Calendarul zilei – 18 mai
Publicat de Codrin RAITA, 18 mai 2024, 05:00 / actualizat: 21 mai 2024, 13:53
S-a întâmplat într-o zi de 18 mai
* Cu 636 de ani în urmă (1388) avea loc sfinţirea bisericii mari a Mănăstirii Cozia (Vâlcea), importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, domn al Ţării Româneşti între anii 1368 şi 1418. Cozia (a cărei zidire a început în primăvara anului 1387) a fost principalul model al arhitecturii religioase din Ţara Românească vreme de patru secole
* Se împlinesc 220 de ani (1804) de la proclamarea lui Napoleon Bonaparte (1769-1821) ca împărat al francezilor, sub numele de Napoleon I (1804-1814 şi 1815). A fost unul dintre cei mai străluciţi comandanţi militari din istorie. De numele său se leagă Codurile civil (1804), comercial (1808) şi penal (1810), ce au dat o nouă bază relaţiilor juridice. Politica sa externă s-a bazat pe un lung şir de războaie („războaiele napoleoniene”) pentru hegemonie în Europa. După prima abdicare (1814) şi primul exil, revine în Franţa la 1.III.1815 („cele 100 de zile”), dar este înfrânt de armata anglo-prusacă şi silit din nou să abdice. A fost exilat pe insula Sf. Elena din Oceanul Atlantic, unde a şi murit
* Acum 101 ani (1923) Hermann Oberth (1894-1980), fizician german originar din România, susţinea examenul de diplomă la Universitatea din Cluj, cu lucrarea „Racheta spre spaţiile planetare” (editată, în acelaşi an, la München), care avea să devină o operă de bază în tehnica rachetelor şi teoria zborului cosmic. În acelaşi an Oberth proiecta, pentru prima dată în lume, o rachetă meteorologică şi geofizică în două trepte
* Sunt marcați 50 de ani (1974) de când, în deșertul Rajahstan (provincie la graniţa cu Pakistanul) din provincia Pokhran, India detona cu succes prima sa armă nucleară, devenind a şasea ţară care posedă arma nucleară. Înainte de asta, India se numărase printre cele mai importante 10 state neposesoare de arme nucleare care refuzaseră obligaţiile Tratatului de neproliferare şi deciseseră să păstreze deschisă opţiunea atomica militară (acest grup mai includea Pakistanul, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, Israelul, Algeria, Arabia Saudită şi Egiptul). Primul test nuclear indian s-a desfăşurat în subteran, în concordanţă cu Tratatul de interzicere a experienţelor nucleare, la care guvernul indian era parte
* Cu 47 de ani în urmă (1977), la Geneva, era deschisă spre semnare, Convenţia internaţională privind interzicerea utilizării tehnicilor de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare sau în orice alte scopuri ostile, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10.XII.1976 (a intrat în vigoare la 5.X.1978)
* Cu 23 de ani în urmă (2001) reveneau la Palatul Elisabeta Regele Mihai I al României (1921 – 2017) şi Regina Ana (1923 – 2016), reşedinţă pusă la dispoziţia Familiei Regale pentru timpul şederii la Bucureşti, de către Guvernul român. Palatul Elisabeta a fost construit în 1936, pentru Principesa Elisabeta, fostă regină a Greciei şi sora regelui Carol al II-lea. De când palatul a fost dat în folosinţa Regelui Mihai, ca fost şef de stat în 2001, acesta găzduieşte evenimentele publice şi private ale Familiei Regale. Aici au loc ceremoniile de decorare, audienţele, petrecerile de grădină, recepţii diplomatice şi dineurile de stat prezidate de membrii Familiei Regale. Regele Mihai I al României a decis, în martie 2016, să se retragă din viaţa publică, în favoarea Principesei Moştenitoare Margareta a României
