Calendarul zilei – 23 martie

Publicat de Codrin RAITA, 23 martie 2024, 05:00 / actualizat: 24 martie 2024, 9:04

S-a întâmplat într-o zi de 23 martie

* Cu 177 de ani în urmă (1847) a avut loc la Bucureşti un uriaş şi catastrofal incendiu, care a distrus o cincime din oraş. „Marele Foc” a fost aprins de un băiat în vârsta de zece ani care a tras cu pistolul într-un pod plin cu fân uscat. A cauzat distrugerea a peste 1850 de clădiri, reprezentând o treime din fondul construit al orașului. (23.III/4.IV – 24.III/5.IV)

* În urmă cu 167 de ani (1857) intra în funcţiune primul ascensor dedicat în exclusivitate transportului de persoane, în cadrul magazinului universal Haughwout&Co din New York, SUA. Ascensorul funcţiona pe baza unui motor cu aburi şi avea o viteză de 0,2 m/s, acest nou pas în cadrul revoluţiei industriale fiind realizat de către inventatorul Elisha Graves Otis, mai târziu, fondatorul companiei Otis Elevator

* Acum 126 de ani (1898) era adoptată Legea învăţământului secundar şi superior, elaborată de Spiru Haret şi C. Dimitrescu-Iaşi, care instituia învăţământul secundar de opt clase, în două cicluri (inferior şi superior) şi în secţii (modernă, reală şi clasică), gimnazii şi şcoli normale şi organizează mai temeinic învăţământul superior (23.III/4.IV)

* Se împlinesc 95 de ani (1929) de când criticul şi istoricul literar Perpessicius (Dumitru S. Panaitescu) inaugura, la Radiodifuziunea Română, emisiunea „Cronica literară”

* Sunt marcați 85 de ani (1939) de la semnarea, la București, a acordului economic româno-german (Tratatul asupra promovării raporturilor economice dintre Regatul României şi Reichul German), care deschidea calea subordonării economiei româneşti intereselor politicii hitleriste

* Cu 79 de ani în urmă (1945) a apărut Legea nr. 187 pentru înfăptuirea reformei agrare. Au fost expropriate proprietățile mai mari de 50 ha, fiind împroprietărite peste 900.000 de familii de țărani. După patru ani, în martie 1949, s-a trecut la colectivizarea şi la desfiinţarea proprietăţii asupra pământului

* Acum 48 de ani (1976) intra în vigoare Pactul Internaţional asupra Drepturilor Civile şi Politice (adoptat de Adunarea Generală a ONU la 16.XII.1966). Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (din 10.XII.1948) şi pactele internaţionale referitoare la drepturile omului formează Carta Internaţională a Drepturilor Omului

* Cu 23 de ani în urmă (2001) staţia orbitală rusă „Mir” (lansată la 19.II.1986), scoasă de pe orbită cu câteva zile mai devreme, s-a dezintegrat în atmosferă, deasupra Pacificului de Sud, după 15 ani de orbitare în jurul Pământului (în tot acest timp staţia a fost „locuită” de astronauţi de diferite naţionalităţi şi a funcţionat ca un adevărat laborator spaţial)

Aniversări – Comemorări

– Sâmbăta Sf. Mare Mucenic Teodor Tiron. Pomenirea morților (Calendarul Creştin-Ortodox 2024)

– Minunea colivei sfântului înslăvitului mare Mucenic Teodor Tiron. Pomenirea morților (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2024)

– Începe în seara acestei zile, după asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Purim (24-25.III.)

