Ascultă Radio România Constanța Live

Calendarul zilei – 23 mai

Calendarul zilei – 23 mai

Publicat de Codrin RAITA, 23 mai 2024, 05:00 / actualizat: 24 mai 2024, 13:46

S-a întâmplat într-o zi de 23 mai

* Acum 253 de ani (1771) avea loc a doua Bătălie de la Lanckorona, una dintre cele mai mari ciocniri ale forțelor poloneze și rusești din timpul Confederației Baroului. A avut loc pe 23 mai 1771 în apropiere de Lanckorona, când formația poloneză de 1.300 de oameni cu 18 tunuri, comandată de trimisul francez locotenent-colonel Charles François Dumouriez a fost brusc atacată de 4.000 de ruși comandați de generalul Alexander Suvorov. Forțele poloneze au fost complet distruse și forțate să se retragă

* Sunt marcați 160 de ani (1864) de când, la iniţiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, românii s-au pronunţat, printr-un plebiscit, asupra unui document cu valoare constituţională – „Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alături de Adunarea Deputaţilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea şi atribuţii privind controlul constituţionalităţii legilor, a funcţionat ca un „corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcătuit din membri de drept (capi ai bisericii şi ai unor autorităţi publice) şi membri numiţi de domnitor (reprezentanţi ai judeţelor şi înalţi funcţionari ai statului) (23-26.V./4-7.VI). NOTĂ: La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber şi democratic Senatul şi Camera Deputaţilor, care au funcţionat şi ca Adunare Constituantă, având misiunea de a elabora o nouă Constituţie. După elaborarea şi adoptarea ei de către Adunarea Constituantă, noua Constituţie a fost aprobată, la 8 decembrie 1991, prin referendum naţional. În octombrie 2003, Constituţia a fost revizuită pentru a pune în acord prevederile sale cu noile realităţi social-politice şi cu imperativele procesului de integrare europeană

* Cu 103 ani în urmă (1921), în zilele de 23 și 24 mai, au avut loc primele concerte ale lui George Enescu la Timișoara. Concertele lui George Enescu susținute în localități bănățene au o semnificație deosebită în cronologia concertistică a marelui violonist. Primele concerte le-a dat aici încă din timpul când această regiune aparținea Austro-Ungariei. Fără nicio excepție, ziarele germane și maghiare au scris numai la superlativ despre acest „mare violonist român”. Pentru populația română din Banat, aceste concerte însemnau foarte mult, mai ales cele susținute în anii 1912 și 1914 la Lugoj

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de la lansarea primei animaţii Mickey Mouse cu sunet – „Copilul carnavalului”. Este cea de-a noua producție din seria Mickey Mouse şi prima în care şoricelul vorbeşte. Mickey Mouse este un personaj creat de către regizorul și desenatorul american Walt Disney. Debutând în anul 1928 cu filmul de animație Plane Crazy, acest șoricel îmbrăcat în pantaloni roșii a devenit unul dintre simbolurile cinematografiei și culturii americane. Este, de asemenea, protagonistul primului desen animat cu sunet sincronizat cu animația „Steamboat Willie”, care a avut premiera pe 18 noiembrie 1928

* Acum 76 de ani (1948), în virtutea Protocolului sovieto-român încheiat la Moscova, la 4 februarie 1998, s-a semnat, pe Insula Şerpilor, un Proces-verbal de către Nikolai P. Şutov, prim-secretar al Ambasadei URSS din Bucureşti, şi Eduard Mezincescu, ministru plenipotenţiar al R. P. Române, prin care insula (în suprafaţă de 17 ha), situată în Marea Neagră, a fost cedată Uniunii Sovietice. Procesul-verbal nu a fost ratificat însă niciodată de parlamentele României şi URSS. După destrămarea URSS, Insula Şerpilor a trecut în stăpânirea Republicii Ucraina

* Sunt marcați 75 de ani (1949) de când Marea Adunare Națională emitea Decretul nr. 218 privind organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor (DGPT) de pe lângă Consiliul de Miniștri al Republicii Populare Române, publicat în Buletinul Oficial nr. 32 din 23 mai 1949. Sub această denumire au funcţionat, până în 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor (nimic nu putea fi imprimat fără viză, pe fiecare pagină, din partea DGPT)