* Este marcat 1 an de când Codex Aureus, cel mai cunoscut şi important manuscris medieval occidental anluminat aflat într-o colecţie din România, la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, a intrat pe Lista UNESCO. Pe data de 18 mai 2023 cel mai cunoscut şi important manuscris medieval aflat în România a fost înscris pe lista UNESCO şi face astfel parte din fondul „Memoria lumii”. Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci-şase denumiri diferite, de unde şi speculaţia că nu ar fi fost clasat. Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen, în anul 810. Manuscrisul este celebru şi prin calitatea excepţională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliştilor Matei şi Marcu, un frontispiciu miniat şi alte două pagini cu scriere ornamentală. La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparţinea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziţie, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany şi ajunge astfel la Alba Iulia. Manuscrisul se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiţii speciale şi verificat periodic din punctul de vedere al conservării sale
Aniversări – Comemorări
– 1822: S-a născut (la Mamorniţa, azi în Ucraina) Gheorghe Sion, poet, dramaturg, traducător şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1868 (m. 1892). NOTĂ: Unele surse menționează naşterea la 22.V.1822
– 1886, 18/30: S-a născut Mircea Djuvara, filosof şi jurist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1945)
– 1887: A murit (la Hanau, Germania) Karl Storck, sculptor român de origine germană; s-a stabilit în România în 1849; a fost primul profesor de sculptură al Şcolii de Belle-Arte (fondată de pictorul Theodor Aman în 1864); este autorul primelor sculpturi monumentale din Bucureşti; fiii săi, Carl (1854-1926) şi Frederic (1872-1942), au fost şi ei sculptori (n. 1826). NOTĂ: Alte surse (Tribuna României 30.III.1987 sau www.answers.com) menționează decesul la 30.III.1887
– 1888: S-a născut poetul şi eseistul Eugeniu Speranţia (m. 1972)
– 1907: S-a născut Nicu Stănescu, violonist, dirijor şi interpret de muzică populară (m. 1971)
– 1911: A murit prozatorul Ioan Adam, autorul mai multor nuvele şi romane de orientare sămănătoristă (n. 1875)
– 1916: S-a născut Constantin Bugeanu, dirijor, compozitor, muzicolog şi profesor (m. 1998)
– 1928: S-a născut Domokos Géza, scriitor şi publicist de naţionalitate maghiară, primul preşedinte al UDMR (25.XII.1989-17.I.1993) (m. 2007)
– 1936: S-a născut Florin Bucescu, preot, etnomuzicolog, bizantinolog, paleograf și profesor; membru fondator al Arhivei de Folclor a Moldovei și Bucovinei; fondator (1992) și conducător (1992-2008) al Specializării „Muzică religioasă” de la Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Pedagogie muzicală și Teatru a Universității de „Arte George Enescu” din Iași (m. 2019)
– 1937: S-a născut Aladár Lászlóffy, scriitor de naţionalitate maghiară; membru corespondent al Academiei Române din 2003 (m. 2009)
– 1947: S-a născut regizorul şi animatorul de teatru Gheorghe (Goange) Marinescu, organizatorul unor evenimente artistice care au impus, după 1990, Teatrul „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea pe harta artistică a ţării (m. 2000)
– 1948: S-a născut Dana Tomiţă, actriţă a Teatrului din Bârlad (m. 2016)
– 1952: S-a născut actorul Sorin Medeleni; şi-a dedicat 37 de ani din carieră scenei Teatrului Mic din Bucureşti (m. 2015)
– 1957: S-a născut Michael Creţu, compozitor, aranjor şi producător; stabilit în 1975 în Germania, apoi în Spania
– 1964: A murit organistul român de origine poloneză Victor Bickerich (n. 1895) – 60 de ani
– 1979: A murit Petre Abrudan, unul dintre cei mai importanți pictori din Transilvania perioadei sale (n. 1907) – 45 de ani
– 1983: A murit Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (n. 1901)