– „Ziua Martirilor Macedo-Români din Balcani”; Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni a decis să dedice ziua de 23 martie, anual, comemorării și evocării martirilor români/aromâni din Balcani, care, prin lucrarea și jertfa lor, au cultivat identitatea și unitatea națională de limbă și credință. Pe 23 martie 1914 ( – 110 ani), chiar în noaptea de Paști, Părintele Haralambie Balamaci(e) împreună cu alți trei români, era martirizat (jupuit de viu și străpuns cu baioneta) la Corcea (Corița, Albania) pentru faptul că a slujit în limba română. Acești patru români fac parte dintr-o serie de circa 1.000 de români din Balcani, învățători, profesori, preoți, dar și simpli elevi care au fost uciși în condiții bestiale de către antarții greci pentru că apărau identitatea românească și slujeau comunităților din care făceau parte în limba română/dialectul aromân/dialectul meglenoromân

– 1813: S-a născut Cezar Bolliac, poet, teoretician literar, memorialist, ziarist, traducător, militant şi gânditor politic, promotor al studiilor arheologice, unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ţara Românească (m. 1881). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 25.III.1813

– 1847: S-a născut Alexandru D.[imitrie] Xenopol, istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar; a fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912); membru titular al Academiei Române din 1893 (m. 1920)

– 1872, 23.III./4.IV: S-a născut istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (m. 1952)

– 1880: A murit Gheorghe Magheru, general şi om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 (n. 1802). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1804

– 1885: S-a născut arhitectul, urbanistul și profesorul Duiliu Marcu; cele mai semnificative opere ale sale se înscriu în direcţia arhitecturii moderne, în cadrul căreia a fost, alături de arhitectul Horia Creangă, un adevărat creator de şcoală (clădirile Guvernului, Academiei de Înalte Studii Militare, Ministerului Transporturilor, Bibliotecii Academiei Naţionale ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1995 (m. 1966)

– 1886: S-a născut poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (m. 1962)

– 1889: S-a născut Gheorghe Banu, medic igienist, unul din promotorii studiilor complexe de igienă socială în România (m. 1957) – 135 de ani

– 1894: A murit Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din 1886 (n. 1819) – 130 de ani

– 1902: S-a născut pictorul Alexandru Mohi (m. 2001)

– 1902: A murit episcopul Iosif (Ioan) Goldiș, scriitor și profesor; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1836)

– 1907: S-a născut inginerul chimist Gheorghe Aurelian Rădulescu; lucrări privind fabricarea uleiurilor; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2002)

– 1912: S-a născut actorul Geo Barton (m. 1982). NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii 25.III.1912

– 1914: S-a născut George Sbârcea, muzicolog şi compozitor; pseudonimul său artistic a fost Claude Romano (m. 2005) – 110 ani

– 1920: S-a născut Radu Lupan (prenumele la naştere: Raymond), eseist şi traducător (din literaturile engleză şi germană) (m. 2011)

– 1926: S-a născut Ştefan Gheorghiu, violonist şi pedagog (m. 2010)

– 1932: S-a născut Casiu Valeriu Barbu, violonist, dirijor, muzicolog și profesor

– 1935: S-a născut Vladimir Șetran, artist vizual (pictură, grafică, sculptură, artă monumentală, design, tapiserie, vitralii); unul dintre primii și cei mai influenți profesori ai design-ului românesc (m. 2022)

– 1936: S-a născut economistul Adrian Vasilescu; consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu

– 1939: S-a născut pictorul şi poetul ieşean Petru Aruştei (m. 1984) – 85 de ani

– 1943: S-a născut criticul de artă, eseistul, scriitorul și publicistul Valentin Ciucă (m. 2023)

– 1946: A murit Alexandru Zirra, compozitor şi pedagog (n. 1883)

– 1947: S-a născut Nicolae Aurel Alexi, pictor şi grafician

– 1949: S-a născut Mircea Vintilă, muzician, cântăreț și compozitor de muzică folk; în 1992 fondează, împreună cu Mircea Baniciu, Florian Pittiş şi Vlady Cnejevici, grupul „Pasărea Colibri”, de care se desparte în 2003 – 75 de ani

