Calendarul zilei – 30 mai

Publicat de Codrin RAITA, 30 mai 2024, 05:00 / actualizat: 30 mai 2024, 13:33

S-a întâmplat într-o zi de 30 mai

* Acum 426 de ani (1598), prin semnarea Tratatului dintre împăratul Rudolf al II-lea al Sfântului Imperiu Roman şi Mihai Viteazul, încheiat la Mănăstirea Dealu, domnitorul român recunoştea suzeranitatea împăratului, iar acesta se obliga să-i asigure subsidii pentru întreţinerea armatei și recunoaștea caracterul ereditar al domniei sale (30.V/9.VI)

* Sunt marcați 210 ani (1814) de când era semnat primul Tratat de la Paris, care a readus granițele Franței la întinderea lor din 1792. În aceeași zi, Napoleon I al Franței a fost exilat pe insula Elba. Tratatul de la Paris a pus capăt războiului dintre Franţa şi coaliţia formată din Marea Britanie, Rusia, Austria, Suedia şi Prusia. De asemenea, tratatul l-a silit pe Napoleon I să abdice. Graniţele Franţei au fost readuse la forma pe care o aveau în 1792, însă nu s-au luat prea multe măsuri punitive împotriva Franţei, cu excepţia faptului că Insulele Seychelles au trebuit să fie cedate Marii Britanii

* Acum 197 de ani (1827) iluministul român, Petrache Poenaru, obţinea în Franţa brevetul de invenţie (nr. 3208) pentru „Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se el însuşi cu cerneală”, primul toc rezervor din lume, precursorul stiloului de astăzi. Această invenție a revoluționat domeniul instrumentelor de scris, contribuind la crearea unui obiect folosit și în prezent de milioane de oameni. Tocul cu rezervor al lui Poenaru elimina zgârieturile de pe hârtie și scurgerile nedorite de cerneală și propunea soluții pentru îmbunătățirea părților componente pentru a asigura un debit constant de cerneală precum și posibilitatea înlocuirii unor piese

* Cu 96 de ani în urmă (1928) avea loc premiera dramei lirice „Năpasta” de Sabin Drăgoi, la „Opera Română” din Bucureşti. Libretul, după drama cu acelaşi titlu a lui I. L. Caragiale, este semnat tot de compozitor

* În urmă cu 49 de ani (1975) era fondată Agenția Spațială Europeană (ESA), considerată cea mai importantă organizaţie interguvernamentală din Europa cu caracter ştiinţific şi tehnologic, cu un deosebit rol în domeniul securităţii (funcționează de facto din 31 mai 1975). În prezent numără 22 de state membre, după ce în anul 2015, Estonia şi Ungaria s-au alăturat organizaţiei. România a încheiat primul Acord cu ESA în 1992, ratificat prin Legea nr. 40/1993, urmat de un alt acord în anul 1999. Începând cu 2006, România a fost Stat European Cooperant al ESA. Conform deciziei Consiliului ESA din 16 decembrie 2010, România a fost acceptată în unanimitate ca al 19-lea membru cu drepturi depline. Ceremonia semnării Acordului dintre Guvernul României şi Agenţia Spaţială Europeană privind aderarea României la Convenţia Agenţiei Spaţiale Europene a avut loc în data de 20 ianuarie 2011, la Ministerul Afacerilor Externe. Acordul a fost semnat de Jean-Jaques Dordain, Director General ESA şi Marius-Ioan Piso, Director General al Agenţiei Spaţiale Române, în prezenţa lui Teodor Baconschi, ministru de externe al României la acea vreme, a cosmonautului Dumitru Dorin Prunariu, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Spaţiale Române şi a mai multor personalităţi

* Cu 8 ani în urmă (2016) avea loc inaugurarea Monumentului „Aripi” din Piaţa Presei Libere, ridicat în memoria luptătorilor din rezistenţă anticomunistă 1945-1989 din România şi Basarabia, simbolizând un tumul, un mormânt imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute. Din el se înalţă spre cer trei aripi, reprezentând Sfânta Treime, care poartă spre înaltul cerului sufletele descătuşate ale foştilor deţinuţi politici, deportaţi, azvârliţi în gropi comune, fără slujbă religioasă, fără lumânare, fără cruce. Inţiativa construirii monumentului a aparţinut Asociaţiei Foştilor Deţinuţi, iar demararea efectivă a proiectului a început în 2003, fiind creat de sculptorul Mihai Buculei

Aniversări – Comemorări

– Trupul și Sângele Domnului (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– „Ziua aniversară a Direcţiei Generale Anticorupţie” din cadrul Ministerului Afacerilor Interne este sărbătorită din 2011; DGA a fost înfiinţată prin Legea nr. 161 din 30 mai 2005, ca structură specializată pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul MAI

– „Ziua Gardianului Public” în România (se sărbătoreşte, anual, pe baza Hotărârii de Guvern 518/27.IX.1993)

– „Ziua Limbii şi a Teatrului Idiş”, instituită în 2017, la iniţiativa reprezentantului minorităţii ebraice în Parlament, deputatul Silviu Vexler; marcarea acesteia va contribui la „păstrarea tradiţiei şi a valorilor specifice limbii idiş, la combaterea xenofobiei şi antisemitismului, a clişeelor şi percepţiilor eronate, la dezvoltarea identităţii şi diversităţii culturale ale ţării noastre, dar şi la promovarea aportului cultural al vieţii evreieşti din România la viaţa culturală românească şi internaţională”

– 1840: S-a născut căpitanul (Nicolae) Valter Mărăcineanu, erou al Războiului de independenţă de la 1877-1878 (m. 1877, la Griviţa)

– 1854: S-a născut Constantin Gogu, matematician şi astronom; lucrări privind mişcarea Lunii; studii asupra variaţiei gravitaţiei cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societăţii Române de Ştiinţe, al cărei prim preşedinte a fost, în 1897; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (m. 1897) – 170 de ani

– 1901: S-a născut Maria Holban, istoric (studii de valoare legate, mai cu seamă, de feudalismul timpuriu românesc – secolele XIII-XIV); membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 1991)

– 1919: A murit Barbu Nemţeanu (pseudonimul lui Benjamin Deutsch), poet (lirica sa face trecerea dinspre simbolism spre modernism) şi traducător (a tradus din Heine, Schiller, Lenau, Goethe, Baudelaire, Hugo) (n. 1887) – 105 ani

– 1923: S-a născut generalul Marin Dragnea, veteran de război; a luptat sub drapelul României din prima şi până în ultima zi ale celui de-Al Doilea Război Mondial şi a slujit Armata României timmp de aproape 50 de ani (m. 2020)

– 1929: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ileana Constantinescu (m. 2018) – 95 de ani

– 1929: S-a născut traducătoarea, publicista, profesoara şi disidenta anticomunistă Doina Cornea; membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice, a Fundaţiei Culturale Memoria și a Forumului Democrat Antitotalitar din România (1990) din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (m. 2018) – 95 de ani

– 1943: A murit Juarez Movilă, compozitor şi critic muzical (n. 1870)

– 1949: A murit Marcu Beza, istoric literar, prozator şi diplomat de origine aromână; s-a impus mai ales prin descoperirea unor valori ale civilizaţiei spirituale române medievale în ţările Orientului Apropiat; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (n. 1882, la Vlahoclisura, Macedonia) – 75 de ani

– 1964: A murit matematicianul şi profesorul Theodor Angheluţă; contribuţii de seamă în domeniul teoriei funcţiilor, al ecuaţiilor diferenţiale şi integrale, al ecuaţiilor funcţionale şi algebrice; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (n. 1882) – 60 de ani

– 1966: A murit Oscar Walter Cisek, scriitor şi critic de artă de naţionalitate germană din România (n. 1897)

