Calendarul zilei – 24 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 24 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 24 aprilie 2024, 14:15

 S-a întâmplat într-o zi de 24 aprilie

* Se împlinesc 590 de ani (1434) de când a avut loc prima atestare documentară a funcţiei de spătar la Curtea Moldovei – funcţie de înalt demnitar, care purta, la festivităţi, sabia şi buzduganul domnului

* Sunt marcați 510 ani (1514) de când Gheorghe Doja, un mic nobil secui din Transilvania, a fost numit comandant al oastei cruciate adunate în tabăra de la Rákos, lângă Buda

* Se marchează 450 de ani (1574) de când avea loc Bătălia de la Jilişte, o confruntare pentru tronul Moldovei, între Ioan Vodă „cel Cumplit” şi Petru Şchiopul, susţinut de fratele său, domnul Valahiei, Alexandru al II-lea Mircea. Mazilirea lui Ioan Vodă cauzată de refuzul de a plăti tributul otomanilor şi de uneltirile domnului muntean pentru a-l instala pe fratele său, Petru Șchiopul, pe tronul Moldovei a fost anunţată de Poartă încă în februarie 1574, iar la 26 martie 1574 Petru Şchiopul a primit învestitura din partea sultanului. Răzvrătindu-se împotriva turcilor, Ioan Vodă a reuşit să strângă o armată de 20.000 de pedestraşi, 10.000 de călăreţi şi solicită ajutor de la cazaci

* Acum 223 de ani (1801) avea loc prima audiţie, la Palatul Schwarzenberg din Viena, a oratoriului „Anotimpurile” („Die Jahreszeiten”) de Joseph Haydn

* Cu 126 de ani în urmă (1898) guvernul spaniol declara război Statelor Unite, declanşând războiul hispano-american, conflict care a pus capăt dominației coloniale a Spaniei în Lumea Nouă. Congresul american dezbătuse deja și aprobase folosirea forțelor armate, astfel că în ziua următoare Statele Unite răspund, la rândul lor, cu o declarație de război. Comandorul George Dewey s-a aflat la comanda escadrei navale care a învins flota spaniolă în Filipine, iar generalul William Shafter a condus trupele de soldaţi şi de voluntari, distrugând flota spaniolă din Caraibe, lângă Santiago de Cuba (17 iulie 1898). Prin Tratatul de la Paris (10 decembrie 1898), Spania a renunțat la pretențiile asupra Cubei şi a cedat Statelor Unite Guamul, Puerto Rico şi Filipine, iar Cuba era declarată, formal, independentă. Astfel, Statele Unite s-au afirmat ca o nouă putere pe scena mondială