– 1961: A murit (la Madrid) Alexandru Busuioceanu, critic şi istoric al artelor, eseist, poet, traducător, pedagog şi diplomat; în 1921 se numără (alături de Cezar Petrescu, Gib Mihăescu şi Nichifor Crainic) printre fondatorii revistei „Gândirea”; în 1942 este numit consilier cultural al Legaţiei române din Spania şi profesor de literatură română la Universitatea din Madrid; în 1943 a înfiinţat Institutul Român de Cultură de la Madrid, pe care l-a condus până în 1945, când s-a desfiinţat; stabilit în Spania, şi-a continuat activitatea de istoric al artelor (n. 1896)

– 1969: A murit medicul Dumitru Negulescu, unul dintre cei mai mari specialişti în otorinolaringologie (ORL) (n. 1886) – 55 de ani

– 1969: A murit Tudor Teodorescu-Branişte, prozator şi publicist (n. 1899) – 55 de ani

– 1985: A murit Mirel Ilieşiu, regizor şi scenarist de film documentar (n. 1923)

– 1994: A murit Petre Pascu, poet şi traducător (a tradus şi prefaţat din poezia maghiară) (n. 1909) – 30 de ani

– 1996: A murit prozatorul Vasile Lişman (n. 1897)

– 2008: A murit etnomuzicologul şi profesoara Mariana Kahane (n. 1922)

– 2008: A murit soprana Lella Cincu (n. 1923)

– 2011: A murit cercetătorul şi exploratorul Teodor Gheorghe Negoiţă; liderul cercetării polare româneşti, a fost primul român care a atins Polul Nord (1995); în anul 2006 a pus bazele primei şi singurei staţii de cercetări polare româneşti în Antarctica, Law-Racoviţă (n. 1947)

– 2014: A murit Ilie Dan, filolog, istoric literar, poet, editor şi profesor (n. 1938) – 10 ani

– 2019: A murit criticul şi istoricul de film Tudor Caranfil; a fondat (în 1962) primul cinematograf de arhivă din Bucureşti, „Seara prietenilor filmului”, pe baza căruia a fost creată, doi ani mai tîrziu, Cinemateca Română; realizator de emisiuni TV cu subiecte cinefile; tatăl regizorului de film și scenaristului Nae Caranfil (n. 1931) – 5 ani

– 2020: A murit actorul, regizorul de teatru şi dramaturgul israelian de origine română Niko Nitai (născut Nicu Iacob); a fost întemeietorul teatrului „Hasimtá” din Jaffa (pe care l-a condus vreme de 18 ani) și al teatrului „Karov” din Tel Aviv (n. 1931)

– 2021: A murit Adina Nanu, critic şi istoric de artă, profesoară a zeci de generații de muzeografi și artiști; a susținut primele cursuri de istorie și teoria costumului fiind și autoarea primei istorii a costumului universal, în limba română („Artă, Stil, Costum”); a pus bazele unui muzeu al costumului, ilustrând epoca modernă (n. 1927)

– 2021: A murit compozitorul şi pianistul Alexandru Vilmanyi (n. 1943)

– 2021: A murit Mircea Bejan, inginer mecanic și profesor universitar emerit; reprezentant de renume al Universității Tehnice din Cluj-Napoca; promotor activ și susținător al activității de standardizare din România; vicepreședinte al Asociaţiei de Standardizare din România – ASRO (2004 – 2019) și președinte al Consiliului de Standardizare al ASRO; din 2015 a realizat monumentala antologie „Ingineria – Artă și Meșteșug” (VI volume, peste 4.700 de pagini), care prezintă cele mai deosebite realizări inginerești din lume; membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România (n. 1944)

– 2023: A murit prozatorul Alexandru Papilian (pseudonimul lui Sandu Stoichiţă); stabilit definitiv în Franța în 1984, unde a condus Secția în limba română la Radio France Internationale; nepotul scriitorului Victor Papilian (n. 1947, la Paris) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Slovacia: Alegeri prezidențiale

– Hobart, Australia: Alegeri de stat în Tasmania

– Londra: Fotbal – Meciuri amicale: Anglia – Brazilia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Meteorologiei” se marchează din 1961; la această dată, în 1950, a intrat în vigoare Convenţia Organizaţiei Mondiale a Meteorologiei – OMM, succesoare a Organizaţiei Internaţionale a Meteorologiei, create în 1873

