Ascultă Radio România Constanța Live

AUDIO | O istorie a însemnatei contribuții a domnitorilor români la ctitorirea mănăstirilor din Muntele Athos, realizată, în premieră, de comandorul Ioan Damaschin

AUDIO | O istorie a însemnatei contribuții a domnitorilor români la ctitorirea mănăstirilor din Muntele Athos, realizată, în premieră, de comandorul Ioan Damaschin

Publicat de Adina Sîrbu, 29 martie 2024, 14:24

Comandorul Ioan Damaschin aduce în atenția publicului cel mai recent volum al său, intitulat „Domnitorii români ctitori la Sfântul Munte Athos“. Lansarea cărții va avea loc sâmbătă, 30 martie, începând cu ora 11.00, la Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța. Ineditul evenimentului constă în faptul că, în premieră, un autor pune în evidență îndelungata și consistenta contribuție a domnitorilor români la ctitorirea mănăstirilor din Sfântul Munte. Detalii, în interviul realizat de Nicu Ispas cu prof. dr. în istorie militară, Ioan Damaschin:

Este un volum la care am lucrat timp de doi ani, în ideea de a scoate în evidență contribuția domnitorilor români, timp de 500 de ani, aproape 100 de domnitori, care au ctitorit mănăstiri la Sfântul Munte Athos, care mai este supranumit și Grădina Maicii Domnului. Muntele Athos este în fapt una din cele trei peninsule care alcătuiesc marea Peninsulă Halkidiki, situată în partea de nord a Greciei.
În ce a constat contribuția domnitorilor români la Sfântul Munte Athos?
Este vorba de ctitorii ale celor 20 de mănăstiri și nu numai mănăstirea în sine, deci toate clădirile care compun o mănăstire, refer la chilii, la tot ceea ce ține de o mănăstire.
Cine au fost primii domnitori români care au contribuit la ctitorirea mănăstirilor în Sfântul Munte?
Primul domnitor care a contribuit la ctitorirea mănăstirilor din Sfântul Munte a fost Basarab I, apoi au urmat, începând cu 1350 până la Alexandru Ioan Cuza, deci timp de 500 de ani, aproape 100 de domnitori. Când vorbim de aceste mănăstiri, vorbim nu numai de ctitorirea acestora, ci și de contribuții a unor odoare de mare preț, cum ar fi relicvarii pentru sfintele moaște, epitrahile, icoane, odăjdii, toate ornate cu pietre sau metale prețioase, dar și alte obiecte bisericești de mare preț sau sume de bani. Când vorbesc despre sume de bani refer și la faptul că, după cucerirea Greciei de către Imperiul Otoman, otomanii au spus „lăsăm aceste mănăstiri, dar punem o condiție – plătiți impozite anuale pentru ca aceste mănăstiri existe”. Și în felul acesta marii domnitori români s-au angajat plătească aceste impozite către Imperiul Otoman. Și cei mai importanți domnitori au fost Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, Vasile Lupu, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu. Am amintit doar câțiva dintre marii domnitori care au avut contribuții deosebite la ctitorirea acestor mănăstiri de la Muntele Athos.
În documentarea pe care ați realizat-o pentru acest volum, ce referiri ați mai găsit despre ctitoriile domnitorilor români la Sfântul Munte?
Porfirie Uspenski, un cercetător al Sfântului Munte Athos, în a doua jumătate a secolului XIX, spunea așa: „Niciun alt popor pravoslavnic nu a făcut atâta bine pentru Athos cât au făcut românii”. Iar Arhimandritul Efrem, egumenul Mănăstirii Vatopedu, a făcut următoarea declarație la Universitatea din București, în anul 2000: „Noi, cei din Sfântul Munte, suntem datori în vecii vecilor Bisericii Ortodoxe Române. Nu uităm domnitorii români, după împărații bizantini, sunt ctitorii celor mai multe mănăstiri aghiorite”. Deci, iată câteva elemente cu care am putea ne mândrim, pentru domnitorii români, de-a lungul secolelor, au contribuit la menținerea credinței ortodoxe și a mănăstirilor din Sfântul Munte Athos.
Ce credeți aduce inedit acest volum pe care îl lansați, sâmbătă, la Casa de Cultură din Constanța?
Am studiat foarte, foarte multe lucrări științifice sau impresii ale unor enoriași care au vizitat Sfântul Munte Athos și am găsit diverse impresii doar, dar nu am găsit o lucrare asemănătoare acesteia, care ia de la un cap la altul întreaga istorie a acestor mănăstiri, din perspectiva contribuției marilor domnitori români la aceste ctitorii.

Această prezentare necesită JavaScript.

Redactor și foto: Nicu Ispas/ Redactor online: Adina Sîrbu

Teatrul Național București: A murit actorul Alexandru Georgescu
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 11:01

Teatrul Național București: A murit actorul Alexandru Georgescu

Teatrul Național ”I. L. Caragiale” București a anunța duminică decesul actorului Alexandru Georgescu. ”A părăsit scena...

Teatrul Național București: A murit actorul Alexandru Georgescu
litere chineze, limba chineza, China
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 10:49

20 aprilie – Ziua limbii chineze

Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în...

20 aprilie – Ziua limbii chineze
oua vopsite Paste
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 10:44

TULCEA: În bisericile starovere, se sfințesc preparatele de Paști

Curțile bisericilor de rit vechi și străvechi din județul Tulcea se umplu, duminică dimineața, de coșuri pline cu cozonaci, ouă și alte...

TULCEA: În bisericile starovere, se sfințesc preparatele de Paști
Cristina Tamaș, invitată la “Povești din Dobrogea”
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 10:26

Cristina Tamaș, invitată la “Povești din Dobrogea”

Cristina Tamaș,  prozator, dramaturg și dascăl constănțean, a venit pe lume la data de 14 noiembrie (1955,) la Huși, în aceeași zi în care...

Cristina Tamaș, invitată la “Povești din Dobrogea”
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 08:10

AUDIO | Tradițiile satului de odinioară de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

În cea mai mare sărbătoare de peste an, la praznicul praznicelor, în prima zi Paște, ne amintim de tradiții, de oamenii dragi din jurul nostru,...

AUDIO | Tradițiile satului de odinioară de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 08:10

AUDIO | Învierea Domnului – temelia credinței

„Învierea Domnului, pe care în chip fericit o prăznuim anul acesta la aceeași dată toți creștinii, înseamnă pentru noi izvorul înnoirii...

AUDIO | Învierea Domnului – temelia credinței
Actualitate duminică, 20 aprilie 2025, 07:50

Învierea lui Hristos – izvor de pace şi bucurie

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a afirmat că Învierea lui Hristos este izvor de pace şi bucurie. Cuvintele „Nu vă temeţi!”...

Învierea lui Hristos – izvor de pace şi bucurie
Actualitate sâmbătă, 19 aprilie 2025, 19:36

Sfânta Lumină de la Ierusalim a ajuns în România

Sfânta Lumină, adusă de la Ierusalim de Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Teofil...

Sfânta Lumină de la Ierusalim a ajuns în România