Calendarul zilei – 26 mai

Publicat de Codrin RAITA, 26 mai 2024, 05:00 / actualizat: 27 mai 2024, 13:53

S-a întâmplat într-o zi de 26 mai

* Cu 536 de ani în urmă (1488) începea construirea bisericii „Sf. Gheorghe” de la Voroneţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504). Legenda spune că Ştefan cel Mare, în timpul unei crize într-un război cu turcii, a venit la Arhimandritul Daniel, la schitul său din Voroneţ şi a cerut sfatul acestuia. Câştigând bătălia împotriva turcilor, domnul Moldovei şi-a păstrat promisiunea făcută călugărului şi a construit o nouă biserică închinată Sfântului Gheorghe, ocrotitorul victoriei în bătălie

* Se împlinesc 345 de ani (1679) de când a început construirea ansamblului arhitectural Mănăstirea Cotroceni (Bucureşti), ctitorie a lui Şerban Cantacuzino, domnitor al Ţării Româneşti între anii 1678 şi 1688. Construcţia a fost terminată în mai 1680, pictura iniţială aparţinând lui Pârvu Mutu. De-a lungul existenţei sale, biserica a suferit mai multe deteriorări de pe urma cutremurelor, incendiilor, răscoalelor sau războaielor, dar de fiecare dată a fost refăcută. În anul 1984 aceasta a fost dărâmată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Biserica, refăcută între 2003 şi 2004, a fost resfinţită la 11 octombrie 2009

* În urmă cu 219 ani (1805) Napoleon I Bonaparte al Franţei a fost încoronat Rege al Italiei în Catedrala din Milano, cu Coroana de Fier a Lombardiei. Regatul Italiei a fost înfiinţat pe 17 martie 1805, atunci când Republica Italiană, al cărei preşedinte era Napoleon, a devenit Regatul Italiei, cu Napoleon ca rege al Italiei şi Eugène de Beauharnais vicerege

* Cu 159 de ani în urmă (1865) în America de Nord a luat sfârşit Războiul Civil, odată cu capitularea ultimei armate a Confederaţiei

* Acum 147 de ani (1877) apărea, la Bucureşti, ziarul „Socialistul” – editat de „Cercul socialist” şi creat de Nicolae Codreanu -, prima gazetă socialistă din România. După apariţia a trei numere, în urma unui avertisment al autorităţilor, ziarul şi-a schimbat numele în „Cuvântul”, suprimat, de asemenea, după scurt timp, de guvern

* Acum 128 de ani (1896) apărea pentru prima oară la bursă indicele Dow Jones, cel mai vechi indice al activităţii bursiere din SUA şi cel mai cunoscut indice bursier care reflectă evoluţia medie a cursului acţiunilor tranzacţionate la Bursa din New York (creat de economistul american Charles Dow, împreună cu Edward Jones)

* Acum 104 ani (1920) Constantin Brâncuşi a participat, la Paris, la „Festivalul Dada”, alături de André Gide, Paul Valéry, Fernand Léger şi alţii, fiind unul dintre semnatarii manifestului intitulat „Contre Cubisme, contre Dadaisme”

* Cu 103 ani în urmă era publicată în Monitorul Oficial Nr. 41 din 26 mai 1921 Legea sindicatelor profesionale. S-a dat pentru prima dată un cadru juridic mişcării sindicale, recunoscând existenţa sindicatelor, dar instituind importante limitări în activitatea lor