* Acum 106 ani (1918) era încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Prin acest tratat, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” România se recunoștea învinsă și pierdea Cadrilaterul, Dobrogea și o parte din teritoriile din Munții Carpați. În schimb, Puterile Centrale acceptau Unirea Basarabiei cu România. Pacea de la București nu a intrat însă niciodată în vigoare pentru că Regele Ferdinand I a refuzat să o promulge, iar în toamna anului 1918, Armata Regală Română a reintrat în război de partea Antantei. Puterile Centrale au dat un ultimatum României, în urma căruia guvernul român, aflat în refugiu la Iași, a decis să ceară armistițiu. Au urmat negocierile preliminare pentru o pace separată. Pentru că au refuzat condițiile dure impuse de Puterile Centrale, într-un timp scurt au demisionat doi prim-miniștri români, Ion I.C. Brătianu și Alexandru Averescu. În aceste condiții, Regele Ferdinand I l-a desemnat prim-ministru pe liderul Partidului Conservator, Alexandru Marghiloman. Acesta se bucura de prețuire în Germania și Austro-Ungaria, de aceea oamenii politici români sperau că va obține condiții mai bune. Alexandru Marghiloman a obținut recunoașterea Unirii Basarabiei cu Regatul României, decisă la 27 martie 1918, apoi a continuat negocierile pentru încheierea păcii. Tratatul de Pace a fost semnat la 24.IV/7.V 1918 la București. Puterile Centrale impuneau României să retrocedeze Cadrilaterul Bulgariei, precum și să cedeze o parte din Dobrogea de Nord. Cealaltă parte a Dobrogei rămânea sub suveranitatea nominală a României, însă controlul efectiv era exercitat de Germania și Bulgaria. România mai păstra doar portul Constanța, care urma să fie legat de restul Regatului printr-un drum comercial. Austro-Ungaria primea controlul asupra trecătorilor din Carpați. Germania primea șantierele navale românești, precum și controlul asupra industriei petroliere românești. Parlamentul a ratificat pacea încheiată de Guvernul Marghiloman, dar Regele Ferdinand I a refuzat să promulge tratatul de pace, care nu a intrat, astfel, în vigoare, niciodată. Mai mult, Regele s-a mutat la Bicaz, pentru a evita să se întâlnească în Iași cu reprezentanții Puterilor Centrale. În toamna anului 1918, Regele Ferdinand I a decis reintrarea României în război de partea Antantei. Victoria finală a aliaților României și sacrificiile românilor au dus, în cele din urmă, la realizarea Marii Uniri (24.IV/7.V)

* În urmă cu 74 de ani (1950) era creat Regatul Hașemit al Iordaniei. Acordul de armistițiu arabo-israelian din 1949 menționează afilierea Cisiordaniei, cucerită de iordanieni și redenumită „Malul de Vest” (al Iordanului, în engleză West Bank), la Iordania, care se unificase politic și geografic cu populația palestiniană din zonă prin „Acordul de la Ierihon” ( „A II-a Conferință Arabo-Palestiniană”) din 1 decembrie 1948, și care l-a proclamat pe Abdulah I al Iordaniei Rege al Palestinei. Guvernul Transiordanian a ratificat această unificare cu palestinienii la 7 decembrie 1948, iar la 13 decembrie Parlamentul transiordanian a votat pentru transformarea „Transiordaniei” în „Regatul Hașemit al Iordaniei”, iar regele Abdullah a devenit „Rege al Iordaniei”. Unificarea a fost definitivată de Adunarea Națională Iordaniană formată din 20 de reprezentanți ai malului de Est al Iordanului și 20 de reprezentanți ai malului de Vest, la 24 aprilie 1950. Actul de unificare conținea și o clauză protectivă care venea să asigure drepturile arabe asupra întregului teritoriu arab (clauza includea și teritoriul Israelului). Numai Regatul Unit a recunoscut oficial această unire, iar mai multe state, inclusiv SUA, (cu excepția Ierusalimului), au menținut consulate „atașate Iordaniei” în Ierusalimul de Est, fapt ce poate fi considerat ca un fel de recunoaștere de facto

* Acum 54 de ani (1970) China a lansat cu succes, de la baza spaţială Jiuquan din nord-vestul Chinei, primul satelit artificial Dongfanghong-1 (Răsăritul roşu). Până la sfârşitul anului 2004, cu rachetele Changzheng au fost lansaţi cu succes peste 60 de sateliţi şi 5 nave spaţiale chinezeşti Shenzhou. În peste 90% din cele 86 de lansări s-au înregistrat succese

* În urmă cu 34 de ani (1990) primul telescop spaţial construit de oameni, Hubble (denumit astfel după astronomul american Edwin Hubble), a fost lansat de naveta spaţială Discovery, şi plasat pe orbită la o distanță de 570 de kilometri deasupra Terrei. Rezultat al colaborării dintre NASA şi Agenţia Spaţială Europeană (ESA), celebrul telescop a bulversat percepţia asupra Universului dezvăluind într-un sfert de secol un milion de imagini uluitoare ale unor galaxii îndepărtate, planete, asteroizi şi comete

