Calendarul zilei – 21 martie

Publicat de Codrin RAITA, 21 martie 2024, 05:00 / actualizat: 21 martie 2024, 10:59

S-a întâmplat într-o zi de 21 martie

* Se împlinesc 220 de ani (1804) de când, în Franţa, intra în vigoare Codul Civil Napoleonian, care, alături de codul comercial (1808) şi de cel penal (1810), au reprezentat baza juridică a noilor relaţii burgheze. Este considerat primul cod, cu un sistem legal civil, care a luat fiinţă în spaţiul european

* Sunt marcați 95 de ani (1929) de când, la Washington, avea loc încheierea Tratatului de arbitraj şi conciliaţiune româno-nord-american. Părţile se angajau să se supună Curţii Penale de Arbitraj de la Haga pentru diferendele ce nu puteau fi soluţionate pe cale diplomatică

* Acum 94 de ani (1930) avea loc prima transmisie de operă dintr-un studio al Radiodifuziunii Române, „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini

* Cu 91 de ani în urmă (1933), prin interpelarea parlamentară a dr. Nicolae Lupu, era dezvăluită public o afacere privind contractarea unor comenzi de armament şi muniţii, în condiţii total dezavantajoase României, afacere dublată de acţiuni de spionaj („Afacerea Škoda”), în care erau implicaţi numeroşi oameni politici

* În urmă cu 63 de ani (1961) guvernele Ion Gh. Maurer (1) – (5) au fost consiliile de miniștri care au guvernat România până la data de 28 martie 1974

* Sunt marcați 25 de ani (1999) de când balonul Breitling Orbiter 3, la bordul căruia s-au aflat francezul Bertrand Piccard şi britanicul Brian Jones, a reuşit să aterizeze în Egipt, după ce a făcut înconjurul Terrei, fără escală, în aproape 20 de zile. La 1 martie 1999 ei au pornit cu balonul din Alpii elveţieni, au călătorit deasupra Africii de Nord, a Peninsulei Arabiei, a Indiei, a Oceanului Pacific (în 6 zile), a Mexicului, a Oceanului Atlantic şi iar spre Africa de Nord, aterizând în deşertul egiptean

* Acum 18 ani (2006) avea loc lansarea platformei de social media Twitter, care permite utilizatorilor să trimită şi să citească mesaje scurte (de maximum 140 de caractere) numite „tweets”. Desemnează atât site-ul web fondat în 2006, care permite scrierea şi transmiterea de mesaje de maxim 140 caractere (litere) prin Internet, cât şi compania care oferă acest serviciu de tip „reţea socială”. Este uneori descris ca fiind „SMS-ul Internetului”. Primul mesaj i-a aparținut lui Jack Dorsey, unul dintre fondatorii Twitter, cu următorul text: „Tocmai îmi configuram contul de twttr”. Cuvântul „twitter” semnifică „o scurtă informare lipsită de importanță”, ca un ciripit de păsăre, tocmai de aceea, unul din simbolurile acestei platforme online este o mică pasăre stilizată, cu ciocul întredeschis. Se estimează că în anul 2008 existau circa 4-5 de milioane, iar la mijlocul lui 2009 circa 20-25 de milioane de utilizatori. Sediul companiei este în San Francisco, California, SUA. În aprilie 2022, directorul general de la Tesla Inc, Elon Musk, a preluat 9,2% din Twitter, în valoare de 2,9 miliarde dolari, și a devenit, astfel, cel mai mare acționar al rețelei sociale. Acțiunile Twitter au crescut cu aproape 27%, ca urmare a preluării de către Musk a unui procent de 9,2% din companie. În 25 aprilie 2022, Elon Musk a ajuns la un acord pentru achiziționarea platformei de socializare Twitter Inc în schimbul sumei 44 miliarde de dolari. Miliardarul, care are peste 83 de milioane de urmăritori pe Twitter, a spus în mod repetat că vrea să transforme platforma oferind mai multă libertate de exprimare și oferind utilizatorilor mai mult control asupra a ceea ce văd pe ea. Pe 23 iulie 2023, Twitter și-a schimbat numele în „X” și a renunțat la logo-ul păsării albastre

* Cu 17 ani în urmă (2007) Ateneul Român a fost inclus oficial pe lista Patrimoniului European, alături de Palatul Cantacuzino, Cetatea Histria şi Calea Eroilor din Târgu-Jiu. Includerea lui oficială a avut loc cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la semnarea, la Roma, la 25 martie 1957, a tratatului care a instituit Comunitatea Economică Europeană

