Calendarul zilei – 29 mai
Publicat de Codrin RAITA, 29 mai 2024, 05:00 / actualizat: 29 mai 2024, 13:33
S-a întâmplat într-o zi de 29 mai
* Se împlinesc 695 de ani (1329) de când apărea prima menţiune documentară a localităţii Baia Mare (într-un document aflat în cancelaria regelui Carol Robert). Memoria comunitară consemnează ca primă „carte de identitate” a orașului, documentul din 29 mai 1329, prin care regele Carol Robert (1301-1342) dăruia comitelui Corrardus, jude al orașelor Baia Mare și Baia Sprie, pădurea aflată între cele două așezări pentru ca acest teritoriu să fie populat. Baia Mare apare aici sub denumirea civitas Rivuli Dominarum, judele Corrardus fiind același și pentru Mons Medius (Baia Sprie). Documentul din anul 1329 nu s-a păstrat, conținutul său fiind rezumat într-un act din anul 1479. Prima diplomă privilegială a orașului, pe care o putem studia și astăzi, datează din 20 septembrie 1347 și a fost acordată de regele Ludovic I (1342-1382), la cererea judelui Martin, a parohului Ioan, magistrului Petru și notarului Ulrich, jurați din Baia Mare și Săsar (Rivulo Dominarum et Zazar Bánya), având în vedere faptul că privilegiul anterior al orașului a ars într-un incendiu. Prin acest nou privilegiu s-au stabilit hotarele orașului și s-au acordat locuitorilor numeroase drepturi: libertatea de a-și alege judele, jurații și parohul, dreptul de a judeca în interiorul orașului „toate pricinile ce se ivesc între ei, deopotrivă cele mari ca și cele mici”, asigurarea libertăților individuale, libertatea vămii, dreptul unui târg pe an, timp de cincisprezece zile „fără contenire”, dreptul de desfacere liberă a vinului, dreptul de a se fortifica cu ziduri „împotriva năvalei dușmanilor”
* Acum 571 de ani (1453) a fost cucerit de turcii otomani, sub comanda sultanului Mohamed al II-lea Fatih (cunoscut şi ca Mahomed al II lea Cuceritorul), Constantinopolul (oraş fondat de Constantin cel Mare pe locul vechii colonii greceşti Byzantion, devenit, în anul 395 d. H., capitala Imperiului Roman de Răsărit). Acest eveniment (cunoscut în istorie şi sub numele de „Căderea Constantinopolului”) a însemnat nu numai sfârşitul Imperiului Roman de Răsărit şi moartea ultimului împărat bizantin, Constantin al XI-lea, dar şi o victorie strategică de o importanţă capitală pentru cucerirea estului mediteranean şi a Balcanilor de către otomani
* Cu 176 de ani în urmă (1848) Dieta de la Cluj, în care se aflau, din 300 reprezentanţi, numai 3 români și 24 de saşi, a votat fără a ține cont de cererea Adunării de la Blaj (15 mai 1848) a reprezentanţilor românimii ardelene, pentru anexarea Principatului Transilvania la Ungaria, ignorând realitatea etnică existentă şi faptul că românii reprezentau 2/3 din populaţie, act politic pe care împăratul austriac Ferdinand l-a sancționat la 10 iunie 1848. În următoarea perioadă, conducătorii maghiarimii au declanşat în Transilvania teroarea împotriva intelectualilor români şi a ţăranilor care se opuseseră anexării Transilvaniei la Ungaria, iar în a doua jumătate a lunii septembrie 1848 s-a întrunit la Blaj ce-a de-a treia Adunare Naţională la care au participat peste 60.000 de români. Deschiderea lucrărilor Dietei de la Cluj a avut loc la data de 29 mai, iar proclamarea unirii Transilvaniei cu Ungaria, la 30 mai
* Sunt marcați 135 de ani (1889) de când era adoptată Legea privind introducerea sistemului monometalist/etalon de aur, intrată în vigoare la 17/29.III.1890 (29.V./10.VI)
* În urmă cu 131 de ani (1893) apărea Legea clerului mirean, care prevedea salarizarea clerului, întreţinerea bisericilor, fixarea parohiilor, numirea şi pregătirea clerului mirean, controlul administrativ şi disciplinar în biserică (29.V/10.VI)