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ştefan şi Sava Brancovici, mitropoliţii Transilvaniei; Sf. Ierarh Iosif Mărturisitorul din Maramureş; Sf. Mucenici Pasicrat şi Valentin (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)

– 1868: S-a născut inginerul şi istoricul de artă Gheorghe Balş; a colaborat cu inginerul Anghel Saligny la construirea podului de la Cernavodă; important cercetător al istoriei arhitecturii româneşti; membru titular al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1928 -1931) (m. 1934)

– 1874: S-a născut Irineu Mihălcescu (nume la naştere: Ioan), mitropolit al Moldovei (1939-1947); apologet, dogmatist, istoric al religiilor şi profesor; membru post-mortem al Academiei Române (din 2015) (m. 1948) – 150 de ani

– 1886: S-a născut Ştefan Bezdechi, filolog şi traducător; bogată activitate didactică la Universitatea din Cluj (1919-1951); asiduu traducător din autori greci şi latini; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (exclus în 1948) (m. 1958)

– 1888: S-a născut Gheorghe K. Constantinescu, medic veterinar şi zootehnician; creatorul şcolii româneşti de zootehnie; a organizat Institutul Naţional Zootehnic (1926) (m. 1950)

– 1911: S-a născut Eugen Jebeleanu, poet, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1991)

– 1917: S-a născut Teodor Carţiş, dirijor şi compozitor (m. 1999)

– 1919: S-a născut Mihu Dragomir (numele real: Mihail C. Dragomirescu), poet, prozator şi traducător (m. 1964) – 105 ani

– 1925: S-a născut istoricul de origine română Eugen Weber; considerat unul dintre cei mai buni specialişti în istoria modernă franceză şi o autoritate în istoria europeană modernă (m. 2007, la Los Angeles/SUA, unde se stabilise din 1954)

– 1926: A murit Vladimir Cavaler de Repta, arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (1902-1924); militant pentru unirea Bucovinei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1841/1842, la Ceremuş, azi în Ucraina)

– 1927: S-a născut (la Chișinău, R. Moldova) Vladimir Jurăscu, cel mai longeviv actor al Teatrului Naţional din Timişoara; în anul 2015, Senatul UNITER i-a conferit Premiul pentru întreaga activitate (m. 2020)

– 1932: S-a născut graficianul Florin Pucă (m. 1990)

– 1933: S-a născut actorul, criticul de film și profesorul Alexandru Lazăr (m. 2019)

– 1935: S-a născut poeta, traducătoarea şi prozatoarea de origine maghiară Éva Lendvay (pseudonimul lui Szemlér Éva) (m. 2016)

– 1935: S-a născut Elisabeta Polihroniade, mare maestră internaţională a şahului, campioană naţională a României de şapte ori, primul arbitru internaţional al României; a susţinut numeroase activităţi de promovare şi popularizare a şahului (m. 2016)

– 1938: S-a născut medicul neurolog şi profesorul Constantin Popa; a înfiinţat primul Laborator de hemodinamică şi metabolism cerebral din România (1974) și primul Institut de Studiere a Bolilor Cerebrovasculare (Neurovasculare) – IBCV din centrul şi Sud-Estul European (1995), denumit în prezent „Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare”; a introdus pentru prima dată în România examenul Doppler cerebral şi metodologia de explorare prin SPECT; membru titular al Academiei Române din 2003

– 1943: S-a născut Florin Medeleţ, istoric, arheolog şi muzeograf (m. 2005)

– 1945: S-a născut Gheorghe Turcu, sculptor român, stabilit la Melbourne, în Australia, din 1982

– 1953: A murit (în închisoarea de la Sighet) Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească) şi om politic liberal; membru titular al Academiei Române din 1942; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (n. 1898). NOTĂ: Site-ul http://www.cnsas.ro/documente/istoria_comunism/studii_articole/personalitati_in_vizor/Gh%20Bratianu.pdf și https://www.memorialsighet.ro/ menţionează ca dată a morţii 27 aprilie 1953