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Olteniei”, instituită prin Legea 65/22.IV.2017; iniţiatorii au motivat că „Oltenia reprezintă locul de plecare al primei revoluţii moderne, Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821, ce reprezintă un moment important de cotitură în istoria României. (…) Pe 21 martie 1821, Tudor Vladimirescu a intrat în Bucureşti ţinând în mână o pâine mare, semn al păcii şi al belşugului”

– „Sărbătoarea sosirii Primăverii” (Nawrez), pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România. Nawrez este asemănată cu sărbătoarea de Paşte a creştinilor prin prisma compatibilităţii legate de tradiţii şi obiceiuri. Cu ocazia acestei sărbători se vopsesc ouă în trei culori – roşu, galben şi verde, iar tradiţia spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă nu vine primăvara

– 1808: A murit (la Vârşeţ, în Serbia de azi) Paul Iorgovici, autor de lucrări lingvistice şi istorice, adept al ideilor Şcolii Ardelene (n. 1764)

– 1849: S-a născut Dumitriu (Dimitrie) Ollănescu-Ascanio, poet, prozator şi dramaturg; a tradus din Victor Hugo şi Horaţiu; lungă carieră diplomatică (ministru plenipotenţiar la Istanbul, Viena şi Atena); membru titular al Academiei Române din 1893, vicepreşedinte al acestui for (1898-1900; 1903-1906) (m. 1908) – 175 de ani

– 1866: S-a născut Octavian Smigelschi, pictor şi grafician, cu activitate de seamă în pictura monumentală de biserică, operele sale cele mai cunoscute sunt iconostasul şi pictura cupolei din Catedrala Mitropolitană din Sibiu, respectiv capela Gimnaziului Catolic din Budapesta; considerat a fi cel mai mare pictor transilvănean al secolului al XX-lea (m. 1912, la Budapesta)

– 1871: S-a născut Nicolae Mihăescu-Nigrim, poet (s-a remarcat ca epigramist), prozator şi publicist (m. 1951)

– 1881: A murit Ioan Grigore Ghica, om politic, diplomat și militar de carieră, fiul ultimului principe al Moldovei, domnitorul Grigore Alexandru Ghica; a fost ministru în varii guverne și a activat ca ambasador la Constantinopol, Viena, Roma și Sankt Petersburg (n. 1830)

– 1882: A murit Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879 (n. 1815)

– 1884: A murit Constantin Al. Kretzulescu (Creţulescu), om politic liberal; participant la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească (membru al Guvernului provizoriu); preşedinte al Comitetului Central al Unirii (1857); prim-ministru al Ţării Româneşti (martie-septembrie 1859); ministru în mai multe rânduri; a sprijinit înfiinţarea Societăţii Academice Române, al cărei membru de onoare a fost (n. 1809) – 140 de ani

– 1894: S-a născut Mihai Zavergiu, medic (a desfăşurat o bogată activitate ştiinţifică în domeniul medicinei social-preventive) şi prozator (a debutat în anul 1923, sub pseudonimul Marcel Olin) (m. 1985) – 130 de ani

– 1902: S-a născut istoricul de artă Virgil I. Vătăşianu; specialist în artă medievală românească şi în istoria artei europene; s-a impus ca unul dintre cei mai prestigioşi istorici de artă din Europa; unul dintre ctitorii învăţământului superior de artă din România; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1993)

– 1903: S-a născut părintele Ilarion Felea, profesor la Academia Teologică din Arad; părintele a scris multe lucrări de mare valoare teologică, cea mai importantă fiind „Spre Tabor”, o desăvârşită tâlcuire a Filocaliei (m. 1961, în închisoarea de la Aiud)

– 1910: S-a născut actorul Ştefan Ciubotăraşu (m. 1970)

– 1913: A murit istoricul Constantin Erbiceanu; s-a preocupat de punerea în valoare a manuscriselor greceşti din arhivele şi bibliotecile din România; a scris, cu precădere, lucrări de istorie a Bisericii Ortodoxe Române; membru titular al Academiei Române din 1899, vicepreşedinte al acestui for (1904-1907) (n. 1838)

– 1915: S-a născut Călin Gruia (pseudonimul lui Chiril Gurduz), autor de literatură pentru copii; redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române între anii 1951 şi 1969 (m. 1989)

