Calendarul zilei – 1 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 1 aprilie 2024, 05:00 / actualizat: 1 aprilie 2024, 14:04

S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie

* Sunt marcați 240 de ani (1784) de când a avut loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale au refuzat să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

* Cu 224 de ani în urmă (1800) avea loc prima audiţie a „Simfoniei în Do major” de Ludwig van Beethoven

* Acum 189 de ani (1835) Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)

* Se împlinesc 165 de ani (1859) de când dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)

* Se marchează 160 de ani (1864) de la adoptarea Legii comunale, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)

* În urmă cu 158 de ani (1866), la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582 al Locotenenţei domneşti, se înfiinţa Societatea Literară Română, cel mai înalt for de ştiinţă şi de cultură din România, format din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii, desfăşurată la Bucureşti, în casa banului C. Gr. Ghica, de la intrarea în grădina Cişmigiu, din 1/13.VIII.1867, a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). La 29.III.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte” (1/13). NOTĂ: „Ziua Academiei Române” se sărbătorește de obicei la 4 aprilie (dacă ziua de 4.IV. cade sâmbăta sau duminica se va sărbători într-o zi de lucru apropiată de 4.IV.)

* Cu 146 de ani în urmă (1878) Ion Creangă publica, în „Convorbiri literare”, povestea „Ivan Turbincă”, chintesenţă a viziunii populare româneşti asupra mitologiei creştine şi ilustrare strălucită a uneia din temele principale ale operei lui Creangă: competiţia dintre isteţime şi prostie

* Se împlinesc 120 de ani (1904) de când România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

* Acum 116 ani (1908) avea loc înfiinţarea Observatorului Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara

* Acum 114 ani (1910) era înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)

* Cu 112 ani în urmă (1912), pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

* În urmă cu 111 ani (1913) Parlamentul vota „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

* Sunt marcați 105 ani (1919) de la trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)

* Acum 103 ani (1921) avea loc înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei „Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885

* În urmă cu 103 ani era înfiinţat, la Bucureşti, Institutul de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” (în prezent, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”) (1/14)

* Acum 102 ani (1922) erau desfiinţate, din motive economice, legaţiile României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt

* În urmă cu 84 de ani (1940), prin Înaltul Decret Regal nr. 635, pentru apărarea litoralului, pe lângă Regimentul de Geniu Marină şi Divizionul de Artilerie de Coastă, s-a constituit Batalionul de Infanterie Marină – prima unitate de acest fel din Armata Română, ce avea atât misiuni de observare, supraveghere, apărare la litoral precum şi misiuni specifice acestui gen de armă – debarcarea sau apărarea porturilor, prin companiile de debarcare. În prezent, Regimentul 307 Infanterie Marină face parte din organigrama Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”, aflată în subordinea Statului Major al Forţelor Navale, fiind unica forţă specializată din Armata României care este dotată şi instruită pentru asigurarea securităţii raioanelor de coastă (litoral), a zonelor lagunare şi a Deltei Dunării, precum şi pentru neutralizarea forţelor amfibii şi aeromobile ale inamicului

* Cu 79 de ani în urmă (1945), între 1 aprilie și 21 iunie, s-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei

* Se împlinesc 75 de ani (1949) de când a fost înființată oficial Orchestra „Barbu Lăutaru”, prima orchestră de stat de muzică populară din București, care, din 1953, a funcţionat pe lângă Filarmonica de Stat “George Enescu”. În 1946, dirijorul Victor Predescu, fiind ales președinte al Sindicatului Artiștilor Instrumentiști și având în jurul său pe toți lăutarii Capitalei, a pus bazele Orchestrei de concerte „Barbu Lăutaru”, cooptând toți instrumentiștii din fosta orchestră „Doina Românească”. Noul ansamblu, condus de Victor Predescu, s-a afirmat repede în viața artistică a Capitalei, stimulând și alte inițiative de același tip. Astfel, la 1 aprilie 1949, orchestra a fost transferată de la Sindicatul Artiștilor Instrumentiști, al cărui secretar era naistul Fănică Luca, la Institutul de Folclor, marcând fondarea ei oficială. Printre membrii fondatori se numără și dirijorul și violonistul Ion Luca-Bănățeanu, cel care reformat-o din punct de vedere al componenței și care i-a ales și denumirea de „Barbu Lăutaru”, în anul 1951. Această orchestră se dorea o formație lăutărească de nivel național, dar și un ansamblu reprezentativ de export internațional al artei populare. În 1953, orchestra a fost transferată de la Institutul de Folclor la Filarmonica din București. La conducerea muzicală a orchestrei s-au perindat din 1946 până în 1970: Victor Predescu, Nicu Stănescu, Ion Luca-Bănățeanu, Ionel Budișteanu, Zisu Georgescu și Florian Economu, iar printre colaboratori s-a numărat violonistul și dirijorul Ionel Banu. Activitatea cea mai îndelungată și fructuoasă în această orchestră au avut-o dirijorii Nicu Stănescu și Ionel Budișteanu. Timp de două decenii, Orchestra „Barbu Lăutaru” a marcat apogeul lăutarilor, grupați într-o instituție de stat