* În urmă cu 101 ani (1923) avea loc prima ediție a 24 Heures du Mans – Cele 24 de ore de la Le Mans, ce s-a desfășurat pe 26 și 27 mai. În acea zi, pe circuitul Sarthe, compus din drumuri publice și secțiuni dedicate curselor de mașini, 18 companii mari au intrat într-o competiție care avea să devină legendară. Pe ploaie, 33 de echipaje cu mașini ale epocii au pornit într-o cursă în condiții descurajatoare: 24 de ore pe drumuri înguste, noroioase și alunecoase. Ideea a fost a unui jurnalist, Charles Ernest Faroux, iar Automobile Club de l’Ouest a pus-o în practică. La final, cuplul de piloți André Lagache – René Léonard, cu un model Chenard & Walcker, a câștigat competiția. În 1923, pentru prima ediție, organizatorii au ales un circuit care lega suburbiile din estul Le Mans de Pontlieue, cu o lungime totală de 17,3 kilometri. De-a lungul anilor, au fost făcute multe modificări. Una dintre cele mai notabile este includerea unei părți din circuitul Bugatti, în 1966. Acest circuit permanent este utilizat în timpul competiției pentru boxele sale. Alte modificări au avut loc în 1972 și 1990, din motive de siguranță. În 2007, organizatorii inaugurau al 14-lea circuit de la crearea competiției. Pentru pasionaţii de automobilism, oraşul francez Le Mans este echivalent cu cea mai cunoscută cursă de anduranţă din lume, 24 Heures du Mans. Evenimentul are loc în mod tradițional în luna iunie. Principiul cursei este acela că mașinile trebuie să ruleze 24 de ore continuu, fără avarii mecanice. Piloții trebuie să gestioneze piesele, accesoriile și consumabilele autoturismelor, în principal combustibilul, anvelopele și materialele de frânare. În prezent, regula este ca trei șoferi să împartă o mașină, fiecare dintre ei conducând timp de două ore, înainte de a se opri în boxe special amenajate pentru a face schimbul. La sfârșitul celor 24 de ore, mașina care a parcurs cele mai multe ture ale pistei câștigă cursa. 24 Heures du Mans nu este numai un eveniment sportiv de înalt nivel: în fiecare an, toți marii constructori de automobile sunt acolo. Bentley, Excelsior, Alfa Romeo, Bugatti, Ferrari, Porsche concurează unul cu celălalt. Cursa este un adevărat laborator pentru inginerii constructori de mașini. Încă de la începuturi, echipele concurente au inovat, iar mai multe tehnici au fost testate la Le Mans: sistemul de frânare cu disc, janta, optimizarea aerodinamică, pneul cu carcasă radială etc. De asemenea, au fost folosite diferite tipuri de motoare, pentru a eficientiza viteza și consumul. În septembrie 2012, s-a născut proiectul Mission H24, care are ca obiectiv includerea în cursă, până în 2024, a unei mașini care funcționează pe bază de hidrogen

* Acum 86 de ani (1938) a fost dezvelită Marea Frescă a Ateneului Român, un proiect al artistului Constantin Petrescu, ce are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de trei metri, ilustrând 25 de episoade importante din istoria românilor; a fost începută la 11 septembrie 1933 şi finalizată la 22 aprilie 1937

* În urmă cu 84 de ani (1940), între 26 mai şi 4 iunie, s-a desfăşurat „Bătălia de la Dunkerque”, din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Acest important port francez la Marea Nordului a fost locul unor violente lupte între trupele anglo-franceze şi cele ale Germaniei naziste, în cursul cărora Aliaţii au suferit mari pierderi materiale, dar au reuşit evacuarea a 340 mii de oameni în Marea Britanie

* Acum 72 de ani (1952), între 26 şi 27 mai, adepţii liniei comunist-naţionale din PMR, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, reuşesc să înlăture (în cadrul unei plenare a CC al PMR) gruparea Ana Pauker, Vasile Luca şi Teohari Georgescu, promotoare a subordonării totale faţă de PCUS şi URSS

* În urmă cu 58 de ani avea loc proclamarea independenţei Republicii Cooperatiste Guyana. Devenită teritoriu britanic în 1815, Guyana şi-a dobândit independenţa la 26 mai 1966, iar la 23 februarie 1970 s-a proclamat Republică Cooperatistă. În 1992 au avut loc primele alegeri (considerate libere şi democratice) de după câştigarea independenţei

* Acum 52 de ani (1972) era semnat, la Moscova, Acordul provizoriu dintre URSS şi SUA cu privire la unele măsuri în domeniul limitării armamentului strategic ofensiv (SALT I – Strategic Arms Limitation Talks), cu prilejul vizitei oficiale a preşedintelui SUA, Richard Nixon, în Uniunea Sovietică

* Se împlinesc 40 de ani (1984) de la inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973). Necesitatea realizării unui asemenea canal a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a). Încercările făcute în primii ani după 1944 de regimul comunist (şi în urma cărora mulţi deţinuţi politici obligaţi să muncească acolo şi-au pierdut viaţa) au fost abandonate din lipsa capacităţilor tehnice şi economice. La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama). Are o lungime de 64,2 km, două ecluze (la Agigea şi la Cernavodă), trei porturi fluviale (la Cernavodă, Medgidia şi Basarabi) şi portul maritim Constanţa-Sud. Canalul scurtează traseul dintre Dunăre şi Marea Neagră cu aproximativ 400 km