* Se împlinesc 55 de ani (1969) de când filmul documentar „Cântecele Renaşterii” (regizor: Mirel Ilieşiu – n.1923 – m.1985), realizat cu concursul corului „Madrigal”, obţinea Marele Premiu pentru scurt metraj, „Palme d’Or”, la Festivalul de la Cannes

* În urmă cu 19 ani (2005) cei trei jurnalişti români răpiţi în Irak la 28 martie 2005 reveneau în ţară, după 55 de zile de captivitate. Marie-Jeanne Ion, Sorin Dumitru Mişcoci de la Prima TV şi Eduard Ovidiu Ohanesian, de la „România liberă”, au sosit la bordul unei aeronave militare Hercules C-130, la ora 14:45, la baza militară aeriană 90 Otopeni, eveniment la care au fost prezenţi preşedintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, familiile celor trei şi 100 de ziarişti

* Se marchează 1 an (2023) de când România a exercitat, timp de un an, funcția de președinte al Consiliului Executiv al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) de la Haga, fiind pentru prima oară la conducerea forului de coordonare a activității Organizației. OIAC implementează Convenţia privind Interzicerea Armelor Chimice și reuneşte 193 de state membre, reprezentând 98% din populaţia globului. Sub supravegherea OIAC a fost distrus 99% din arsenalul chimic declarat de statele posesoare. Convenţia a fost semnată la 13 ianuarie 1993 și a intrat în vigoare la 29 aprilie 1997, fiind primul tratat internaţional din domeniul dezarmării care prevede eliminarea completă a unei întregi categorii de arme de distrugere în masă. România s-a alăturat Convenţiei la data deschiderii spre semnare şi a ratificat-o la 9 decembrie 1994 (prin Legea nr. 125/1994), iar instrumentele de ratificare au fost depuse la Secretarul General ONU la 15 februarie 1995. Convenţia a fost implementată în România prin Legea nr. 56/1997, completată şi modificată în 2004. Este pentru prima dată când România deține funcția de președinte al Consiliului Executiv al OIAC, după ce a mai ocupat funcția de vicepreședinte în perioadele mai 2000 – mai 2001 și mai 2019 – mai 2020

 

Aniversări – Comemorări

 

– 1871: S-a născut Garabet Ibrăileanu, critic şi istoric literar, eseist, romancier şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1936)

 

– 1883: S-a născut inginerul energetician Dimitrie Leonida; a proiectat şi a condus lucrările de construire a centralei electrice Grozăveşti din Bucureşti; a elaborat (în 1908) primul proiect de construcţie a unui baraj la Bicaz şi de amplasare a unei centrale hidroelectrice (proiect realizat între anii 1951 şi 1960); a întemeiat primul muzeu tehnic din ţară (1908), azi „Muzeul tehnic prof. ing. D. Leonida”, şi a iniţiat prima expoziţie a electricităţii din România (1928) (m. 1965)

 

– 1891, 23.V/5.VI: S-a născut economistul, omul politic şi profesorul Victor Slăvescu; lucrări în domeniul economiei politice, a istoriei doctrinelor economice şi financiar-bancare; a iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă din secolul al XIX-lea; membru titular al Academiei Române din 1939 (m. 1977)

 

– 1894: S-a născut Octavian Moșescu, publicist, editor, memorialist, epigramist și colecționar de artă; primar al orașului Balcic (1931-1932; 1938-1940); a înfiinţat, la Balcic, Muzeul de Artă și Universitatea liberă Coasta de Argint; a inițiat înfiinţarea Muzeului Orășenesc la Râmnicu Sărat (m. 1982) – 130 de ani

 

– 1897: S-a născut inginerul şi inventatorul Mihail (sau Mihai) Konteschweller, unul dintre pionierii telemecanicii (în 1934 a realizat prima experienţă de teleghidaj din România, la patru ani de la oficializarea pe plan mondial a automaticii şi telemecanicii ca domenii ale ştiinţei şi tehnicii; autor al lucrării „Telemecanica” – 1937, una dintre primele în domeniu); a publicat în reviste de specialitate rezultatele obţinute în domeniul radiofoniei; una dintre acestea, „Radiofonia”, cu apariţie bilunară, apărută la 15 octombrie 1925  îl avea colaborator pe Mihai Konteschweller, alături de prof. doctor D. Hurmuzescu; experienţa acumulată a fost prezentată în două cărţi: „Actualităţi radiofonice”, publicată la Bucureşti în 1931 şi „Radio pentru toţi” (2 volume), publicată la Bucureşti în 1930 şi 1931 şi premiată de Academia Română; alături de fratele său, Titus, Mihai Konteschweller este autor al mai multor invenţii din domeniul radioului şi al automobilului; a mai scris încă două cărţi „Televiziunea şi alte înfăptuiri în legătură cu electricitatea”, publicată în  1938 şi „Radioelectricitatea”, publicată în 1944, care cuprinde informaţii necesare, la vremea aceea, unui tehnician, unui inginer care lucra în radiocomunicaţii, într-un studio de Radio, dar cuprinde şi o descriere a posturilor de radiodifuziune  din România: „Radio Bucureşti de 12 kW, Băneasa-Otopeni, 1929; Radio România de 150 kW, Bod-Braşov, 1935; Postul pe unde scurte de 4 kW , Bucureşti 1941; Radio Moldova de 5kW pe 259 m, Iaşi, 1941 (m. 1947)

 

– 1902: S-a născut Vladimir Streinu (pseudonimul lui Nicolae Iordache), critic şi istoric literar, poet, eseist, analist politic, publicist şi traducător; a tradus şi comentat de la Balzac la Hemingway, Anouilh, Gide, Esenin, Maiakovski; a fost un exeget shakespearean şi proustian; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1970)

 

– 1914: S-a născut părintele protosinghel Petroniu Tănase, mare duhovnic ortodox al secolului XX și stareț al Schitului Prodromu de la Muntele Athos (1984-2011); „un mare iubitor și împlinitor al ordinii, tăcerii și smereniei” (m. 2011, Muntele Athos) – 110 ani. NOTĂ: Părintele Petroniu Tănase a fost propus spre canonizare Patriarhiei Ecumenice de către Patriarhia Română, la 27 aprilie 2023 având loc deshumarea osemintelor Cuviosului

 

– 1916: A fost înregistrată nașterea părintelui protosinghel Petroniu Tănase, unul din marii duhovnici români, stareţ al Schitului românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos (m. 2011)

 

– 1931: S-a născut întâistătătorul Bisericii Române Greco-Catolice, Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureşan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice şi Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia şi Făgăraş; la 18.II.2012 a fost numit cardinal în Colegiul cardinalilor de Papa Benedict al XVI-lea, fiind cel de al treilea cardinal român din istorie; membru de onoare al Academiei Române (2012)

 

– 1933: S-a născut chimistul Eugen Segal; fondator al şcolii de cinetică neizotermică, lucrări în domeniul chimiei fizice (cinetica chimică heterogenă, chemosorbţie şi cinetică a reacţiilor chimice); membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2013)

 

– 1937: S-a născut compozitoarea şi profesoara universitară Irina Odăgescu-Ţuţuianu

 

– 1941: S-a născut sculptorul şi profesorul universitar Horia Flămând (sau Flămându)

 

– 1942: S-a născut Gabriel Liiceanu, filosof, eseist, memorialist, editor, traducător şi profesor universitar; unul dintre cei mai importanţi autori contemporani de „literatură personală”; preşedinte al Editurii „Humanitas” (din 1990)

 

– 1946: S-a născut pictorul, desenatorul și profesorul universitar Sorin Ilfoveanu

 

– 1951: S-a născut Vintilă Mihăilescu, antropolog, autobiograf, psihosociolog, profesor universitar, publicist și scriitor de non-ficțiune; în 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România, al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, domeniile sale de specializare fiind: etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor; a fost director al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2010 (m. 2020)

 

– 1953: S-a născut mezzosoprana Gabriela Drăguşin (m. 2015)

 

– 2003: A murit Ion Drăgănoiu, poet şi jurnalist (n. 1943)

 

– 2006: A murit Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (n. 1924)

 

– 2017: A murit Viorel Morariu, rugbyst, antrenor şi preşedinte al Federaţiei Române de Rugby (n. 1931)

 

EVENIMENTE EXTERNE

 

 

-Bruxelles: Dezbaterea Eurovision dintre candidații principali la președinția Comisiei Europene va avea loc joi, 23 mai, în hemiciclul Parlamentului de la Bruxelles. Dezbaterea, ce va avea loc între orele 15:00-16:45 (16:00-17:45 ora României), este organizată de Uniunea Europeană a Audiovizualului (EBU) în colaborare cu partidele politice europene și cu Parlamentul European. EBU a anunțat candidații principali la președinția Comisiei care și-au confirmat prezența la dezbaterea din 23 mai:

  • Walter Baier (Austria), Stânga europeană
  • Sandro Gozi (Italia), Renew Europe Now
  • Ursula von der Leyen (Germania), Partidul Popular European (PPE)
  • Terry Reintke (Germania), Verzii europeni
  • Nicolas Schmit (Luxemburg), Partidul Socialiștilor Europeni (PSE)

Candidații vor vorbi în limba engleză, iar interpretarea simultană va fi asigurată în 24 de limbi. Dezbaterea va fi moderată de Martin Řezníček (televiziunea cehă) și Annelies Beck (VRT, Belgia).

 

– Washington DC: Președintele SUA Joe Biden îl primește pe președintele kenyan William Ruto pentru o vizită de stat, în cadrul căreia vor marca cea de-a 60-a aniversare a relațiilor diplomatice dintre SUA și Kenya

 

– Stresa, Italia: Miniștrii de finanțe G7 și guvernatorii băncilor centrale se întâlnesc la Stresa, pentru a dezbate evoluțiile economice globale (23 – 25 mai)

 

– Barcelona: Ministrul de Finanțe al Spaniei, Maria Jesus Montero, susține un discurs la conferința Cercle d’Economia de la Barcelona

 

-Ankara, Turcia: Decizia privind ratele dobânzilor a Băncii Centrale a Turciei

 

– Canberra, Australia: Comandantul adjunct al forțelor americane din Indo-Pacific susține un discurs la Clubul Național de Presă din Australia

 

– Bruxelles: Zona euro – indicele PMI compozit mai rapid – S&P Global

 

– Oviedo, Spania: Decernarea Premiului Prințesa Asturiei pentru Litere (10:00)

 

– Rabat, Maroc: Procesul în apel al istoricului Maâti Monjib condamnat pentru „punerea în pericol a securității statului”

 

– Hay-on-Wye, Regatul Unit: Festivalul de Literatură și Arte (23 mai – 2 iun.)

 

– Rabat: Prima ediție a târgului de jocuri video „Morocco Gaming Expo” (23 – 26 mai)

 

Aniversări – Comemorări

 

– „Ziua Aromânilor de Pretutindeni”, sărbătorită, din 1990, la iniţiativa Ligii Aromânilor din Macedonia/FYROM (pe 10/23.V.1905 a fost tipărită „Iradeaua” sultanului Abdul Hamid al II-lea prin care li se recunoşteau aromânilor drepturi specifice în plan administrativ, şcolar şi religios). NOTĂ: La 10 mai este sărbătorită și „Ziua Românităţii Balcanice”, stabilită în România, prin Legea 156/ 7.VI.2021, pentru a aduce în centrul atenției publice necesitatea de solidaritate națională și cultural-identitară cu minoritățile megleno-română și aromână înrudite care locuiesc în țările balcanice

 

– „Ziua Mondială a Broaştelor Ţestoase”, iniţiată în anul 2000 de American Tortoise Rescue (http://www.argumentpress.ro/ziua-mondiala-a-broastelor-testoase/)

 

– „Vesak”, „Sărbătoarea Iluminării”, „Ziua lunii pline din mai” este un moment sacru pentru milioanele de budiști din întreaga lume. În ziua de Vesak, în urmă cu aprox. două milenii și jumătate, s-a născut Buddha, în ziua de Vesak Buddha a atins iluminarea și tot în această zi a murit. Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluția 54/115 din 1999, a stabilit pe plan internațional ziua de Vesak ca zi de recunoaștere a contribuției budismului, una dintre cele mai vechi religii din lume, la spiritul umanității