* Acum 64 de ani (1960) NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES

* Tot într-o zi de 1 aprilie, acum exact 45 de ani (1979), avea loc proclamarea Republicii Islamice Iran. La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăsea Iranul. În data de 1.II.1979 sosea la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

* Acum 34 de ani (1990) era înființat Teatrul Excelsior, ca teatru pentru copii şi tineret. Actorul, regizorul şi dramaturgul Ion Lucian (1924 – 2012) a fost fondatorul şi animatorul acestei instituţii, căruia i s-au alăturat atunci: Daniela Anencov, Genoveva Preda, Paula Sorescu, Victor Radovici şi Vasile Menzel. Împreună au realizat primul spectacol al teatrului, „Nu treziţi un copil care visează”, de Eugen Ionesco, care a fost prezentat atât în ţară, cât şi în importante turnee în străinătate (Franţa, Canada, SUA, Belgia, Elveţia)

* În anul 2001, acum 23 de ani, avea loc arestarea fostului președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Milošević (n. 1941 – m. 2006). El a fost inculpat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare pentru crimele din războaiele din Bosnia-Herțegovina, Croația și provincia Kosovo, în anii ’90, printre care și masacrarea a peste 8.000 de bosniaci în orașul Srebrenica, în 1995. Milosevic a fost arestat la 1 aprilie 2001, la șase luni după ce regimul sau fusese înlăturat de la putere, în octombrie 2000. A fost predat Tribunalului pentru crime de război al ONU în iunie 2001. Slobodan Milošević a fost găsit mort în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, la Haga, la data de 11 martie 2006

* În urmă cu 22 de ani (2002), în Țările de Jos, intra în vigoare legea care „scotea din clandestinitate eutanasia”, Olanda devenind astfel prima țară din lume unde eutanasia a fost legalizată

* Se împlinesc 15 ani (2009) de când Albania şi Croaţia au devenit membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – Victime ale Masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale Deportărilor, ale Foametei şi ale altor forme de Represiune organizate de Regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), în Duminica Paştilor (1 aprilie 1941), trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi. NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti [deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)]

– „Ziua Păcălelilor” este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din din 1886 (m. 1894) – 205 ani

– 1876: S-a născut (în satul Răzeni, jud. Lăpușna, RSS Moldovenească) Ioan GH. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (m. 1954, în închisoarea Sighet)

– 1881 (stil nou): S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938)

– 1882: S-a născut Romulus Cioflec, prozator şi publicist (m. 1955)

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 1982)

– 1899: S-a născut istoricul literar și publicistul Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984) – 125 de ani

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, editor şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ioan Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională (m. 1972)

– 1900: S-a născut Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1912: A murit actorul şi scenaristul Petre Liciu (n. 1871)

– 1913: S-a născut mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2012)

– 1917: S-a născut Gheorghe Chiriac, grafician, caricaturist şi autor de afişe satirice (m. 1997)

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991) – 100 de ani

– 1932: S-a născut filosoful şi profesorul Mircea Flonta; cercetări de epistemologie, filosofia limbajului şi filosofia ştiinţei; membru titular al Academiei Române din 2021. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 19.XI.1932

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (m. 2016)

– 1939: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 80 de ani (m. 2013) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991)

– 1944: S-a născut coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variete-ului de televiziune din România (m. 2016) – 80 de ani

– 1952: A murit istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894)

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam; fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book” – 65 de ani

– 1962: S-a născut Anca Damian, operator de imagine, regizor și producător de film

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910)

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (n. 1935) – 35 de ani

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904)

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933) – 20 de ani

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936)

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930)

– 2015: A murit Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933)

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947)

– 2019: A murit violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (n. 1928, la Odessa, azi în Ucraina) – 5 ani

– 2022: A murit Petre Ivănescu, handbalist și antrenor german originar din România; a fost unul dintre liderii primei mari generații de handbal în 7; dublu campion mondial cu naționala României (1961 și 1964); a câștigat cu Dinamo Cupa Campionilor Europeni în 1965, precum și 13 titluri naționale; de peste 40 de ani era stabilit în Germania, unde a făcut carieră ca antrenor (n. 1936)