– 1993: A murit traducătorul Aurel Covaci; cunoscător a 13 limbi, a tradus din William Yeats, Giambattista Basile, Torquato Tasso, John Keats, Marina Ţvetaeva, Corrado Alvaro, John Milton, Ernesto Sábato, José Martì, Carl Sandburg ş.a. (n. 1932)
– 1995: A murit Valentin Teodorian, tenor, compozitor de muzică vocală, poet şi scriitor (n. 1928)
– 2007: A murit jurnalista Jeana Gheorghiu, moderator şi realizator de emisiuni de televiziune; a lucrat la Televiziunea Română şi înainte de 1989, dar a devenit foarte cunoscută după Revoluţie, tocmai datorită reportajelor referitoare la aceasta; a lucrat o perioadă şi în SRR (n. 1946)
– 2011: A murit prozatorul, publicistul şi eseistul Mircea Horia Simionescu (n. 1928)
– 2014: A murit Radu Florescu, istoric şi profesor american de origine română; autor a numeroase articole şi cărţi despre România (printre acestea, şi bestsellerul „În căutarea lui Dracula”, publicat în 1972, scris împreună cu Raymond McNally, bestseller care a făcut din Dracula un adevărat brand în Statele Unite); Radu Florescu se numără printre primele persoane care au pus bazele industriei publicităţii româneşti, la începutul anilor ’90 ai secolului al XX-lea; consul onorific al ţării noastre pentru regiunea New England din SUA între anii 1996 şi 2004 (n. 1925) – 10 ani
– 2022: A murit Henry Mavrodin, pictor şi profesor universitar; decan al Facultății de Istoria și Teoria Artei a Universitatății Naționale de Arte București (1996-2001) (n. 1937)
EVENIMENTE EXTERNE
– Verona, Italia: Vizita Papei Francisc
– Nusa Dua, Indonezia: Forumul Mondial al Apei (18 – 25 mai)
– Pokharan, India: Mnifestări de marcare a 50 de ani de la testarea primei sale bombe atomice de către India, devenind a șasea țară care deține arme nucleare
– Madrid: Congresul partidului de extremă dreapta Vox cu participarea anunțată a președintelui argentinian Javier Milei (18 – 19 mai)
– Riad: Meciul de box dintre britanicul Tyson Fury și ucraineanul Oleksandr Usyk, pentru titlul de campion mondial unificat la categoria grea
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internațională a Femeilor din Domeniul Maritim”, stabilită de Organizația Maritimă Internațională (IMO) în noiembrie 2021, celebrează femeile din industria maritimă și are scopul de a promova recrutarea, menținerea și promovarea femeilor în sectorul maritim, consolidarea angajamentului IMO față de Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 5 al Națiunilor Unite (egalitatea de gen) și sprijinirea activității de abordare a dezechilibrului actual de gen în domeniul maritim. NOTĂ: Pe 25 iunie este „Ziua internaţională a navigatorului”, sărbătorită, din 2010, cu scopul de a se recunoaşte contribuţia unică a marinarilor din întreaga lume la comerţul internaţional pe mare, la economia mondială şi la societatea civilă în ansamblu
– „Ziua Internaţională a Muzeelor”, stabilită în anul 1977, la iniţiativa Consiliului Internaţional al Muzeelor/ICOM, cu sediul la Paris; tema din acest an este „Muzee pentru educație și cercetare”
– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 18 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două Zile ale astronomiei, una primăvara, alta toamna (în 2024 este şi pe 9 octombrie)
– „Ziua Europeană împotriva Obezității” (ZEIO) este o platformă de campanie a Asociației Europene pentru Studiul Obezității, cea mai importantă organizație europeană responsabilă de cercetarea în domeniul obezității. Cu ocazia ZEIO, comunitățile din sănătate, cele ale pacienților și cele politice își adună forțele pentru a crește gradul de informare și conștientizare în ceea ce privește obezitatea și multe aIte afecțiuni asupra cărora aceasta are impact. ZEIO a avut loc pentru prima dată în 2010, iar de atunci se desfășoară în fiecare an în a treia sâmbătă a lunii mai. NOTĂ: La 4 martie este marcată și „Ziua mondială a obezității”, stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2020 (anterior fiind pe 11 octombrie)