* Acum 112 ani (1912) Congresul de la Alba Iulia al reprezentanţilor populaţiei româneşti din întreaga Transilvanie, prezidat de Gh. Pop de Băseşti, a adoptat o rezoluţie de protest împotriva proiectului de înfiinţare a episcopiei greco-catolice maghiare de la Hajdu-Durog, care ar fi făcut din biserică un instrument de deznaţionalizare. Congresul a hotărât, totodată, crearea unei comisii care să ia toate măsurile necesare şi legale pentru apărarea drepturilor autonome ale Bisericii Greco-Catolice Române (29.V/11.VI)
* Se marchează 110 ani (1914) de când nava de linie RMS Empress of Ireland, apaţinând companiei canadiene Pacific Steamship, s-a scufundat după ce s-a ciocnit de vasul norvegian SS Storstad pe fluviul Sfântul Laurențiu, coliziune în urma căreia 1.012 de oameni din 1.477 şi-au pierdut viaţa (840 de pasageri şi 172 de membri ai echipajului). Având în vedere numărul victimelor, acesta este considerat unul dintre cele mai mari accidente maritime canadiene
* Se împlinesc 100 de ani (1924) de când era inaugurat, la Bucureşti, Institutul Francez de Înalte Studii, cu scopul de a face cunoscută cultura franceză în România. A funcţionat până în 1948, fiind închis între anii 1948 şi 1970 şi reluându-şi activitatea, sub diverse denumiri. Înființarea unui centrul cultural francez la București a avut loc la inițiativa de Henry Focillon, critic de artă și teoretician francez, care a manifestat un interes special pentru România; interesul a fost dezvoltat de prietenia lui cu profesorul român George Oprescu. Ceremonia de inaugurare a Institutului francez de înalte studii (Institut français des hautes études) a avut loc în 29 mai 1924, în prezența regelui Carol al II-lea. Institutul a fost instalat într-un imobil (proprietate a Uniunii Franceze) din piața Lahovary. Institutul de atunci era fondat pe același model ca și școlile franceze de la Atena și de la Roma. Începând din 1934 institutul a funcționat într-o clădire de pe Bulevardul Dacia nr. 77, construită în perioada 1909-1910 de arhitectul român de origine germană Oscar Maugsch și cumpărată de statul francez de la familia Olănescu. La data de 1 ianuarie 2012, rețeaua culturală franceză din România s-a unificat în mod oficial sub numele de Institutul Francez
* Cu 71 de ani în urmă (1953) Sir Edmund Hilary (1919-2008), diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez, însoţit de şerpaşul nepalez Tenzing Norgay (1914-1986), a ajuns pe vârful Everest (8.848 m.) din lanţul muntos Himalaya, supranumit şi azi „Acoperişul lumii”. Au fost primii oameni din lume care au reuşit această performanţă (ştirea a devenit publică pe 2.VI.1953, ziua încoronării, la Londra, a reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)
* Sunt marcați 55 de ani (1969) de când, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 1127, lua ființă, la Constanța, Muzeul Național al Marinei Române, unitate reprezentativă de cultură în cadrul Forțelor Navale Române, unic în țară, și deschis oficial la 3 august 1969. Hotărârea a fost publicată în Buletinul Oficial al R.S.R., Anul V, nr. 63, p. I, din 2 iunie 1969
* Acum 39 de ani (1985) a avut loc tragedia de pe Stadionul Heysel din Bruxelles, Belgia, la meciul din finala Cupei Campionilor Europeni dintre echipa italiană Juventus și cea engleză, Liverpool, când un perete al stadionului s-a prăbuşit peste fani. Cu o oră înainte de începutul meciului, un grup de suporteri ai lui Liverpool au sărit gardul de protecție ce-i despărțea de fanii lui Juventus. Drept urmare fanii lui Juventus panicați au început să fugă de pe terasa stadionului, provocând astfel prăbușirea peretelui susținător, fapt care a dus la moartea a 39 de persoane, alte câteva sute fiind rănite. În pofida incidentului, meciul nu a fost anulat, ci s-a jucat până la capăt, pentru a se evita altercații în continuare. Ca rezultat al tragediei cluburile engleze de fotbal au primit de la UEFA interdicție nelimitată în competițiile europene (ridicată în 1990–1991), Liverpool fiind exclusă pentru un an suplimentar, iar 14 suporteri ai FC Liverpool au fost găsiți vinovați în omucidere involuntară, fiecare din ei fiind condamnat la trei ani de închisoare. Dezastrul a fost descris ca „cea mai neagră oră din istoria competițiilor UEFA”