– 2022: A murit filosoful, jurnalistul și profesorul Tudor Cătineanu; președinte – director general al Societății Române de Radiodifuziune în perioada 27 sep. 1995 – 15 nov. 1999; a contribuit la modernizarea Radioului Public și așezarea sa pe coordonatele europene ale serviciilor publice de radio; una dintre cele mai importante realizări de care și-a legat numele este înființarea, în 1997, a postului Radio România Muzical (n. 1942)

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: În perioada 1 aprilie – 30 iunie, Orașul Interzis și Palatul Versailles prezintă o expoziție la Muzeul Palatului, dedicată schimburilor dintre Franța și China din secolele XVII și XVIII

– China: Vizita fostului președinte taiwanez Ma Ying-jeou (01 – 11 apr.)

– Atena: Lansarea tururilor private ale Acropolei, la un preț de 5.000 de euro pentru două ore, în afara orelor normale de deschidere. Măsura face parte dintr-o revizuire a politicii de emitere a biletelor pentru siturile arheologice și muzeele grecești, care vor înregistra creșteri începând cu aprilie 2025

– Berlin: Urmează să fie legalizată utilizarea canabisului de agrement

– Marea Britanie: Începând cu această dată, salariul minim ar urma să crească la 11,44 lire sterline (14,69 dolari) pe oră, de la 10,42 lire sterline pentru cei care au 21 de ani sau mai mult

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Ahli – Al Ittihad

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (m. 1763)

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821)

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898)

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (m. 1924)

– 1868: S-a născut dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (m. 1918)

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932)

– 1908: S-a născut Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american (m. 1970)

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta)

– 1919: S-a născut medicul chirurg american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012) – 105 ani

– 1920: S-a născut actorul japonez de film Toshirō Mifune (m. 1997)

– 1929: S-a născut romancierul şi eseistul francez de origine cehă Milan Kundera; a trăit în Franța din 1975, fiind cetățean francez din 1981; a satirizat în opera sa regimurile totalitare combinând ironia neagră cu contemplaţia filosofică într-un demers de explorare a condiţiei umane (m. 2023) – 95 de ani

– 1929: S-a născut Marcel Amont (nume real Marcel Miramon), unul dintre cei mai populari și prolifici cântăreți din Franța, având o carieră de 75 de ani; pentru el, experienţa cântecului trebuia trăită în cadrul spectacolelor de tip music-hall (m. 2023) – 95 de ani

– 1932: S-a născut Debbie Reynolds (nume la naştere: Mary Frances Reynolds), actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2016)

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1935: S-a născut Fernando del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (m. 2018)

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012)

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, producător de film şi actor turc (m. 1984)

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi”; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888) – 85 de ani

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011)

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011) – 80 de ani

– 1947: S-a născut Pavel Proca, critic de teatru din Republica Moldova (m. 2012)

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904)

– 1959: A murit scriitorul eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873) – 65 de ani

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)

– 1968: A murit Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid” (n. 1908)

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891)

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939) – 40 de ani

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907)

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (n. 1912) – 30 de ani

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (n. 1918)

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924) – 10 ani

– 2018: A murit tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (n. 1927)

– 2019: A murit prozatorul şi eseistul spaniol Rafael Sánchez Ferlosio; laureat al premiului Cervantes (2004) (n. 1927) – 5 ani

– 2020: A murit chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli (n. 1926)

– 2020: A murit pianistul de jazz, compozitorul și profesorul american Ellis (Louis) Marsalis Jr. (n. 1934)

– 2020: A murit Adam Schlesinger, compozitor, multi-instrumentist și producător american de discuri; fondator al trupei power-pop „Fountains of Wayne” (n. 1967)

– 2021: A murit fizicianul și profesorul japonez Isamu Akasaki; Premiul Nobel pentru fizică în 2014, alături de Hiroshi Amano şi Shuji Nakamura, pentru inventarea diodelor emițătoare de lumină albastră eficiente, care au permis surse de lumină albă luminoase și economisitoare de energie (LED) (n. 1929)

– 2021: A murit cântăreţul elveţian Patrick Juvet, devenit faimos în anii ’70 pentru hitul său disco „„Ou sont les femmes?” (n. 1950)

– 2023: A murit Klaus Teuber, designer german de jocuri de societate, cunoscut ca fiind creatorul seriei Catan; patru dintre jocurile sale au câștigat prestigiosul premiu Spiel des Jahres (Jocul anului): Barbarossa (1988), Adel Verpflichtet (1990), Drunter und Drüber (1991) și Coloniștii din Catan (1995); ultimul dintre acestea s-a vândut în peste 40 de milioane de exemplare (n. 1952) – 1 an

Sursa: RADOR