– 1915: S-a născut inginerul constructor Panaite C. Mazilu, specialist în rezistenţa materialelor, teoria elasticităţii şi statica construcţiilor; de numele său se leagă câteva construcţii importante din Capitală: Casa Scânteii (Casa Presei Libere de astăzi), Teatrul Naţional, Sala Palatului, Palatul Parlamentului, hotelul Athenee Palace etc.; membru de onoare al Academiei Române (1993) (m. 2015)

– 1927: A murit C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1874)

– 1928: S-a născut juristul Victor Anagnoste; preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România (1990 – 1999), preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, senator ales pe listele FSN (1990 – 1992) (m. 2011)

– 1928: S-a născut Valentin Gheorghiu, muzician, pianist şi compozitor; membru corespondent al Academiei Române din 2014 (m. 2023)

– 1930: S-a născut poetul şi traducătorul Tiberiu Utan (m. 1994)

– 1938: S-a născut Ioan Chindriș, istoric literar, redactor cultural la studioul Radio Cluj (1962-1985) (m. 2015)

– 1942: S-a născut matematicianul şi profesorul Dan Brânzei; contribuţii deosebite în topologia algebrică, fundamentele matematicii, geometria sintetică şi geometria proiectivă (m. 2012)

– 1952: S-a născut Ioan Moldovan, poet, eseist, redactor asociat al revistei „Familia”; membru al Uniunii Scriitorilor din România, al ASPRO (Asociația Scriitorilor Profesioniști din România) și al PEN-Clubului Român

– 1956: S-a născut pictorul Ioan Lăzureanu; din 1992 este membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România

– 1958: A murit Aca de Barbu, cântăreaţă şi profesoară; se numără printre fondatorii Operei Române din Cluj (n. 1893)

– 1975: A murit Constantin Fântâneru, poet, prozator şi critic literar (n. 1907)

– 1977: A murit (la Paris) istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1894)

– 1980: A murit inginerul chimist Şerban Solacolu; numeroase cercetări de pionierat în chimia fizică a silicaţilor tehnici; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1905)

– 1995: A murit muzicologul şi profesorul Romeo Ghircoiaşiu (n. 1919)

– 2000: A murit (la Cluj) Mircea Zaciu, critic şi istoric literar; după 1990 s-a stabilit în Germania, dar a petrecut şi lungi perioade în ţară; coordonator al „Dicţionarului scriitorilor români” (volumele A-C, D-L şi M-Q); membru de onoare al Academiei Române din 1997 (n. 1928)

– 2001: A murit fostul jucător de handbal Virgil Hnat; ca jucător al echipei Dinamo București a câștigat mai multe titluri naționale și Cupa Campionilor Europeni (1965); ca jucător al echipei naționale de seniori a câștigat două titluri mondiale (1961, 1964) și medalia de argint la Campionatele Mondiale de handbal în 11 (Austria, 1959); a fost cunoscut ca inițiatorul așa-numitei „aruncări prin evitare” şi a antrenat mai multe echipe din România și Germania (n. 1936)

– 2001: A murit contrabasistul şi profesorul Ovidiu Bădilă (n. 1962)

– 2004: A murit Paraschiv Oprea, compozitor şi pianist; timp de două decenii a condus Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române (n. 1937) – 20 de ani

– 2008: A murit medicul Sofia Ionescu-Ogrezeanu, prima femeie neurochirurg din sud-estul Europei, precum şi a treia femeie neurochirurg cu formaţie completă din lume; din 1943 a făcut parte din echipa, considerată „de aur”, a prof. dr. Dimitrie Bagdasar (creatorul şcolii româneşti de neurochirurgie), ea lucrând alături de doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu (devenit din 1945 soţul său) (n. 1920)

– 2008: A murit Marcel Aderca, traducător din literatura franceză şi editor; în afara traducerii a numeroase romane contemporane, s-a orientat spre literatura dramatică, facilitând la noi, alături de alţii, dialogul scenic cu Eugen Ionesco, Albert Camus, Emmanuel Roblès ş. a.; a tradus, de asemenea, texte la albume de artă plastică (Cézanne, Rodin, Gauguin, Klee etc.); fiul scriitorului Felix Aderca (n. 1920)

– 2009: A murit Petre Stoica, poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil; întemeietorul Muzeului Presei „Sever Bocu”, muzeu unic în România, inaugurat, în 2007, în Jimbolia (n. 1931) – 15 ani

– 2012, 21/22: A murit pictorul Ion Murariu, unul dintre cei mai importanţi acuarelişti români (n. 1922)