– 1956: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (n. 1900, la Chişinău, azi în R. Moldova)

– 1959: S-a născut Florin Nicolae Diacu, matematician și profesor; contribuții în astronomie și mecanică cerească; interes deosebit și în fizica matematică, în sistemele dinamice, în popularizarea științei și în istoria și filozofia matematicii; stabilit în Canada din 1988 (m. 2018) – 65 de ani

– 1959: S-a născut Garbis Dedeian, saxofonist şi compozitor de muzică de jazz, de teatru şi film (m. 2020) – 65 de ani

– 1960: S-a născut Marian Truţă, scriitor de science fiction şi fantasy

– 1976: A murit Aurel Decei, istoric, orientalist, diplomat şi jurnalist; specialist în istoria Evului Mediu românesc (n. 1905)

– 1977: A murit Nagy István, scriitor maghiar din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1904)

– 1995: A murit actriţa Gilda Marinescu (n. 1933)

– 2001: A murit Ana Cartianu, traducătoare, eseistă şi profesoară; bună cunoscătoare a culturii şi literaturii britanice, a tradus în limba engleză texte fundamentale din literatura română; cofondatoare a Catedrei de limbă şi literatură engleză a Universităţii Bucureşti (1936); este autoarea unui „Dicţionar al literaturii engleze” (1971, în colaborare cu I. A. Preda) (n. 1908)

– 2008: A murit poetul, dramaturgul şi traducătorul Cezar Ivănescu (n. 1941)

– 2018: A murit istoricul, omul politic și profesorul Dinu C. Giurescu; descinde dintr-o celebră familie de istorici, fiind fiul lui Constantin C. Giurescu și nepotul lui Constantin Giurescu; în afara numeroaselor studii şi cercetări privind istoria românilor, a editat documente diplomatice privind perioada postbelică; membru titular al Academiei Române din 2001, vicepreședinte al Academiei Române (2014) (n. 1927)

– 2018: A murit, criticul și istoricul de film, jurnalistul şi profesorul Călin Căliman; numit de regizorul Laurențiu Damian „patriarhul criticii filmului românesc”; a colaborat vreme de peste patru decenii la emisiunile culturale ale Radiodifuziunii Române (n. 1935)

– 2019: A murit Marius Guran, inginer specialist în calculatoare, profesor; unul din pionierii informaticii românești; membru de onoare al Academiei Române din 2011 (n. 1936) – 5 ani

– 2020: A murit regizorul de film, scenaristul și profesorul Mircea Mureşan, unul dintre cineaștii de marcă ai filmului românesc; a rămas în memoria cinefililor datorită seralului „Toate pânzele sus” (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Republica Macedonia de Nord: Primul tur al alegerilor prezidențiale

-Colombo: Președintele iranian Ebrahim Raisi va vizita Sri Lanka

-Baku: Președintele Kârgâzstanului, Sadyr Japarov va efectua o vizită de stat în Azerbaidjan (24 – 25 apr.)

-Japonia: Universal Expo Osaka-2025 – Prezentarea pavilionului francez de la Tokyo

– New York: Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind regiunea Marilor Lacuri din Africa

– New York: Reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU privind ajutorul umanitar pentru Gaza

– Nairobi, Kenya: Summitul de afaceri al Camerei de Comerț americane (24 – 25 apr.)