– 1968: A murit Constantin S. Nicolăescu-Plopşor, arheolog, istoric, etnograf, antropolog şi geograf; are meritul de a fi studiat printre primii Paleoliticul din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1900)

– 1980: A murit Matei Socor, compozitor şi dirijor; în 1944 a devenit dirijorul permanent al Orchestrei Radiodifuziunii Române; între anii 1945 şi 1952 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1908)

– 1995: A murit Ştefana Velisar Teodoreanu, prozatoare, poetă şi traducătoare; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (n. 1897, la Saint-Moritz, Franţa)

– 1997: A murit Ioan Kunst-Ghermănescu, antrenor de handbal și professor; unul din ctitorii handbalului românesc (n. 1925)

– 2005: A murit Aurel-Dragoş Munteanu, prozator şi eseist; primul director al Televiziunii Române după Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989; ambasador al României în SUA între anii 1992 şi 1994 (n. 1942, în comuna Buda, azi în R. Moldova)

– 2013: A murit Radu Paladi, compozitor, dirijor, pianist şi profesor (n. 1927, Storojineţ, astăzi în Ucraina)

– 2017: A murit Paul Fister, pugilist, actor şi cascador, supranumit „Ultimul haiduc” (n. 1944)

– 2020: A murit istoricul şi criticul de artă Dorana-Maria Coşoveanu (n. 1934)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului Afaceri Externe al UE (Comerț)

– Bruxelles: Reuniunea miniștrilor europeni ai energiei

– Praga: Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai NATO (30 – 31 mai)

– Beijing: Conferința de presă lunară a Ministerului chinez al Apărării

– Budapesta: Ministrul maghiar al Economiei Marton Nagy și viceguvernatorul Băncii centrale, Barnabas Virag vor vorbi la o conferință de afaceri

-Hong Kong, China: Curtea din Hong Kong pronunță verdictul în procesul a 47 de activiști care pun în pericol securitatea națională (30 – 31 mai)

-Moscova, Rusia: Prima ședință de judecată pentru medicul pediatru Nadejda Bouianova acuzată de „informații false” despre armata rusă

– Luxemburg: Eurostat publică date despre șomajul în aprilie, în zona euro

– Atmore, SUA: Este programată execuția unui deținut condamnat la moarte în statul american Alabama

– Norvegia: Atletism – Liga de Diamant 2024, reuniunea de la Oslo

– Olbia, Italia: Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) – Raliul Italiei (30 mai – 2 iun.)

– Lancaster, SUA: Golf – Turneul femeilor din America de Nord LPGA, U.S. Women’s Open (30 mai – 2 iun.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Sclerozei Multiple” – marcat anual la data de 30 mai, acest demers a fost instituit în anul 2009 (- 15 ani) de Federaţia Internaţională a Sclerozei Multiple (MSIF), formată din 47 de organizaţii din întreaga lume şi având relaţii de colaborare cu numeroase alte structuri similare. Federaţia, cu sediul în capitala Marii Britanii, desfăşoară programe şi activităţi menite să sprijine prin schimbări pozitive viaţa celor care se confruntă cu acest tip de afecţiune. Furnizează, de asemenea, numeroase resurse gratuite pentru a-i ajuta pe toţi cei care au de înfruntat zi de zi provocările generate de această boală. Anual, sunt organizate la nivel naţional şi internaţional evenimente distincte sau parte a unor campanii dedicate pentru creşterea gradului de conştientizare publică privind scleroza multiplă şi pentru o mai bună implicare socială a factorilor decizionali şi a comunităţii în ansamblu sau la nivel individual pentru sprijinirea celor diagnosticaţi cu scleroză multiplă. Tema Zilei Mondiale a SM 2024-2025 este „Diagnosticul”, iar numele campaniei este „My MS Diagnosis”