– 2015: A murit arheologul, muzeograful şi profesorul Panait I. Panait (n. 1931)

– 2018: A murit Iosif Herţea, etnomuzicolog, compozitor de muzică de scenă, creator de instrumente adecvate jocului teatral; de la debut (1968) a compus muzica a peste 100 de spectacole, devenind colaboratorul apropiat al regizorilor Vlad Mugur, Silviu Purcărete, Tompa Gábor, Mihai Măniuţiu, Cătălina Buzoianu sau Alexandru Tocilescu; stabilit din 1990 în Germania, a revenit adesea în România pentru colaborări; în 2016, a oferit Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare o donaţie constând în: 800 de cărţi, 700 de CD-uri şi DVD-uri, 100 de casete, 80 de discuri de vinil şi 1.143 de instrumente şi obiecte tradiţionale (instrumente idiofone, membranofone, cordofone, aerofone, obiecte de ritual), adunate de pe toate continentele (n. 1936)

– 2019: A murit regizorul de teatru și profesorul Radu Penciulescu; considerat unul dintre creatorii de școală în regia de teatru românească; fondator al Teatrului Mic (1964); stabilit în Suedia din anii ’70 ai secolului XX (n. 1930) – 5 ani

– 2020: A murit Vintilă Mihăilescu, antropolog, autobiograf, psihosociolog, profesor universitar, publicist și scriitor de non-ficțiune; în 1990 a iniţiat organizarea Societăţii de Antropologie Culturală din România, al cărei preşedinte a fost între 1994 şi 2000; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române, domeniile sale de specializare fiind: etnopsihologie, identitate şi etnicitate, studiul comunităţilor; a fost director al Muzeului Țăranului Român între 2005 și 2010 (n. 1951)

– 2023: A murit artistul plastic Vladimir Cioroiu; s-a făcut remarcat prin sculpturile în sticlă; în 1988 a iniţiat şi organizat primul Salon Naţional de Artă în Sticlă „Formă şi Lumină”, la Galeria Orizont din Bucureşti (n. 1950, la Londra) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului European (21 – 22 mar.)

– Bruxelles: Deschiderea unui summit privind energia nucleară, organizat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică și Belgia (21 – 22 mar.)

– Praga: Reuniunea miniștrilor de externe ai Grupului de la Vișegrad

– Copenhaga: Aproximativ 40 de lideri și miniștri ai schimbărilor climatice se întâlnesc la Copenhaga pentru a discuta detaliile conferinței COP29, care se desfășura în Azerbaidjan în noiembrie (21 – 22 mar.)

– Bruxelles: Zona euro – indicele flash PMI pentru martie – S&P Global

– Londra: Decizia de politică monetară a Băncii Angliei

– Baïkonur, Kazahstan: Lansarea navei spațiale Soyuz MS-25 pe Stația Spațială Internațională

– Lisse, Țările de Jos: Deschiderea expoziției florale și celebrarea a 75-a aniversare a grădinii Keukenhof (21 mar. – 12 mai)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Poeziei”, proclamată prin Rezoluţia nr. 29 a celei de-a 30-a sesiuni a Conferinţei generale a UNESCO (Paris, octombrie-noiembrie 1999); este un prilej de celebrare şi de reflecţie asupra rolului fundamental al poeziei în dialogul intercultural; în România „Ziua mondială a poeziei” este marcată prin recitaluri de poezie şi muzică

– „Ziua Internaţională a Pădurilor”, stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin Rezoluţia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012; marcată, din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. ONU recomandă statelor membre să organizeze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor. Tema de anul acesta este: „Pădurile și inovația”. NOTĂ: La 31 iulie este marcată, din 2007, „Ziua mondială a pădurarilor”, iar în România, la 25 martie „Ziua naţională a pădurilor”, instituită din 2017

– „Ziua Mondială a Sindromului Down” este o zi de solidaritate cu cei afectaţi de această maladie cromozomială („sindromul Down”), numită şi mongolism; marcarea acestei zile a fost decisă de organizaţia Down System International, iar data a fost aleasă pentru a simboliza unicitatea celor trei cromozomi 21 care determină această boală. Pe 21 martie 2006, la Singapore, au avut loc primele acţiuni de amploare care au atras atenţia asupra importanţei întelegerii corecte a acestui sindrom; din 2008 ziua a fost recunoscută şi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, iar din noiembrie 2011 şi de Organizaţia Naţiunilor Unite. În România ziua a fost celebrată începând din 2006