– Washington, DC: Curtea Supremă a SUA examinează interzicerea avortului în statul Idaho

– Amsterdam: Rezultate Heineken pentru trimestrul I

– Londra: Lloyds – rezultate din primul trimestru

– Munchen: Barometrul IFO al moralului antreprenorilor

– Paris: Carrefour – cifra de afaceri din primul trimestru

– New York: Boeing – rezultate din primul trimestru

– New York: Ford – rezultate din primul trimestru

– San Francisco: Meta – rezultate din primul trimestru

– Viena: Un tablou cu un trecut incert, realizat de unul dintre cei mai faimoși pictori austrieci, Gustav Klimt, descoperit într-o colecţie privată din ţara alpină, urmează să fie scos la licitaţie la data de 24 aprilie. Este vorba despre pictura ‘Portretul domnişoarei Lieser’ (‘Bildnis Fräulein Lieser’) din 1917, una dintre lucrările târzii ale artistului, comandată de o familie evreiască bogată şi al cărei ultim proprietar cunoscut a murit după ce a fost deportat, în 1943

– Roma: Ambasada Braziliei la Roma prezintă o expoziţie dedicată pilotului brazilian de Formula 1 Ayrton Senna, pentru a comemora 30 de ani de la moartea sa tragică. Expoziţia, care se va deschide publicului pe 24 aprilie şi se va desfăşura până pe 13 octombrie, va acoperi întreaga viaţă a legendarului pilot într-un mod transversal, trecând prin toate succesele lui sportive, prezentarea unor obiecte de colecţie şi, mai presus de toate, punând accent pe viaţa lui din afara circuitelor. Galeria va include până la 253 de obiecte, de la maşini la tricouri, 114 fotografii luate de cei mai buni fotografi ai timpului, 6 ecrane gigantice cu videoclipuri ale celor mai bune secvenţe pe circuite şi un podcast pentru însoţirea vizitatorilor

– Madrid: Tenis – Turneul ATP, Madrid Masters 1000 (24 apr. – 5 mai)

– Liverpool: Fotbal – Campionatul Angliei: Everton – Liverpool

Aniversări – Comemorări

– 24 – 30.IV: „Săptămâna Mondială a Imunizării”, coordonată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se desfăşoară în ultima săptămână a lunii aprilie şi are drept scop sensibilizarea publică cu privire la importanţa vaccinării complete pe tot parcursul vieţii şi pe rolul imunizării în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă în 2030

– „Ziua Mondială a Multilateralismului și Diplomației pentru Pace”, marcată pentru prima oară în 2019 (- 5 ani), este o reafirmare a Cartei ONU și a principiilor sale de soluționare a litigiilor între țări prin mijloace pașnice; conservarea valorilor multilateralismului și a cooperării internaționale, care stau la baza Cartei ONU și a Agendei pentru Dezvoltare Durabilă 2030, este fundamentală pentru promovarea și susținerea celor trei piloni ai ONU – pacea și securitatea, dezvoltarea și drepturile omului

– „Ziua Mondială a Protecţiei Animalelor de Laborator”; a fost stabilită în 1979 (- 45 de ani) de către Societatea Naţională Anti-Vivisecţie din Marea Britanie (NAVS), 24 aprilie reprezentând data naşterii fostului preşedinte al NAVS Lord Dowding, înfocat apărător al drepturilor animalelor şi militant împotriva vivisecţiei

– Armenia: Comemorarea victimelor Genocidului din anul 1915. Pe 24 aprilie 1915, Guvernul „Junilor Turci” a strâns şi executat câteva sute de intelectuali şi lideri religioşi armeni, acesta fiind începutul unei campanii de anihilare a populaţiei armeneşti din Imperiul Otoman, care a durat până la încheierea primului război mondial; au fost deportaţi 1,5 milioane de armeni (aproape jumătate din populaţia armeană la acea perioadă), iar dintre aceştia aproape 1 milion au murit. NOTĂ: La 23 aprilie 2015, la comemorarea centenară a genocidului, Karekin al II-lea Nersessian, Patriarhul Suprem al Bisericii Apostolice Armene şi Catolicosul Tuturor Armenilor, a canonizat martirii care au murit în timpul Genocidului, fiind canonizarea celui mai mare număr de oameni efectuată vreodată, în întreg creștinismul încă de la originile sale. În jur de 30 de ţări, printre care Franţa (2001), Germania (2015) și SUA (2019), au recunoscut termenul de genocid pentru ceea ce s-a întîmplat atunci