 

– 1627: A murit Luis de Góngora y Argote, poet şi dramaturg aparţinând „Secolului de aur” al literaturii spaniole, cel mai de seamă reprezentant al curentului literar cunoscut sub denumirea de „culteranism” (sau chiar „gongorism”, după numele poetului) (n. 1561)

 

– 1691: A murit Adrien Auzout, astronom francez; a descoperit unele proprietăţi ale cicloidei şi a inventat un tip de instrument pentru măsurarea diametrelor aparente ale corpurilor cerești (n. 1622)

 

– 1707: S-a născut Carl von Linné (cunoscut şi sub numele de Carolus Linnaeus), botanist, zoolog şi medic suedez; a elaborat clasificări ale plantelor şi animalelor, punând ordine în cunoştinţele botanice şi zoologice acumulate până la el (m. 1778)

 

– 1734: S-a născut medicul german Franz Anton Mesmer; fondatorul teoriei pseudoştiinţifice a magnetismului animal, numit ulterior „mesmerism”; inovator al terapiei prin hipnoză (m. 1815) – 290 de ani

 

– 1741: S-a născut compozitorul italian Andrea Luchesi (m. 1801)

 

– 1795: S-a născut Sir Charles Barry, arhitect britanic; unul dintre liderii curentului reluării stilului renascentist în Marea Britanie; rol important în reconstruirea Palatului Westminster (m. 1860)

 

– 1810: S-a născut Margaret Fuller, scriitoare şi jurnalistă americană; cunoscută militantă pentru drepturile femeilor („Woman in the Nineteenth Century” – 1845) (m. 1850)

 

– 1834: S-a născut pictorul danez Carl Heinrich Bloch (m. 1890) – 190 de ani

 

– 1848: S-a născut Otto Lilienthal, pionier german al aeronauticii moderne (m. 1896)

 

– 1855: A murit Charles Robert Malden, explorator britanic, descoperitorul unei insule în Pacific, care îi poartă numele (n. 1797)

 

– 1891: S-a născut Pär Fabian Lagerkvist, scriitor suedez; Premiul Nobel pentru literatură în 1951 (m. 1974)

 

– 1895: A murit Franz Ernst Neumann, fizician, matematician şi mineralog german; contribuţii în fizica matematică (n. 1798)

 

– 1906: A murit dramaturgul norvegian Henrik Ibsen; unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Alexander Lange Kielland, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie); considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială (n. 1828)

 

– 1908: S-a născut fizicianul american John Bardeen; contribuţii în fizica solidului şi a temperaturilor joase; a obţinut de două ori Premiul Nobel pentru fizică: în 1956, împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi Walter Brattain, pentru cercetări asupra conductorilor şi inventarea (în 1946) a tranzistorului, şi în 1972, împreună cu conaţionalii săi Leon Cooper şi Robert Schrieffer, pentru elaborarea teoriei cuantice a superconductibilităţii (m. 1991)

 

– 1908: A murit François (Edouard Joachim) Coppée, poet, prozator şi dramaturg francez (n. 1842)

 

– 1910: S-a născut Artie Shaw, clarinetist, compozitor şi şef de orchestră american (m. 2004)

 

– 1912: S-a născut compozitorul, pianistul şi orchestratorul francez Jean (René Désiré) Françaix (m. 1997)

 

– 1917: S-a născut Edward Norton Lorenz, meteorolog şi matematician american; considerat părintele teoriei haosului, precum şi al celei a „efectului fluturelui” (m. 2008)

 

– 1923: S-a născut pianista spaniolă Alicia de Larrocha (m. 2009)

 

– 1928: S-a născut Rosemary Clooney, cântăreaţă americană de muzică pop şi actriţă (m. 2002)

 

– 1930: S-a născut scriitorul francez Michel Deguy (m. 2022)

 

– 1933: S-a născut actriţa de film şi scriitoarea britanică Joan Collins

 

– 1934: S-a născut Robert Arthur „Bob” Moog, inginer american, pionier în domeniul muzicii electronice; cunoscut pentru inventarea sintetizatorului Moog; a fondat firma Moog Music (m. 2005) – 90 de ani