– 1048: S-a născut Omar Khayyam, poet, matematician şi astronom persan (m. 1131)
– 1525: A murit filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (n. 1462)
– 1711: S-a născut Rudjer Iosip Bóškovič (cunoscut şi sub numele Roger Joseph Boscovich), matematician, fizician, astronom şi diplomat croat (m. 1787)
– 1781: A murit Tupac Amaru (José Gabriel Condorcanqui), cunoscut ca ultimul „inca”; a condus puternica răscoală a amerindienilor (1780-1781) împotriva dominaţiei spaniole; prins, prin trădare, a fost ucis; descendent al lui „inca” Felipe Tupac Amaru, conducătorul răscoalei incaşilor împotriva coloniştilor spanioli din anul 1571 (n. ~1740)
– 1799: A murit Pierre-Augustin de Beaumarchais, dramaturg, editor, inventator, ceasornicar, muzician și politician francez; părintele literar al celebrului Figaro, personajul central al trilogiei „Bărbierul din Sevilla”, „Nunta lui Figaro” şi „Mama vinovată” (n. 1732) – 225 de ani
– 1850: S-a născut fizicianul britanic Oliver Heaviside; contribuţii în teoria electricităţii; a descoperit, în 1910, ionosfera (numită „stratul lui H.”), care reflectă undele electromagnetice (m. 1925)
– 1872: S-a născut Bertrand Russell, filosof, logician, matematician, scriitor, critic social şi om politic englez; Premiul Nobel pentru Literatură în 1950 (m. 1970)
– 1883: S-a născut Walter Gropius, arhitect şi urbanist german, stabilit în 1937 în SUA; reprezentant al funcţionalismului; a întemeiat, în 1919, la Weimar, „Bauhaus”-ul (şcoală de arhitectură şi artă aplicată, mutată la Berlin, în 1925, şi la Dessau, în 1932); unul dintre iniţiatorii arhitecturii moderne, ai designului, urbanismului şi esteticii industriale (m. 1969)
– 1889: S-a născut Gunnar Gunnarsson, scriitor islandez; a scris mai mult în daneză, scrierile sale fiind de factură moralistă sau autobiografică, inspirate din vechile saga islandeze sau din realitate (m. 1975) – 135 de ani
– 1891: S-a născut filosoful american de origine germană Rudolf Carnap (m. 1970)
– 1892: S-a născut basul italian Ezio Pinza, stabilit din 1926 în SUA (m. 1957)
– 1897: S-a născut (în Sicilia, Italia) regizorul american de film Frank Capra (m. 1991)
– 1901: S-a născut biochimistul american Vincent du Vigneaud; a realizat (1953) sinteza în laborator a unor hormoni (vasopresina şi ocitocina); Premiul Nobel pentru Chimie în 1955 (m. 1978)
– 1907: S-a născut Sir Clifford Curzon, pianist englez (m. 1982)
– 1909: A murit scriitorul englez George Meredith (n. 1828) – 115 ani
– 1909: A murit Isaac Albeniz, compozitor şi pianist spaniol (n. 1860) – 115 ani
– 1910: A murit Pauline Garcia-Viardot, pianistă, compozitoare şi cântăreaţă de operă franceză de origine spaniolă; a fost şi o portretistă de talent; fiica tenorului Manuel Garcia şi sora renumitei mezzosoprane Maria Malibran (n. 1821, la Paris)
– 1911: A murit Gustav Mahler, compozitor şi dirijor austriac (n. 1860)
– 1912: S-a născut Richard Brooks, regizor şi scenarist american (m. 1992)
– 1913: S-a născut cântăreţul şi compozitorul francez Charles Trenet (m. 2001)
– 1914: S-a născut basul bulgar Boris Christoff (m. 1993) – 110 ani
– 1914: S-a născut cântăreaţa basarabeancă Alla Baianova, considerată regina romanţelor ruseşti şi ţigăneşti (m. 2011) – 110 ani
– 1918: S-a născut actorul italian de film Massimo Girotti (m. 2003)