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287)

– 1494: S-a născut pictorul italian (florentin) Jacopo Da Pontormo (numele adevărat: Jacopo Carrucci), considerat un reprezentant timpuriu al manierismului (m. 1557) – 530 de ani

– 1706: S-a născut Giovanni Battista Martini (numit, în mod obişnuit, Padre Martini), teoretician şi istoriograf muzical, compozitor, pedagog şi dirijor italian (m. 1784)

– 1731: A murit scriitorul şi jurnalistul englez Daniel Defoe; considerat, împreună cu Samuel Richardson, fondatorul romanului englez; celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (n. 1660)

– 1743: S-a născut Edmund Cartwright, inginer englez, inventatorul războiului de ţesut mecanic, brevetat în 1785 (m. 1823)

– 1824: S-a născut Zsigmond Ács, scriitor şi traducător (m. 1898) – 200 de ani

– 1845: S-a născut Carl Spitteler, poet, nuvelist, romancier şi dramaturg elveţian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1919 (m. 1924)

– 1846: S-a născut Marcus Clarke, romancier şi poet australian de origine britanică (m. 1881)

– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914)

– 1856: S-a născut Henri Philippe Petain, mareşal şi om politic francez; s-a remarcat în timpul primului război mondial (a oprit ofensiva germană de la Verdun/1916); şef al statului în perioada iulie 1940 – august 1944 şi prim-ministru al Regimului de la Vichy (1940-1942), în condiţiile generate de înfrângerea Franţei de către trupele germane; în interior, Petain a promovat o politică de reprimare a Rezistenţei franceze; în exterior a abordat o orientare de subordonare faţă de cel de-al III-lea Reich; condamnat la moarte (1945), pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viaţă, ţinându-se seama de meritele sale în timpul Primului Război Mondial (m. 1951)

– 1868, 24.IV/6.V: S-a născut matematicianul, inventatorul şi profesorul sârb Mihailo Petrović; creator al metodei spectrale în algebră, aritmetică, calculul integral şi teoria funcţiilor; a stabilit metodele de studiu direct în ecuaţiile diferenţiale cu ajutorul figurilor geometrice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1938 (m. 1943)

– 1904: S-a născut Willem de Kooning, pictor american de origine olandeză, figură dominantă a expresionismului abstract (m. 1997) – 120 de ani

– 1924: S-a născut scriitorul britanic Clive King, autorul mai multor cărţi populare pentru copii, printre care şi cartea clasică „Stig of the Dump” (m. 2018) – 100 de ani

– 1928: S-a născut saxofonistul american Johnny Griffin, supranumit „Micul Gigant”, care a cântat alături de artişti precum Lionel Hampton, Art Blakey şi Thelonious Monk (m. 2008)

– 1930: S-a născut Richard Donner, regizor și producător american de film (m. 2021)

– 1934: S-a născut Shirley MacLaine, actriţă americană de film, teatru și televiziune, cântăreaţă, dansatoare și scriitoare; sora mai mare a actorului Warren Beatty – 90 de ani

– 1940: S-a născut Sue Grafton, scriitoare americană de thriller; prolifică autoare a romanelor incluse în „Alphabet Series” (m. 2017)

– 1941: S-a născut Richard Holbrooke, om politic democrat american, diplomat, figură importantă a politicii externe americane (printre altele, arhitectul planului de pace din Bosnia, 1995), editor, profesor (m. 2010)

– 1942: S-a născut Barbra (Joan) Streisand, actriţă, cântăreaţă, producător şi regizor de film din SUA, câştigătoare a Premiului Oscar; a activat şi ca regizor, compozitor şi activist politic; a câştigat două premii Oscar pentru „Cea mai bună actriţă” şi „Cel mai bun cântec original”, precum şi multiple premii Emmy, Grammy şi Globuri de Aur; cotidianul „The Daily Telegraph” a plasat-o în primele 10 cântăreţe şi compozitoare din istorie