 

– 1934: Au murit, împuşcaţi de poliţişti, în apropiere de Bienville Parish (Louisiana), gangsterii americani, Bonnie (Elizabeth) Parker (n. 1910) şi Clyde (Chestnut) Barrow (n. 1909); faimosul cuplu de proscrişi era renumit pentru jefuirea de bănci; au fost consideraţi inamici publici între anii 1931 şi 1934, în timpul Marii crize economice – 90 de ani

 

– 1937: A murit John D. Rockefeller, industriaș și filantrop american; cofondatorul Standard Oil Company (1870), companie care a dominat industria petrolului și a fost primul mare trust de afaceri din SUA (n. 1839)

 

– 1942: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul american de film Zalman King (m. 2012)

 

– 1951: S-a născut Anatoli Karpov, mare maestru internațional rus de șah și fost campion mondial, politician, jurnalist și scriitor rus

 

– 1991: A murit Wilhelm Kempff, pianist şi compozitor german (n. 1895)

 

– 2002: A murit Pierre de Boisdeffre, romancier, critic şi istoric literar francez (n. 1926)

 

– 2013: A murit Georges Moustaki (numele real: Giuseppe Mustacchi), compozitor şi interpret francez de origine greacă (n. 1934, la Alexandria, Egipt)

 

– 2015: A murit matematicianul şi profesorul american John Forbes Nash Jr., specializat în domeniile teoriei jocului, geometriei diferenţiale şi ecuaţiilor diferenţiale parţiale; Premiul Nobel pentru economie în 1994 (n. 1928)

 

– 2017: A murit actorul britanic Sir Roger Moore (n. 1927)

 

– 2021: A murit Eric Carle, autor, designer și ilustrator american de cărți pentru copii; autorul bestseller-ului internaţional pentru copii „Omida mâncăcioasă” (n. 1929)

 

Sursa: RADOR

Calendarul zilei – 18 noiembrie
Calendarul zilei luni, 18 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 18 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 18 noiembrie * Cu 722 de ani în urmă (1302), prin bula papală Unam Sanctam („Unul Sfânt”), Papa Bonifaciu al...

Calendarul zilei – 18 noiembrie
Calendarul zilei – 17 noiembrie
Calendarul zilei duminică, 17 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 17 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 17 noiembrie * În urmă cu 486 de ani (1538) avea loc prima atestare documentară a așezării Caracal. Situat în...

Calendarul zilei – 17 noiembrie
Calendarul zilei – 16 noiembrie
Calendarul zilei sâmbătă, 16 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 16 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 16 noiembrie * Cu 631 de ani în urmă, prima atestare documentară a localității Rădăuți apărea într-un hrisov...

Calendarul zilei – 16 noiembrie
Calendarul zilei – 15 noiembrie
Calendarul zilei vineri, 15 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 15 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 15 noiembrie * Acum 211 ani (1813) Gheorghe Asachi a deschis, la Academia domnească din Iaşi, o clasă specială în...

Calendarul zilei – 15 noiembrie
Calendarul zilei joi, 14 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 14 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie * Sunt marcați 790 de ani (1234) de când era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea,...

Calendarul zilei – 14 noiembrie
Calendarul zilei miercuri, 13 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 13 noiembrie

 S-a întâmplat într-o zi de 13 noiembrie * Se marchează 430 de ani (1594) de când creditorii turci (chemaţi la Bucureşti şi Iaşi sub...

Calendarul zilei – 13 noiembrie
Calendarul zilei marți, 12 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 12 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 12 noiembrie * Cu 167 de ani în urmă (1857) o comisie întrunită la Iaşi hotăra introducerea timbrelor poştale pe...

Calendarul zilei – 12 noiembrie
Calendarul zilei luni, 11 noiembrie 2024, 05:00

Calendarul zilei – 11 noiembrie

S-a întâmplat într-o zi de 11 noiembrie * În urmă cu 106 ani (1918) Imperiul German şi puterile Antantei semnau Armistiţiul de la Compiègne...

Calendarul zilei – 11 noiembrie