– 1920: S-a născut Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea (cardinalul polonez Karol Józef Wojtyła); beatificat la 1 mai 2011 (când a primit titlul de „Fericit”) şi sanctificat pe 27 aprilie 2014, celebrarea lui făcându-se în fiecare an pe 22 octombrie, data când a urcat în Scaunul Pontifical (în 1978); cardinalul Karol Józef Wojtyła, arhiepiscop de Cracovia, a fost ales papă la 16.X.1978; alegerea sa a fost considerată un eveniment de excepţie, fiind vorba de primul papă neitalian începând din anul 1522, când a fost desemnat olandezul Hadrian al VI-lea. A fost papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei şi suveran al Vaticanului timp de 26 de ani şi 168 de zile, pontificatul său fiind considerat al treilea ca lungime din istoria Bisericii Catolice, în urma Sfântului Petru (estimat între 34 şi 37 ani) şi a lui Pius al IX-lea (31 ani); membru de onoare străin al Academiei Române (2001) (m. 2005)
– 1922: A murit medicul militar şi parazitologul francez Charles-Louis-Alphonse Laveran; cercetări asupra bolilor tropicale; Premiul Nobel pentru medicină în 1907, pentru cercetările efectuate asupra rolului protozoarelor ca agenţi patogeni; membru de onoare străin al Academiei Române (1914) (n. 1845)
– 1924: S-a născut pianistul francez Samson François (m. 1970) – 100 de ani
– 1927: S-a născut scriitorul şi jurnalistul francez François Nourissier (m. 2011)
– 1939: S-a născut fizicianul german Peter Grünberg; activitatea sa de cercetare a dat startul domeniului spintronicii; Premiul Nobel pentru fizică în 2007, împreună cu francezul Albert Fert, pentru descoperirea efectului de magnetorezistență gigant, care a dus, printre altele, la dezvoltarea hard disk-urilor cu mare capacitate de stocare (m. 2018) – 85 de ani
– 1941: A murit Werner Sombart, economist şi sociolog german; a fost cel care a introdus studiile sociale în universităţile germane; lui îi aparţine cunoscutul „tablou” al evoluţiei societăţii europene de la economia autarhică la cea artizanală şi capitalistă; membru de onoare străin al Academiei Române (1931) (n. 1863)
– 1944: S-a născut Justus Frantz, muzician, dirijor, pianist și profesor polonez; una dintre cele mai proeminente personalităţi ale vieţii artistice contemporane, fiind totodată şi un neobosit promotor al tinerelor generaţii de muzicieni – 80 de ani
– 1947: S-a născut Hugh Keays-Byrne, actor și regizor de film britanic-australian (m. 2020)
– 1962: S-a născut cântăreaţa germană Sandra Ann Lauer (supranumită regina muzicii pop a anilor ’80)
– 1981: A murit William Saroyan, scriitor american de origine armeană (n. 1908)
– 1995: A murit Aleksander Godunov, balerin şi actor rus; stabilit, din 1979, în SUA (n. 1949)
– 2012: A murit bas-baritonul german Dietrich Fischer-Dieskau (n. 1925)
– 2013: A murit Aleksey Balabanov, regizor de film, scenarist, actor şi producător rus (n. 1959)
– 2014: A murit Dobrica Ćosić, romancier, eseist, teoretician politic și politician sârb; a manifestat o influență deosebită asupra politicii sârbe moderne și asupra mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 ai secolului XX; primul președinte al Republicii Federale Iugoslavia (formată din Serbia și Muntenegru) (1992) (m. 1921) – 10 ani
– 2014: A murit Jerry Vale (numele la naştere: Genaro Louis Vitaliano) cântăreţ şi actor american (n. 1930) – 10 ani
– 2017: A murit cineastul sud-coreean Kim Ji-Seok, membru fondator şi director adjunct al festivalului internaţional de film de la Busan (BIFF), cel mai mare din Asia (n. 1960)
– 2021: A murit Charles Grodin, actor, comedian, autor și prezentator de emisiuni de televiziune, scenarist și producător american; cunoscut pentru rolurile din „Midnight Run”, „The Heartbreak Kid” şi „Beethoven” (n. 1935)
– 2021: A murit Franco Battiato, unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi şi compozitori italieni; cunoscut pe plan internaţional pentru stilul său poetic, filosofic şi existenţial (n. 1945)
Sursa: RADOR