* Cu 34 de ani în urmă (1990) era constituită Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), organizație internațională, care activează în baza Acordului de constituire întocmit la 29 mai 1990 la Paris, intrat în vigoare la 28 martie 1991. Obiectivul BERD este de a susține dezvoltarea economică a țărilor din centrul și estul Europei, sudul și estul Mării Mediterane și Asia Centrală, precum și extinderea principiilor economiei de piață, promovarea inițiativei private și antreprenoriale și aplicarea principiilor democrației pluraliste. România a ratificat Acordul de Înfiinţare a BERD în anul 1990, ca unul dintre membrii fondatori ai acestei instituţii. Consiliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanţi ai tuturor statelor membre. Ministrul finanţelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii Naţionale a României este guvernator supleant. Începând din anul 2011, România face parte din constituenţa condusă de Turcia, din care mai fac parte Azerbaidjan, Republica Kârgâză și, din data de 15 iunie 2018, Republica Moldova. Cea mai recentă Strategie de ţară pentru România a fost aprobată în 23 aprilie 2020 şi propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2020-2025: promovarea investițiilor în infrastructura durabilă și dezvoltarea regională; sprijinirea productivității prin expansiunea sectorului corporativ și perfecționarea competențelor și extinderea intermedierii financiare și dezvoltarea piețelor de capital. Până la 31 ianuarie 2021, BERD a acordat României un sprijin financiar în sumă cumulată de aproximativ 8,87 miliarde euro, în cadrul a 462 proiecte, din care 65% s-au îndreptat către sectorul privat
* Acum 31 de ani (1993) era adoptată, la Haga, „Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale”. Parlamentul României a ratificat Convenția prin Legea 84/1994, publicată în Monitorul Oficial nr. 298 din 21 octombrie 1994
Aniversări – Comemorări
– 1895: S-a născut medicul Maximilian Popper; a participat la organizarea luptei anti-tuberculoză din România şi la pregătirea cadrelor de specialitate din reţeaua de ftiziologie (m. 1960)
– 1899: S-a născut prozatoarea Georgeta Mircea Cancicov (numele la naştere: Maria Jurgea) (m. 1984) – 125 de ani
– 1901: S-a născut Ionel Fernic, compozitor, textier (a compus melodii de succes, reprezentative pentru începuturile muzicii uşoare româneşti, şi romanţe), pilot civil şi unul dintre primii paraşutişti români (m. 1938, într-un accident aviatic)
– 1910: S-a născut chimistul Ion Zugrăvescu; lucrări în domeniul chimiei organice; cercetări privind chimismul celular, îndeosebi celulele maligne; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1989)
– 1925: S-a născut, la Cluj, Erwin M. Friedländer, fizician american de origine română; activitatea sa de cercetare s-a concentrat îndeosebi asupra metodelor de măsură în tehnica nucleară, precum şi a radiaţiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) (m. 2004)
– 1929: S-a născut istoricul Şerban Rădulescu-Zoner; deţinut politic între anii 1959 şi 1962; deputat în două legislaturi (1992-2000); fost preşedinte al Alianţei Civice (martie 2001 – noiembrie 2006) (m. 2012) – 95 de ani