* În urmă cu 38 de ani (1986) drapelul albastru cu douăsprezece stele, adoptat în 1955 de Consiliul Europei, a devenit oficial drapelul Comunităţii Europene. Pe 29 mai, drapelul european adoptat de instituţiile comunitare a fost arborat pentru prima dată în faţa clădirii Berlaymont, în acordurile muzicale ale imnului european. Deși steagul este asociat de obicei cu Uniunea Europeană, a fost folosit inițial de Consiliul Europei, pentru a reprezenta acest continent ca un întreg. Steagul a fost adoptat inițial de Consiliul Europei la 8 decembrie 1955, proiectul câștigător aparținându-i lui Arsène Heitz. De la început, Consiliul Europei a dorit ca acest steag să fie folosit de alte organizații regionale care doreau integrarea europeană. Comunitatea Europeană l-a adoptat la 26 mai 1986. Uniunea Europeană, care a fost înființată prin Tratatul de la Maastricht în 1992 pentru a înlocui Comunitatea Europeană și a-i prelua atribuțiile, a adoptat de asemenea acest steag. De atunci, utilizarea lui a stat sub controlul atât al Consiliului Europei, cât și al Uniunii Europene. Steagul apare pe aversul tuturor bancnotelor euro, iar stelele pe monedele euro, precum şi pe permisele de conducere şi plăcuţele de înmatriculare eliberate în ţările membre ale UE. Numărul de stele de pe steag este fix (12), şi nu are legătură cu numărul de state membre ale Uniunii. În 1953, Consiliul Europei avea 15 membri, aşa că s-a propus ca steagul să aibă câte o stea pentru fiecare membru, însă numărul avea să rămână, din acel moment acelaşi, indiferent de numărul de ţări care ar fi intrat ulterior în UE

* Acum 24 ani (2000) s-a înfiinţat „Europa FM”, primul post privat de radio din România cu acoperire naţională în FM

* Sunt marcați 5 ani (2019) de când au avut loc alegerile europarlamentare, când au fost aleși viitorii reprezentanți din partea României în Parlamentul European pentru următorii 5 ani. PNL a obţinut 10 mandate de europarlamentar, PSD – 9, Alianţa 2020 USR-PLUS – 8, PRO România, PMP şi UDMR – câte 2 europarlamentari. Aceasta este a patra oară, de la aderarea României la Uniunea Europeană, când sunt organizate în România alegeri pentru Parlamentul European (scrutinele anterioare au avut loc în noiembrie 2007, iunie 2009 și mai 2014). Odată cu alegerile europarlamentare, a avut loc şi referendumul naţional consultativ pe justiție, convocat de preşedintele Klaus Iohannis: din 7.922.591 de participanţi, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile. Alegerile europarlamentare de anul acesta vor avea loc în data de 9 iunie

Aniversări – Comemorări

– Preasfânta Treime (Calendarul Romano-Catolic 2024)

– Lag B’Omer – sărbătoare mozaică (a început în seara zilei precedente)

– „Ziua Întreprinzătorilor din România” (se organizează în ultima duminică a lunii mai)

– „Ziua Românilor de Pretutindeni”, este sărbătorită, începând cu anul 2015, în ultima duminică a lunii mai, potrivit Legii 101/2015, ca o formă de recunoaştere a importanţei pe care statul român o acordă comunităţilor de români care trăiesc în afara graniţelor ţării. Până în anul 2014, ziua a fost celebrată la 30 noiembrie, odată cu sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, conform Legii nr. 299 din 13 noiembrie 2007, privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni. NOTA 1: Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte „Duminica românilor migranţi” în prima duminică după 15 august (anul acesta 18 august). NOTA 2: Pe 18 decembrie este „Ziua internaţională a migranților”, marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (la 18.XII.1990, prin Rezoluţia 45/158, fusese adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor migranţi şi a membrilor familiilor acestora)

– 1875, 26.V./7.VI: S-a născut Stan Golestan, compozitor şi critic muzical român, stabilit, încă din tinereţe, la Paris (m. 1956)