– „Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale”, marcată în memoria a 69 de africani asasinaţi la Sharpeville, în 1960, în timpul unei demonstraţii paşnice împotriva apartheidului, de către autorităţile rasiste de la Pretoria/RSA; a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 2142/1966. În 1979 Adunarea Generală a ONU a decis organizarea anuală, în toate statele, a „Săptămânii de solidaritate cu popoarele care luptă împotriva rasismului și discriminării rasiale”, începând cu ziua de 21 martie

– „Ziua Mondială a Teatrului de Păpuşi”; sărbătorită începând din anul 2003, a fost stabilită la Consiliul Internaţional al UNIMA (Union Internationale de la Marionnette) din iunie 2002, de la Atlanta, la iniţiativa Teatrului de păpuşi „Dzhivada Zolfagariho” din Iran

– „Ziua Europeană a Muzicii Vechi”, aniversare înscrisă în calendarul UNESCO din anul 2013, este marcată în ziua când s-a născut cel mai reprezentativ compozitor pentru muzica veche – Johann Sebastian Bach, venit pe lume în 1685. REMA (Réseau Européen de Musique Ancienne) este promotor oficial și coordonator al acestui eveniment

– „Zi Internaţională a Copiilor Străzii”, declarată printr-o rezoluţie a forumului internaţional „Prietenii copiilor străzii”, organizat la Varşovia (martie 1998), sub egida Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative (cu reprezentare în peste 20 de ţări, inclusiv în România)

– „Ziua Mediteranei”, sărbătorită, începând cu anul 2009 (- 15 ani), la propunerea Adunării Parlamentare a Mediteranei, organizaţie constituită în anul 2006

– „Ziua Internaţională Nowruz”, adoptată printr-o o rezoluţie a ONU, la 23 februarie 2010; sărbătorită la 21 martie, dată la care are loc, de cele mai multe ori, echinocţiul de primăvară, este o celebrare a renaşterii naturii. Această zi marchează nu numai prima zi de primăvară, ci şi începutul unui nou an pentru peste 300 de milioane de persoane din lume, fiind sărbătorită de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni. Originară din Persia, Nowruz („zi nouă”) a fost marcată iniţial într-una dintre capitalele Imperiului Ahemenid, primul dintre imperiile persane, şi de aici s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influenţa culturală persană sau iraniană. La 30 septembrie 2009, Nowruz a fost inclusă în Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO

– „Ziua Primăverii în Europa” („Spring Day in Europe”) este un proiect educaţional, lansat de Consiliul Europei pentru şcolile din Europa, care îşi propune să aducă Europa mai aproape de tinerii ei cetăţeni, vizând stimularea educaţiei civice pentru a creşte implicarea elevilor şi profesorilor în temele europene. Obiectivul campaniei anuale, organizate de European Schoolnet cu sprijinul Comisiei Europene, este, pe de-o parte, de a implementa dimensiunea europeană în şcoli, promovând o strânsă interdependenţă între dimensiunea locală şi cea europeană, și pe de altă parte, de a impulsiona un număr cât mai mare de şcoli să organizeze, pretutindeni în Europa, acţiuni de informare asupra activităţii şi problemelor Uniunii Europene şi dezbateri între şcoli din ţări diferite pe această temă, într-un mod inovator şi creativ

– Ziua naţională a Namibiei; aniversarea proclamării oficiale a independenţei – 1990

– 1685: S-a născut compozitorul german Johann Sebastian Bach (m. 1750)

– 1729: A murit John Law, economist scoţian; a introdus pentru prima oară biletele de bancă în Franţa; considerat creatorul noului schimb economic, el a deschis posibilitatea de a înlocui bani din metal şi diferite chitanţe, cu bilete de bancă (bani-hârtie) (n. 1671) – 295 de ani

– 1763: S-a născut scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Friedrich Richter); a impus romanul în literatura germană (m. 1825)

– 1768: S-a născut Joseph Fourier (nume complet: Jean Baptist Joseph Fourier), matematician, fizician și egiptolog francez; este primul care a prevăzut (în 1824) fenomenul numit mai târziu efect de seră (m. 1830)

– 1801: A murit compozitorul italian Andrea Luchesi (n. 1741)

– 1839: S-a născut compozitorul rus Modest Musorgski (m. 1881) – 185 de ani

– 1843: A murit Robert Southey, poet şi prozator englez (n. 1774)