– Ziua naţională a Republicii Islamice Pakistan; aniversarea proclamării independenţei – 1956

– 1749: S-a născut Pierre Simon Laplace, matematician, astronom şi fizician francez (autorul unei cunoscute teorii cosmogonice, Kant-Laplace/1796, conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mişcare, şi al unui „Tratat de mecanică cerească”) (m. 1827) – 275 de ani

– 1816: S-a născut Paul-Theodore Bataillard, istoric, publicist şi scriitor francez; după înfrângerea Revoluţiei de la 1848, a facilitat publicarea de către emigranţii români a memoriilor justificative privitoare la lupta lor; a publicat o serie de articole menite să sensibilizeze opinia publică europeană în favoarea revoluţiei române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1872) (m. 1894)

– 1842: A murit Stendhal (psudonimul lui Henri-Marie Beyle), scriitor francez, unul dintre creatorii romanului realist francez; ofiţer în războaiele napoleoniene; diplomat (n. 1783)

– 1871: A murit exploratorul britanic Robert Cock (n. 1801)

– 1879: S-a născut zoologul francez René Jeannel; apropiat al lui Emil Racoviţă şi influenţat de acesta, a devenit pasionat de speologie; în 1920 a venit împreună cu Racoviţă la Cluj, unde au întemeiat Institutul de Speologie, primul de acest fel din lume; tot aici a fost numit profesor de biologie generală la Facultatea de Ştiinţe, calitate în care a elaborat primul curs de specialitate din învăţământul românesc; membru corespondent străin al Academiei Române din 1928 (m. 1965) – 145 de ani

– 1881: S-a născut scriitorul francez Roger Martin du Gard; Premiul Nobel pentru Literatură în 1937 (m. 1958)

– 1881: S-a născut Hermann Staudinger, chimist german, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1953; considerat întemeietorul chimiei macromoleculare; a descoperit şi a explicat fenomenul polimerizării (m. 1965)

– 1887: S-a născut Juan Gris, pictor şi grafician spaniol stabilit la Paris; unul dintre promotorii cubismului (m. 1927)

– 1900: S-a născut Erich Fromm, psihanalist şi filosof german de origine evreiască; a fost un apropiat al „Şcolii de teorie critică” de la Frankfurt; în 1934 s-a stabilit în Statele Unite (m. 1980, la Locarno/Elveţia, unde a locuit în ultimii ani ai vieţii)

– 1903: S-a născut Alejandro Casona (pe numele său adevărat Alejandro Rodríguez Álvarez), dramaturg şi poet spaniol (m. 1965)

– 1904: S-a născut actriţa americană Joan Crawford (născută Lucille Fay LeSueur) (m. 1977) – 120 de ani. NOTĂ: Misterul care se învârte în jurul anului naşterii sale continuă până astăzi; mai multe surse dau ca an al naşterii 1904, chiar şi fiicele ei, susţinând că mama lor este născută, fără dubiu, în acest an. Alte surse, o serie de documente ale companiei MGM, relevă faptul că actriţa avea 20 de ani în 1925, ceea ce ne duce la un alt an al naşterii 1905, iar site-ul https://www.imdb.com/name/nm0001076/ menționează anul 1906

– 1910: S-a născut Akira Kurosawa, important regizor, producător şi scenarist japonez (m. 1998)

– 1912: S-a născut inginerul german Werner von Braun, constructorul rachetelor „V-1” şi „V-2” (considerate primele rachete balistice sol-sol teleghidate), pe care Germania le-a folosit în cel de-al Doilea Război Mondial; stabilit în 1945 în SUA, a contribuit la construirea primului satelit artificial american al Pământului (m. 1977)

– 1914: S-a născut scriitorul ceh Bohumil Hrabal (m. 1997) – 110 ani

– 1921: A murit Jean-Paul Laurens, pictor și sculptor francez (n. 1838)