– 1896: S-a născut pictorul Aurel Băeșu (m. 1928)

– 1911: S-a născut istoricul literar G.[heorghe] C.[onstantin] Nicolescu (m. 1967)

– 1916: S-a născut Vintilă Corbul (numele complet Vintilă Dumitru Corbul Economu Popescu), romancier, scenarist şi autor dramatic, stabilit la Paris, la începutul anilor ’80 ai secolului al XX-lea (m. 2008)

– 1917: S-a născut compozitorul şi dirijorul Aurel Popa (m. 1981)

– 1917: S-a născut (la Budapesta, unde părinţii, originari din Timişoara, se refugiaseră în timpul războiului) Mariana Şora, critic literar, eseistă, prozatoare şi traducătoare; între anii 1939 şi 1948 trăieşte în Franţa, apoi se întoarce în România; din 1977 se stabileşte la München (m. 2011)

– 1926: A murit (la Paris) prozatorul Leon Donici (numele la naştere: Leonid Dobronravov); descendent pe linie maternă al cărturarului basarabean Alecu Donici (n. 1887, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1928: S-a născut (la Odessa, azi în Ucraina) violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (m. 2019)

– 1929: S-a născut istoriograful şi muzicologul Ion V.[asile] Florian (m. 2002) – 95 de ani

– 1933: S-a născut chimistul Petre T. Frangopol, strălucit reprezentant al şcolii româneşti de biofizică; preocupări în domeniile: chimie organică, chimie fizică organică, radiochimie, chimie biofizică, biofizică, fizică medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România; contribuție semnificativă la proiectarea și punerea în funcțiune (1978) a Centrului de Producție Radiochimică a Institutului de Fizică Atomică Bucureşti, în cadrul căruia a lucrat din 1957 până în 1994; membru de onoare al Academiei Române din 2012 (m. 2020)

– 1941: S-a născut regizorul de film, scenaristul, operatorul şi profesorul Iosif Demian; din 1985 lucrează în Australia

– 1941: S-a născut Oana Manolescu, scriitoare, publicistă, chimistă și profesoară; co-fondatoare și președintă a Asociației Liga Albanezilor din România (1999-2017); deputată a minorității naționale albaneze în perioada 1996-2016 (m. 2019)

– 1943: S-a născut Liviu Grăsoiu, critic şi istoric literar, jurnalist; autor de scenarii radiofonice şi de film; între anii 1968 şi 1985 a fost redactor de actualităţi tv. şi realizator de emisiuni culturale la Televiziunea Română, iar din 1985, realizator de emisiuni literare la Radiodifuziune („Scriitori la microfon”, „Revista literară radio”); după 1990 a fost redactor-şef şi redactor-şef adjunct al Redacţiei Emisiunilor Culturale a SRR (m. 2020)

– 1947: S-a născut Dorel Cernomazu, inginer electromecanic, inventator și profesor; autor a peste 200 de invenții în domeniile transformatoarelor electrice, micromotoarelor neconvenționale și energeticii solare, invenții brevetate sau încă aflate în curs de brevetare; a creat şcoala de inventică în domeniul electric la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (m. 2015)

– 1971: S-a născut violonista Irina Mureşan

– 1992: A murit Constantin Bobescu, compozitor, violonist, muzicolog, publicist şi profesor; a fost vreme de aproape 40 de ani dirijorul orchestrelor Radioteleviziunii Române (n. 1899)

– 1994: A murit poetul şi traducătorul Tiberiu Utan (n. 1930) – 30 de ani

– 1995: A murit actorul și cântărețul Ştefan Bănică (senior) (n. 1933)

– 1996: A murit Ovidiu Papadima, istoric şi critic literar, eseist şi folclorist (n. 1909)

– 1997: A murit poetul Cezar Baltag (n. 1939)

– 2002: A murit (s-a sinucis a doua zi după moartea soţului său, poetul Ştefan Augustin Doinaş) balerina Irinel Liciu (Lia Silvia Popa), prim-solistă a Operei Române din Bucureşti între anii 1950 şi 1970 (n. 1928)

– 2005: A murit actorul Gheorghe Şimonca (n. 1935)

– 2005: A murit Liviu Tudan (nume la naştere: Dumitru Tunsoiu), basist şi compozitor de muzică rock, cunoscut ca membru al formaţiei „Roşu şi Negru” (n. 1947)