– 1947: S-a născut Roger D. Kornberg, chimist american de origine evreiască, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 2006

– 1960: A murit Max Theodor Felix von Laue, fizician și profesor german; autorul teoriei difracţiei razelor X în cristale; Premiul Nobel pentru Fizică în 1914 (n. 1879)

– 1964: A murit bacteriologul şi patologul german Gerhard Domagk; Premiul Nobel pentru medicină în 1939 pentru descoperirea primului medicament eficient împotriva infecţiilor bacteriologice (prontosilul); doctorul Domagk a fost obligat să refuze premiul, la presiunile guvernului nazist (n. 1895) – 60 de ani

– 1974: A murit actorul şi producătorul american de film Bud (William Alexander) Abbott; împreună cu Lou Costello au format un faimos cuplu de comedie care i-a consacrat, cei doi având şi propriul lor spectacol la radio, „The Abbott and Costello Show” (1941-1949), şi, din 1952, la televiziune (n. 1895) – 50 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1897

– 1980: A murit (la Paris) Alejo Carpentier, scriitor, muzicolog şi jurnalist cubanez (n. 1904)

– 1993: A murit Sava Ţolov Ganovski, filosof, pedagog şi om politic bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1957 (n. 1897)

– 2004: A murit Estée Lauder (numele adevărat – Josephine Ester Mentzler), fondatoarea companiei americane de cosmetice care-i poartă numele, înfiinţate în anul 1946 (n. 1906) – 20 de ani. NOTĂ: Data naşterii este confirmată de familie, însă după alte surse (www.womanshistory.about/com), anul naşterii ar fi 1908

– 2005: A murit Ezer Weizman, general şi om politic israelian; fondator şi primul comandant al aviaţiei militare israeliene; ministru în mai multe rânduri şi preşedinte al Israelului între anii 1993 şi 2000; ca ministru al apărării şi principal consilier al premierului Menahem Begin (1977-1983), a fost unul dintre artizanii istoricului tratat de pace cu Egiptul, încheiat în 1979 (n. 1924)

– 2011: A murit Nawang Gombu, primul om care a escaladat Everestul de două ori; a făcut parte din grupul cunoscut sub numele de „Tigrii Zăpezii”, un grup de şerpaşi pionieri în escaladele pe vârfurile din Munţii Himalayei (n. 1935)

– 2011: A murit actriţa, scenarista şi regizoarea franceză Marie-France Pisier (n. 1944, în Vietnam)

– 2012: A murit cineastul american Amos Vogel, personalitate a cinema-ului independent (n. 1921)

– 2014: A murit Hans Hollein, arhitect, designer, curator și profesor austriac; figură-cheie a arhitecturii postmoderne (n. 1934) – 10 ani

– 2015: A murit compozitorul american Sid Tepper, autorul a numeroase hituri pentru staruri precum Frank Sinatra, Elvis Presley, Louis Armstrong, Dean Martin sau Peggy Lee (n. 1918)

– 2016: A murit cântăreţul american de muzică soul Billy Paul (nume real: Paul Williams) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul francez Jean-Pierre Marielle (n. 1932) – 5 ani

– 2020: A murit Hamilton Bohannon, percuționist, lider de trupă, compozitor și producător american de înregistrări, unul din cei mai importanți muzicieni din perioada disco (n. 1942, în Georgia)

– 2021: A murit mezzosoprana germană Christa Ludwig, considerată una dintre cele mai mari voci din a doua jumătate a secolului XX (n. 1928)

– 2023: A murit Senahid Halilović, lingvist și profesor universitar bosniac; specializat în dialectologie și în lingvistica contemporană bosniacă, croată și sârbă; cunoscut mai ales pentru contribuția sa la standardizarea limbii bosniace (n. 1958) – 1 an