AUDIO | O istorie a însemnatei contribuții a domnitorilor români la ctitorirea mănăstirilor din Muntele Athos, realizată, în premieră, de comandorul Ioan Damaschin
Publicat de Adina Sîrbu, 29 martie 2024, 14:24
Comandorul Ioan Damaschin aduce în atenția publicului cel mai recent volum al său, intitulat „Domnitorii români ctitori la Sfântul Munte Athos“. Lansarea cărții va avea loc sâmbătă, 30 martie, începând cu ora 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța. Ineditul evenimentului constă în faptul că, în premieră, un autor pune în evidență îndelungata și consistenta contribuție a domnitorilor români la ctitorirea mănăstirilor din Sfântul Munte. Detalii, în interviul realizat de Nicu Ispas cu prof. dr. în istorie militară, Ioan Damaschin:
Este un volum la care am lucrat timp de doi ani, în ideea de a scoate în evidență contribuția domnitorilor români, timp de 500 de ani, aproape 100 de domnitori, care au ctitorit mănăstiri la Sfântul Munte Athos, care mai este supranumit și Grădina Maicii Domnului. Muntele Athos este în fapt una din cele trei peninsule care alcătuiesc marea Peninsulă Halkidiki, situată în partea de nord a Greciei.
Este vorba de ctitorii ale celor 20 de mănăstiri și nu numai mănăstirea în sine, deci toate clădirile care compun o mănăstire, mă refer la chilii, la tot ceea ce ține de o mănăstire.
Primul domnitor care a contribuit la ctitorirea mănăstirilor din Sfântul Munte a fost Basarab I, apoi au urmat, începând cu 1350 până la Alexandru Ioan Cuza, deci timp de 500 de ani, aproape 100 de domnitori. Când vorbim de aceste mănăstiri, vorbim nu numai de ctitorirea acestora, ci și de contribuții a unor odoare de mare preț, cum ar fi relicvarii pentru sfintele moaște, epitrahile, icoane, odăjdii, toate ornate cu pietre sau metale prețioase, dar și alte obiecte bisericești de mare preț sau sume de bani. Când vorbesc despre sume de bani mă refer și la faptul că, după cucerirea Greciei de către Imperiul Otoman, otomanii au spus „vă lăsăm aceste mănăstiri, dar punem o condiție – să plătiți impozite anuale pentru ca aceste mănăstiri să existe”. Și în felul acesta marii domnitori români s-au angajat să plătească aceste impozite către Imperiul Otoman. Și cei mai importanți domnitori au fost Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. Am amintit doar câțiva dintre marii domnitori care au avut contribuții deosebite la ctitorirea acestor mănăstiri de la Muntele Athos.
Porfirie Uspenski, un cercetător al Sfântului Munte Athos, în a doua jumătate a secolului XIX, spunea așa: „Niciun alt popor pravoslavnic nu a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii”. Iar Arhimandritul Efrem, egumenul Mănăstirii Vatopedu, a făcut următoarea declarație la Universitatea din București, în anul 2000: „Noi, cei din Sfântul Munte, suntem datori în vecii vecilor Bisericii Ortodoxe Române. Nu uităm că domnitorii români, după împărații bizantini, sunt ctitorii celor mai multe mănăstiri aghiorite”. Deci, iată câteva elemente cu care am putea să ne mândrim, pentru că domnitorii români, de-a lungul secolelor, au contribuit la menținerea credinței ortodoxe și a mănăstirilor din Sfântul Munte Athos.
Am studiat foarte, foarte multe lucrări științifice sau impresii ale unor enoriași care au vizitat Sfântul Munte Athos și am găsit diverse impresii doar, dar nu am găsit o lucrare asemănătoare acesteia, care să ia de la un cap la altul întreaga istorie a acestor mănăstiri, din perspectiva contribuției marilor domnitori români la aceste ctitorii.
Redactor și foto: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu