoologul american Archie F. Carr; studii asupra faunei marine (m. 1987) – 115 ani

– 1909: S-a născut Willi Boskowsky, violonist şi dirijor austriac (m. 1991) – 115 ani

– 1925: S-a născut scriitorul, filosoful și jurnalistul francez Jean D’Ormesson (nume complet: Jean Bruno Wladimir François-de-Paule Le Fèvre d’Ormesson); printre marile sale succese literare se numără cronica „Au plaisir de Dieu”, („După voia Domnului”, 1974); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1995 (m. 2017)

– 1928: S-a născut pictorița franceză Pierrette Bloch, una dintre figurile marcante ale artei abstracte din Franța (m. 2017)

– 1928: S-a născut cântăreaţa şi actriţa belgiană Leonie Cooreman (Annie Cordy) (m. 2020)

– 1930: S-a născut actorul şi regizorul american de origine maghiară Vilmos Zsigmond (m. 2016)

– 1937: S-a născut Erich Segal, scriitor american (autorul popularului roman „Love Story”, ecranizat); specialist în filologie clasică; autor sau coautor de scenarii de film (m. 2010)

– 1941: S-a născut Lamont Dozier, unul dintre cei mai importanţi cantautori şi producători de muzică soul, care a colaborat cu The Supremes, Marvin Gaye şi The Isley Brothers (m. 2022)

– 1942: S-a născut italianul Giacomo Agostini, cel mai mare pilot de motociclism viteză al tuturor timpurilor; a câștigat 15 titluri mondiale

– 1944: A murit (împuşcat de nazişti, pentru participarea la Rezistenţă) Marc Bloch, istoric medievist francez; a fondat, în 1929, la Strasbourg, revista „Annales d’histoire économique et sociale”, în jurul căreia s-a născut un nou curent istoriografic, care a dominat secolul al XX-lea (n. 1886) – 80 de ani

– 1952: S-a născut cantautorul canadian Gino Vannelli

– 1958: În noaptea de 16/17 iunie au fost condamnaţi la moarte şi executaţi organizatorii revoluţiei populare anticomuniste din Ungaria din 23 octombrie 1956: Imre Nagy (n. 1896), Pál Maléter (n. 1917), Miklós Gimes (n. 1917); reabilitaţi juridic în iunie 1989; la 16.VI.1989 au avut loc funeraliile naţionale ale lui Imre Nagy, reînhumat în Cimitirul civil din Budapesta

– 1959: A murit actorul american de film George Reeves; a întruchipat, în anii ‘50 ai secolului XX, eroul din serialul tv. „Aventurile lui Superman” (n. 1914) – 65 de ani

– 1971: S-a născut Tupac Shakur, rapper și actor american (m. 1996)

– 1977: A murit Werner von Braun, inginer german, constructorul rachetelor „V-1” şi „V-2” (considerate primele rachete balistice sol-sol teleghidate), pe care Germania le-a folosit în cel de-Al Doilea Război Mondial; stabilit în 1945 în SUA, a contribuit la construirea primului satelit artificial american al Pământului (n. 1912)

– 2008: A murit Mario Rigoni Stern, unul dintre cei mai mari autori italieni, celebru mai ales pentru romanul „Sergentul în zăpadă” (n. 1921)

– 2013: A murit editorul şi scriitorul francez Maurice Nadeau; a fondat revista „Quinzaine littéraire”, în 1966 (n. 1911)

– 2017: A murit politicianul german Helmut Kohl, cancelar al Germaniei între 1982-1998, preşedinte al Uniunii Creştin-Democrate (1973-1998); artizanul reunificării germane şi al configurării unei noi arhitecturi europene (n. 1930)

– 2017: A murit regizorul american John Avildsen, cunoscut mai ales pentru filmele „Rocky” şi „Karaté Kid” (n. 1935)

– 2018: A murit dirijorul, compozitorul, pianistul și profesorul rus Ghenadi Rojdestvenski (n. 1931)

– 2020: A murit scriitorul american, Charles Webb, autorul romanului „Absolventul/ The Graduate”, care a inspirat filmul din 1967 cu același nume (n. 1939)

Sursa: RADOR