– 1922: S-a născut actorul, regizorul şi scenaristul italian Ugo Tognazzi (m. 1990)

– 1942: S-a născut Michael Haneke, regizor și scenarist austriac; cunoscut pentru stilul său sumbru, filmele sale tematizează adesea problemele și eșecurile societății moderne

– 1943: S-a născut romancierul american Winston Groom, autorul cărții „Forrest Gump”, care a stat la baza filmului hollywoodian cu acelaşi nume, cu Tom Hanks în rolul principal (m. 2020)

– 1944: S-a născut cântărețul, compozitorul și producătorul muzical american Ric Ocasek (nume complet: Richard Theodore Otcasek); solistul „The Cars”, trupă pionieră a mişcării new wave (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut muzicianul Franco Battiato, unul dintre cei mai renumiţi cântăreţi şi compozitori italieni (m. 2021)

– 1946: A murit Gilbert N. Lewis, chimist și fizician american, cunoscut pentru descoperirea legăturii covalente și pentru introducerea conceptului modern de pereche de electroni; este cel care a denumit „foton” unitatea de bază care formează lumina (n. 1875)

– 1947: S-a născut chitaristul și vocalistul Ray Phiri (nume complet: Raymond Chikapa Enock Phiri), legenda sud-africană a jazz-ului (m. 2017)

– 1948: A murit Nikolai A. Berdiaev, filosof mistic rus; întemeietor al „noului creştinism”, variantă a existenţialismului religios; din 1922 a trăit la Paris (n. 1874)

– 1953: A murit pictorul francez Raoul Dufy (n. 1877)

– 1971: A murit Simon Vestdijk, poet, romancier și eseist olandez (n. 1898)

– 1972: A murit Cristóbal Balenciaga Eizaguirre, designer de modă spaniol, considerat unul dintre cei mai importanți creatori de haute couture; fondatorul casei de modă Balenciaga (n. 1895)

– 1994: A murit actriţa de film italiană Giulietta (Giulia Anna) Masina; soţia regizorului de film Federico Fellini (n. 1921) – 30 de ani

– 2011: A murit actriţa americană de origine engleză Elizabeth Taylor, considerată ultimul superstar din „epoca de aur” a Hollywood-ului (n. 1932)

– 2014: A murit omul politic spaniol Adolfo Suárez (nume complet: Adolfo Suárez González, 1st duke of Suárez, grandee of Spain), primul premier al democraţiei spaniole (din 1975 până în 1981), după moartea dictatorului Franco. Cu sprijinul regelui Juan Carlos, Adolfo Suárez a reuşit să instaureze principiile democratice, fiind considerat, astăzi, unul dintre părinţii Spaniei moderne (n. 1932) – 10 ani

– 2015: A murit poetul portughez Herberto Helder (numele complet: Luís Bernardes de Oliveira) (n. 1930)

– 2018: A murit Aileen Paterson, scriitoare de cărți pentru copii, ilustratoare și profesoară scoțiană (n. 1934)

– 2020: A murit actriţa și pictorița italiană Lucía Bosé; stabilită în Spania (n. 1931)

– 2021: A murit actorul american George Segal (n. 1934)

– 2022: A murit Madeleine Albright, personalitate politică, diplomat, juristă, profesoară universitară şi scriitoare americană, prima femeie secretar de stat a SUA (în perioada administrației Clinton, ian. 1997 – ian. 2001); a contribuit la orientarea politicii externe occidentale după războiul rece; a avut un rol important în aderarea României la NATO; a fost profesor de cercetare în domeniul afacerilor internaţionale şi director al programului „Femei în diplomaţie” la Şcoala de Afaceri Externe a Universităţii Georgetown, fiind responsabilă de elaborarea şi implementarea programelor menite să consolideze oportunităţile profesionale ale femeilor în afacerile internaţionale (n. 1937, la Praga, în fosta Cehoslovacie)

– 2023: A murit actrița japoneză Tomoko Naraoka (n. 1929) – 1 an

Sursa: RADOR