– 2010: A murit actorul Jean Constantin (pe numele său real Constantin Cornel Jean); considerat „maestrul comediei” (n. 1927). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1928

– 2018: A murit filosoful, politologul și profesorul francez de origine română Pierre Hassner, unul dintre cei mai cunoscuţi experţi în relaţii internaţionale şi analist al situaţiilor de conflict, război şi totalitarism (n. 1933)

EVENIMENTE EXTERNE

-Vilnius: Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda şi prim-ministrul Ingrida Simonyte se vor confrunta în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 26 mai în Lituania

– Berlin: Președintele german Frank Walter Steinmeier primește, cu onoruri militare, vizita omologului său francez Emmanuel Macron, la Castelul Bellevue (26 – 28 mai)

– Benoni, Africa de Sud: Partidul DA organizează ultimul miting înainte de alegerile generale

– Paris: Tenis – Turneul de Grand Slam de la Roland Garros (26 mai – 9 iun.)

– Monte Carlo, Principatul Monaco: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Monaco, cursa finală

– Barcelona: Campionatul Mondial de MotoGP – GP Catalan, cursa finală

Aniversări – Comemorări

– Ziua naţională a Republicii Georgia (Gruzia); aniversarea proclamării independenţei – 1918

– 1535: A murit poetul şi traducătorul italian Francesco Berni (n. 1497 sau 1498). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morții 1536

– 1602: S-a născut Philippe de Champaigne, pictor francez (m. 1674)

– 1623: S-a născut Sir William Petty, economist şi statistician englez; întemeietor al economiei politice clasice burgheze, unul dintre întemeietorii statisticii ca ştiinţă (m. 1687)

– 1667: S-a născut Abraham de Moivre, matematician francez, cunoscut pentru formula lui Moivre, care stabilește o legătură între numerele complexe și trigonometrie, pentru studiile sale privind distribuția normală și în domeniul teoriei probabilităţilor (m. 1754)

– 1762: A murit filosoful german Alexander Gottlieb Baumgarten (n. 1714)

– 1799, 26.V/6.VI: S-a născut poetul rus Aleksandr Puşkin (m. 1837, ucis într-un duel) – 225 de ani. NOTĂ: Mai multe surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 6 iunie 1799

– 1822: S-a născut scriitorul francez Edmond de Goncourt; din iniţiativa lui şi a fratelui său Jules (şi cu averea lor) a fost creată „Academia Goncourt” (1896), care, din 1903, acordă anual un premiu pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m. 1896)

– 1848, 26.V/7.VI: A murit Vissarion Belinski, critic literar şi gânditor rus; a exercitat o influenţă considerabilă asupra gândirii ruse din secolul al XIX-lea (n. 1811)

– 1877: S-a născut Isadora Duncan, dansatoare americană de origine irlandeză; una dintre creatoarele dansului modern (m. 1927)

– 1883: S-a născut cântăreaţa şi dansatoarea americană Mamie Smith (m. 1946)

– 1885: S-a născut regizorul şi dramaturgul francez Gaston Baty (m. 1952)

– 1886: S-a născut compozitorul şi actorul american Al Jolson (m. 1950)

– 1893: S-a născut Sir Eugene Goossens, dirijor şi compozitor american de origine engleză (m. 1962)

– 1900: S-a născut poetul ceh Vitězslav Nezval (m. 1958)

– 1904: S-a născut pianistul francez de origine poloneză Vlado Perlemuter (m. 2002) – 120 de ani

– 1907: S-a născut actorul american de film John Wayne (născut Marion Morrison) (m. 1979)

– 1908: S-a născut actorul şi scenaristul britanic Robert Morley (m. 1992)

– 1909: S-a născut fotbalistul şi antrenorul scoţian de fotbal Matt Busby (m. 1994) – 115 ani

– 1915: A murit poetul englez Julian Grenfell (n. 1888)

– 1920: S-a născut Peggy Lee, pe numele real Norma Egstrom, cântăreaţă americană (m. 2002)

– 1923: S-a născut actorul britanic Roy Dotrice (m. 2017)

– 1926: S-a născut Miles Davis, cântăreţ și compozitor de jazz, conducător de orchestră și trompetist american; a marcat timp de cinci decenii jazzul internaţional (m. 1991)