– 1900: S-a născut Paul Kletzki, dirijor şi compozitor elveţian de origine poloneză (m. 1973)

– 1914: S-a născut violoncelistul şi compozitorul francez Paul Tortelier (m. 1990) – 110 ani

– 1917: S-a născut scriitorul australian Frank Hardy (m. 1994)

– 1920: S-a născut Ếric Rohmer (numele adevărat: Maurice Schérer), regizor şi critic de film francez; considerat creatorul Noului Val în cinematografia franceză (m. 2010). NOTĂ: Site-ul britannica.com menționează ca dată a naşterii 4.IV.1920

– 1921: S-a născut dirijorul belgian Arthur Grumiaux; elev al lui George Enescu (m. 1986)

– 1925: S-a născut Peter Brook (nume complet: Peter Stephen Paul Brook), regizor britanic de teatru şi film; considerat o figură emblematică a teatrului secolului al XX-lea (m. 2022)

– 1926: S-a născut regizorul belgian de film André Delvaux (m. 2002)

– 1927: S-a născut Hans-Dietrich Genscher, politician liberal, avocat şi profesor german; a fost ministru de interne al RFG (1969-1974), ministru de externe (1974-1992) şi vicecancelar federal (1974-1992); este considerat, alături de fostul cancelar Helmuth Kohl, artizanul reunificării Germaniei (m. 2016)

– 1936: A murit Alexandr Glazunov, compozitor şi dirijor rus (n. 1865)

– 1940: S-a născut cântăreţul american Solomon Burke, supranumit „regele muzicii rock & soul” (m. 2010)

– 1951: A murit dirijorul olandez Willem Mengelberg (n. 1871)

– 1958: S-a născut Gary Oldman (nume complet Leonard Gary Oldman), actor, regizor, producător, scenarist și muzician american

– 1960: S-a născut pilotul de Formula 1 brazilian Ayrton Senna (m. 1994, în timpul unei curse a Marelui Premiu de la San Marino – circuitul de la Imola)

– 1998: A murit balerina rusă Galina Ulanova (n. 1910)

– 2002: A murit regizorul şi producătorul francez Francis Leroi (n. 1942)

– 2011: A murit muzicianul afro-american Pinetop Perkins, un nume de referinţă pentru genul piano-blues, cel mai în vârstă muzician din lume recompensat cu un Premiu Grammy (n. 1913)

– 2011: A murit fostul gimnast rus Nikolai Andrianov, septuplu campion olimpic (n. 1952)

– 2012: A murit Tonino Guerra, scriitor, pictor, sculptor şi scenarist italian; a colaborat cu unii dintre cei mai importanţi regizori de film din lume, Michelangelo Antonioni, Federico Fellini sau Andrei Tarkovski (n. 1920)

– 2013: A murit Chinua Achebe (nume complet: Albert Chinualumogu Achebe), scriitor şi profesor nigerian de limbă engleză, cunoscut ca fiind „părintele literaturii africane moderne”; a scris romane prezentând dezagregarea societăţilor africane tradiţionale în contact cu civilizaţia europeană, în special cu misionarismul şi colonialismul englez (n. 1930)

– 2013: A murit atletul italian Pietro Paolo Mennea, campion olimpic la Moscova, în 1980, în proba de 200 de metri şi deţinător timp de 17 ani al recordului mondial pe această distanţă (n. 1952)

– 2014: A murit actorul american James Rebhorn (n. 1948) – 10 ani

– 2017: A murit scriitorul britanic Colin Dexter (n. 1930)

– 2021: A murit Nawal El-Saadawi, scriitoare egipteană, medic psihiatru, activistă, una dintre principalele voci care au susţinut drepturile femeilor în lumea arabă şi a fost închisă pentru vederile ei (n. 1931)

– 2021: A murit poetul, romancierul, eseistul și traducătorul polonez Adam Zagajewski; considerat unul dintre poeții cei mai de seamă ai Generației ’68 și ai Noului Val Polonez (n. 1945, în Ucraina)

– 2023: A murit glaciologul, fizicianul, cercetătorul și profesorul francez Claude Lorius, pionierul climatologiei; a condus 22 de expediţii polare în Groenlanda, dar mai ales în Antarctica, unde a trăit, în total, şase ani, de la prima sa misiune în 1957; a reconstituit climatul din trecut datorită studiului bulelor de aer cuprinse în gheaţă de-a lungul mileniilor (n. 1932) – 1 an

Sursa: RADOR