– 30 – 31.V: „Ziua Maritimă Europeană”, marcată la iniţiativa Uniunii Europene din 2008, la o dată variabilă în luna mai, este destinată să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor Europei, să evidenţieze importanţa economică a industriei maritime şi să pună în valoare zonele costiere; de asemenea, această zi promovează identitatea maritimă europeană şi pune accentul pe modul în care mările pot ajuta Europa să facă faţă provocărilor globalizării; anul acesta manifestările vor avea loc la Svendbourg, în Danemarca

– Ziua naţională a Republicii Croaţia (Ziua statalităţii); data întrunirii primului Parlament democratic – 1990

– 1431: A fost arsă pe rug Ioana d’Arc (supranumită „fecioara din Orleans”), eroină a poporului francez; în timpul Războiului de 100 de ani (1337-1453), purtat de Franţa împotriva Angliei; aflată în fruntea unei armate, Ioana d’Arc (fiica unui ţăran) a despresurat oraşul Orleans, asediat de englezi, şi l-a însoţit pe regele Carol al VII-lea la încoronarea sa la Reims; trădată şi vândută englezilor, va fi judecată (la Rouen/Franţa) de un tribunal ecleziastic, va fi declarată eretică şi condamnată la moarte; canonizată în 1920 (n. 1412)

– 1593: A murit scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (n. 1564)

– 1594: A murit Bálint Balassi, poet renascentist maghiar; a pus bazele poeziei maghiare moderne (n. 1554) – 430 de ani

– 1640: A murit pictorul flamand Pieter Paul Rubens (n. 1577)

– 1672, 30.V/9.VI: S-a născut Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, a armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (m. 1725)

– 1744: A murit Alexander Pope, poet şi gânditor englez; cel mai de seamă reprezentant şi teoretician al clasicismului englez; influenţă considerabilă asupra poeziei din secolul XVIII (n. 1688) – 280 de ani

– 1770: A murit pictorul şi desenatorul francez François Boucher (n. 1703)

– 1778: A murit Voltaire (François Marie Arouet), filosof şi scriitor iluminist francez, creator al aşa numitului „voltairianism” – respingerea fanatismului, a prejudecăţilor, a intoleranţei şi a abuzurilor de orice fel şi afirmarea raţiunii umane; spirit polemic, atent la realităţile sociale, Voltaire a întruchipat „noul tip al scriitorului reprezentant al conştiinţei publice şi luptător pentru idealurile cele mai înalte ale vremii” (T. Vianu) şi a pregătit, ideologic, Revoluţia Franceză (n. 1694)

– 1811, 30.V./11.VI: S-a născut Vissarion G. Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (m. 1848)

– 1814: S-a născut Eugène Charles Catalan, matematician franco-belgian, specialist în teoria numerelor (m. 1894) – 210 ani

– 1875: S-a născut Giovanni Gentile, filosof şi pedagog italian (m. 1944)

– 1883: S-a născut Riccardo Zandonai, compozitor şi dirijor italian (m. 1944)

– 1896: S-a născut Howard Hawks, regizor, scenarist şi producător american de film (m. 1977)

– 1908: S-a născut actorul american Mel Blanc (pe numele său adevărat Melvin Jerome Blank), vocea a peste 1000 de personaje de desen animat (iepurele Bugs Bunny, ciocănitoarea Woody, răţoiul Daffy Duck, porcuşorul Porky Pig ş. a.), poreclit şi „omul cu 1000 de voci” (m. 1989)

– 1908: S-a născut fizicianul suedez Hannes Olof Gösta Alfvén, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1970, împreună cu Louis Néel, pentru dezvoltarea teoriei magnetohidrodinamicii (m. 1995)

– 1909: S-a născut Benny (Benjamin David) Goodman, clarinetist, dirijor şi compozitor de jazz american (m. 1986) – 115 ani