– 1933: S-a născut Stan Velea, specialist în limba polonă şi comparatist, s-a dedicat, aproape în exclusivitate, studiului literaturii polone, pe care a promovat-o în România prin studii şi traduceri (m. 2007)
– 1935: S-a născut Alexandru Nichici, inginer, profesor universitar, rector al Universității Politehnica Timișoara în perioada 1992–1996 (m. 2020)
– 1944: A murit juristul Constantin C. Stoicescu; specialist în drept roman, a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; ministru al justiţiei (1941, 1942); membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1881) – 80 de ani
– 1945: A murit (într-un accident rutier) Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosef M. Hechter), dramaturg, prozator, eseist, critic literar și publicist (n. 1907)
– 1955: A murit entomologul Aristide Caradja; s-a ocupat în special cu studiul lepidopterelor, mai ales al fluturilor mici (colecţia sa, foarte valoroasă, se află la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti); membru titular onorific al Academiei Române din 1930 (n. 1861)
– 1962: A murit actorul Benedict Dabija (n. 1926)
– 1980: S-a născut actriţa Irina Cojar
– 1989: A murit regizorul de film Adrian Petringenaru; a abordat toate genurile cinematografice, de la documentar la animaţie şi ficţiune (n. 1933) – 35 de ani
– 1991: A murit pictorul Brăduţ Covaliu (n. 1924)
– 1992: A murit regizorul de film documentar Ion Bostan (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina)
– 1995: A murit dirijorul şi compozitorul Mircea Basarab (n. 1921)
– 2017: A murit Dinu Gheorghe Florian, artist al imaginii fotografice de artă şi de film, regizor şi profesor (n. 1957)
– 2022: A murit Virgil Dridea (cunoscut și sub numele de Dridea II sau Puiu Dridea), fost fotbalist, antrenor și manager de fotbal; legendă a fotbalului prahovean (n. 1940)
EVENIMENTE EXTERNE
– Frankfurt: Banca Centrală Europeană publică evoluția creditelor acordate sectorului privat și a masei monetare M3 în zona euro
– Moscova: Audiere pentru apărătorul încarcerat al drepturilor omului Oleg Orlov, care contestă înregistrarea sa ca „agent străin”
– Vanuatu: Referendum privind regulile referitoare la partidele politice
– Madagascar: Alegeri legislative
– Africa de Sud: Alegeri legislative
– Bangkok, Thailanda: Procurorul general decide asupra posibilelor urmăriri penale împotriva fostului prim-ministru Thaksin Shinawatra pentru insultă regală
– Sydney, Australia: Termen limită pentru prezentarea unei oferte finale de la BHP pentru Anglo American
– New York: Audiere procedurală înainte de rejudecarea lui Harvey Weinstein pentru agresiune sexuală
– New York: Rusul Maxim Marchenko urmează să fie condamnat pentru spălare de bani și contrabandă de bunuri în Statele Unite
– Washington DC: Fed Beige Book
– Marrakech, Maroc: Târgul de tehnologie GITEX Africa (29 – 31 mai)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Sănătăţii Digestive” (WDHD) organizată pentru prima dată în 2005, de Organizaţia Mondială de Gastroenterologie (WGO); în această zi, în 1958, în cadrul primului Congres Mondial de Gastroenterologie, a fost adoptată constituţia WGO
– „Ziua Internaţională a Trupelor ONU de Menţinere a Păcii” (cunoscută şi sub denumirea de Ziua internaţională a „Căştilor Albastre”); marcată, anual, la iniţiativa Adunării Generale a ONU (prin Rezoluţia 57/129 din 11.XII.2002), ca un omagiu adus celor care au activat sau activează în cadrul acestor trupe; la această dată, în 1948, prima misiune ONU de menţinere a păcii numită „United Nations Truce Supervision Organization (UNTSO)” şi-a început activitatea în Palestina