– 1938: S-a născut soprana canadiană de origine greacă Teresa Stratas

– 1951: S-a născut astronauta şi fiziciana americană Sally Ride, prima femeie americană care a ajuns în spaţiu (în 1983) (m. 2012)

– 1958: S-a născut actriţa americană Margaret Colin

– 1962: S-a născut regizorul polonez Krzysztof Warlikowski; considerat unul dintre cei mai reprezentativi regizori europeni ai generaţiei sale

– 1962: S-a născut cântăreţul britanic Black (pe numele său adevărat Colin Vearncombe) (m. 2016)

– 1963: S-a născut Simon Armitage, al 21-lea Poet Laureat al Marii Britanii, profesor de poezie la Universitatea din Leeds. NOTĂ: Primul titlu oficial de Poet Laureat al Marii Britanii i-a fost acordat lui John Dryden de către Regele Charles al II-lea al Angliei, în 1668

– 1964: S-a născut Lenny (Leonard Albert) Kravitz, interpret de rock, compozitor şi producător american – 60 de ani

– 1968: S-a născut Frederik al X-lea (Frederik André Henrik Christian af Glücksborg), rege al Regatului Danemarcei din 14 ianuarie 2024; i-a suscedat mamei sale, regina Margrethe a II-a, care a abdicat după exact 52 de ani de domnie

– 1975: S-a născut Lauryn Hill, interpretă de muzică R&B (considerată un „Bob Marley feminin”), actriță și producătoare americană

– 1976: A murit Martin Heidegger, unul din cei mai importanți filosofi germani din secolul al XX-lea; unul din principalii precursori ai postmodernismului filosofic; ontolog, fenomenolog şi reprezentant al şcolii hermeneutice (n. 1889)

– 1986: A murit actorul suedez de film Gunnar Björnstrand (n. 1909)

– 1995: A murit Friz (Isadore) Freleng, regizor, scenarist şi producător american de filme de animaţie („Pantera roz”, „Bugs Bunny” etc.) (n. 1905). NOTĂ: Site-ul www.deadoraliveinfo.com dă ca an al naşterii 1906

– 1999: A murit dirijorul elveţian Paul Sacher (n. 1906) – 25 de ani

– 2006: A murit, în urma unui naufragiu, Edouard Michelin, preşedintele grupului producător şi furnizor de pneuri Michelin (n. 1963)

– 2008: A murit compozitorul american Earle Harry Hagen (n. 1919)

– 2008: A murit Sydney Pollack, regizor, actor şi producător american de film, câștigător al premiului Oscar în anul 1985 cu filmul „Departe de Africa” (n. 1934)

– 2013: A murit Jack Vance (nume real: John Holbrook Vance), scriitor american de literatură fantastică şi ştiinţifico-fantastică (n. 1916)

– 2013: A murit pictorul austriac Otto Muehl (n. 1925)

– 2015: A murit regizorul şi scenaristul spaniol Vicente Aranda (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Angela Paton (n. 1930)

– 2016: A murit Arturo Pomar Salamanca, mare maestru spaniol de şah (n. 1931)

– 2017: A murit politologul american de origine poloneză Zbigniew Brzezinski; fost consilier pe probleme de securitate naţională al preşedintelui american Jimmy Carter; autor a numeroase lucrări în domeniile relaţiilor internaţionale, al securităţii şi politologiei (n. 1928)

– 2017: A murit creatoarea italiană de modă Laura Biagiotti, supranumită „Regina caşmirului” (n. 1943)

– 2018: A murit Pierre Bellemare, scriitor francez, figură emblematică a radioului şi televiziunii franceze, narator şi părinte al teleshopping-ului în Franţa (n. 1929)

– 2020: A murit actorul american Richard Thomas Herd Jr. (n. 1932)

– 2022: A murit bateristul englez Alan White, cunoscut pentru activitatea de 34 de ani în trupa de rock progresiv „Yes” (n. 1949)

– 2022: A murit actorul american de teatru, film şi televiziune Raymond Allen „Ray” Liotta (n. 1954)

– 2022: A murit Andrew John Leonard Fletcher, cunoscut ca „Fletch”, muzician britanic, co-fondator și keyboard-ist al trupei de synthpop „Depeche Mode” (n. 1961)

Sursa: RADOR