– 1912: S-a născut Julius Axelrod, farmacolog, biochimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1970, împreună cu Sir Bernard Katz, Ulf von Euler; împreună cu farmacologul Bernard Brodie a descoperit rolul analgetic și a contribuit la producerea pe cale industrială a paracetamolului (m. 2004)

– 1912: A murit Wilbur Wright, aviator şi constructor american de avioane; alături de fratele său, Orville (1871-1948), a fost unul dintre pionierii aviaţiei mondiale; cei doi fraţi Wright au efectuat primul lor zbor în anul 1903, cu un avion de construcţie proprie (un planor echipat cu motor cu explozie), lansat cu ajutorul unei catapulte (n. 1867)

– 1928: S-a născut Gustav Leonhardt, clavecinist, organist şi dirijor olandez (m. 2012)

– 1928: S-a născut Agnès Varda, regizoare belgiană de film; cunoscută ca „Bunica noului val francez” și una dintre pionierele cinematografiei feministe (m. 2019)

– 1934: S-a născut cosmonautul sovietic Alexei Leonov; a fost primul „pieton spaţial”, la 18 martie 1965 rămânând în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde, echipat cu un costum special şi legat cu un cablu de 5,35 metri; a fost, în 1975, comandantul primei misiuni spaţiale comune a URSS şi SUA (m. 2019) – 90 de ani

– 1938: S-a născut Billie Dean Letts, scriitoare şi profesoară americană (m. 2014)

– 1952: S-a născut dirijorul, compozitorul şi pianistul ungar Kocsis Zoltán (m. 2016)

– 1956: S-a născut David Maria Sassoli, politician social-democrat și jurnalist italian; preşedinte al Parlamentului European (2019-2022) (m. 2022)

– 1958: S-a născut cântăreaţa de muzică pop şi pianista suedeză Marie Fredriksson (împreună cu Per Gessle a format duetul „Roxette”) (m. 2019)

– 1960: A murit Boris L. Pasternak, poet, prozator şi traducător rus; capodopera sa, „Doctor Jivago” (1957), nu a fost admisă spre publicare în URSS decât după moartea sa; publicarea romanului „Doctor Jivago” în străinătate în 1957 şi decernarea Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1958 a generat ascuţite critici în presa sovietică, „soldate” cu excluderea sa din Uniunea scriitorilor şi constrângerea de a renunţa de „bună voie” la Premiul Nobel (n. 1890)

– 1971: A murit Marcel Dupré, compozitor şi organist francez (n. 1886)

– 2006: A murit Shōhei Imamura, regizor, scenarist, producător și actor japonez; singurul cineast din Japonia care a câștigat două premii Palme d’Or (n. 1926)

– 2009: A murit chimistul israelian Ephraim Katchalski-Katzir; cercetări în domeniul structurii şi funcţiilor celulelor vii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1916, la Kiev/Ucraina) – 15 ani

– 2012: A murit Andrew Huxley, biofizician şi fiziolog britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1963, împreună cu Sir John Eccles şi Alan L. Hodgkin (n. 1917)

– 2018: A murit actriţa Madiha Youssry (nume real: Hanouma Habib Khalil), o legendă a cinematografiei egiptene (n. 1921)

– 2019: A murit cantautorul, chitaristul și actorul american Leon Redbone; cunoscut pentru relansarea stilurilor muzicale de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1949, în Cipru) – 5 ani

– 2020: A murit soprana franceză de coloratură Mady Mesplé (n. 1931)

– 2022: A murit (la vârsta de 108 ani) scriitorul italian de origine slovenă Boris Pahor, supravieţuitor al lagărelor de concentrare naziste pe care le-a descris în cărţile sale; a fost un luptător pentru drepturile naționale ale slovenilor care trăiesc în străinătate și un susținător al importanței unei națiuni; a impresionat lumea literară cu romanul său autobiografic „Necropolis”, una dintre capodoperele secolului al XX-lea, în care a relatat ororile războiului şi ale lagărelor de concentare (n. 1913)

Sursa: RADOR