– 1500: A murit (pe mare, lângă Capul Bunei Speranţe) Bartolomeu Diaz, navigator şi explorator portughez; în căutarea drumului maritim spre India (1487-1488), a înconjurat Africa pe la sud şi a descoperit Capul Bunei Speranţe (1487) (n. ~1450)
– 1829: A murit Sir Humphrey Davy, chimist britanic, unul dintre fondatorii electrochimiei (n. 1778) – 195 de ani
– 1860: S-a născut Isaac Albéniz, compozitor şi pianist spaniol (m. 1909)
– 1880: S-a născut filosoful şi istoricul german Oswald Spengler, autorul lucrării „Declinul Occidentului” (două volume, 1918-1922) (m. 1936)
– 1894: S-a născut regizorul american de film de origine austriacă Josef von Sternberg; este cel care a lansat-o pe Marlene Dietrich (m. 1969) – 130 de ani
– 1897: S-a născut, în Cehia, Erich Wolfgang Korngold, compozitor austriac de muzică clasică și de film (m. 1957)
– 1903: S-a născut Bob Hope, actor american de origine britanică; a format, împreună cu Bing Crosby şi Dorothy Lamour, un trio celebru al anilor ’40-’50 ai secolului XX (m. 2003)
– 1910: A murit Mili Balakirev, compozitor, pianist şi dirijor rus (n. 1837)
– 1915: S-a născut dirijorul german Karl Münchinger (m. 1990)
– 1917: S-a născut John Fitzgerald Kennedy, om politic democrat american; al 35-lea preşedinte al SUA (1961-1963) (m. 1963, asasinat la Dallas)
– 1920: S-a născut, la Budapesta, economistul american John Charles Harsanyi, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1994, împreună cu John F. Nash Jr. şi Reinhard Selten (m. 2000)
– 1922: S-a născut (la Brăila) Iannis Xenakis, compozitor, matematician şi arhitect de origine greacă, stabilit în Franţa (m. 2001)
– 1935: A murit compozitorul și violonistul ceh Josef Suk (n. 1874)
– 1941: S-a născut jurnalistul american Bob Simon, un cunoscut corespondent de război al postului CBS, recompensat cu 27 de premii Emmy (m. 2015)
– 1942: A murit actorul american de film John Barrymore (n. 1882)
– 1944: S-a născut actorul austriac de film Helmut Berger, star de cinema european în anii 1960 și 1970, care a devenit celebru datorită rolurilor din filmele regizorului italian Luchino Visconti (m. 2023) – 80 de ani
– 1956: A murit scriitorul danez Johannes Jens Jorgensen (n. 1866)
– 1957: S-a născut matematicianul şi profesorul francez Jean-Christophe Yoccoz, specializat în teoria sistemelor dinamice (m. 2016)
– 1958: A murit poetul şi eseistul spaniol Juan Ramón Jiménez; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1956 (n. 1881)
– 1979: A murit actriţa americană de origine canadiană Mary Pickford, co-fondatoare a United Artists (n. 1892) – 45 de ani
– 1982: A murit actriţa franco-germană de film Romy Schneider (nume la naştere: Rosemarie Magdalena Albach) (n. 1938, la Viena)
– 2006: A murit renumitul fotograf american Slim (George Allen) Aarons; pentru mai bine de cinci decenii, el a fotografiat unele dintre cele mai importante personalităţi ale vremii (n. 1916)
– 2010: A murit Dennis Hopper, actor şi regizor american de film (n. 1936)
– 2011: A murit Mádl Ferenc, fost preşedinte al Ungariei în perioada 4 august 2000 – 5 august 2005; jurist de profesie, membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe din 1987 (n. 1931)
– 2012: A murit chitaristul, compozitorul şi interpretul Arthel Lane, supranumit „Doc” Watson, o legendă a muzicii folk americane, recompensat cu opt premii Grammy (n. 1923)
– 2021: A murit cântăreţul american B. J. Thomas; a câştigat cinci premii Grammy (n. 1942)
– 2021: A murit Joe Lara, actor, artist marțial și muzician american; cunoscut mai ales pentru interpretarea personajului lui Tarzan în filmul de televiziune CBS „Tarzan in Manhattan” din 1989 şi a serialului „Tarzan: The Epic Adventures”, 1996 -1997 (n. 1962)
– 2023: A murit actorul austriac Peter Simonischek (n. 1946) – 1 an
Sursa: RADOR