Calendarul zilei – 20 martie

Publicat de Codrin RAITA, 20 martie 2024, 05:00 / actualizat: 20 martie 2024, 13:29

S-a întâmplat într-o zi de 20 martie

* Acum 153 de ani (1871) a avut loc şedinţa de constituire a Societăţii Academice Literare „România Jună” din Viena. Societatea Academică Literară „România Jună” din Viena a fost una dintre cele mai importante organizaţii ale studenţilor români din capitala imperiului Austro-Ungar. Preşedinte al societăţii a fost ales Ioan Slavici, iar bibliotecar, poetul Mihai Eminescu. Între membrii de seamă ai României June s-au numărat Titu Maiorescu, Virgil Oniţiu, Vasile Goldiş ş.a.

* Se împlinesc 145 de ani (1879) de când intra în vigoare, în România, Convenţia poştală universală, încheiată la Paris, la 1.VI.1878, de Congresul poştal internaţional (20.III/1.IV)

* Acum 59 de ani (1965) România devenea membră a Organizaţiei Interguvernamentale pentru Navigaţie Maritimă, organizaţie specializată a ONU (creată la 17.III.1959), cu sediul la Londra. În cadrul acestei agenții specializate denumite în prezent Organizația Maritimă Internațională, România este parte la toate convențiile internaționale majore privind siguranța navigației, prevenirea poluării și facilitarea traficului maritim internațional

* Sunt marcați 35 de ani (1989) de când, între 20 şi 22 martie, a fost întocmită şi semnată Convenţia de la Basel (Elveţia) privind controlul deşeurilor periculoase peste frontiere şi eliminarea lor. Adoptată la Conferinţa internaţională asupra deşeurilor toxice din martie 1988, aceasta a fost ratificată la 5.V.1992. România a aderat la Convenţie prin Legea nr. 6 din 25 ianuarie 1991

* Cu 29 de ani în urmă (1995) a avut loc atentatul terorist de la metroul din Tokyo, organizat de secta Aum, soldat cu 12 morţi şi peste 5.500 de persoane intoxicate cu gaz sarin, fiind primul atentat terorist cu armă chimică înregistrat în lume

* În urmă cu 24 de ani (2000) a fost inaugurat, la Institutul Clinic Fundeni, primul Centru de transplant medular din România. Centrul de Hematologie și Transplant Medular (CHTM) din București este cea mai veche și cea mai mare unitate medicală cu acest profil din România. Este alcătuit din trei departamente care s-au înființat pe rând: Clinica de Hematologie, Departamentul de laboratoare proprii de înaltă specializare și Unitatea de transplant medular

* Acum 21 de ani (2003) aviaţia americană a lansat primele raiduri asupra Bagdadului, la scurt timp după expirarea ultimatumului formulat de preşedintele SUA, George W. Bush, la adresa lui Saddam Hussein. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe a anunţat (la ora locală 4:50) declanşarea Războiului din Irak. Două rachete subsonice de tip Tomahawk au fost lansate de pe nava USS Bunker Hill cu destinaţia Bagdad. Războiul a fost declanşat sub pretextul că Irakul ar deţine arme de distrugere în masă. Liderul irakian Saddam Hussein a fost capturat în decembrie 2006 şi spânzurat câteva zile mai târziu. Timp de aproape nouă ani, cât a durat războiul, peste o sută de mii de oameni şi-au pierdut viaţa de ambele părţi ale baricadei, printre care şi trei români, în timp ce numărul răniţilor a depăşit pragul de două sute de mii de oameni

* Cu 14 ani în urmă (2010), înainte de miezul nopţii, a început erupţia vulcanului Eyjafjallajökull din Islanda. Apropierea erupţiei vulcanice a fost semnalată de câteva cutremure mai slabe, care au avut epicentrul sub vulcan la o adâncime de aproximativ 10 km. Pe 14 aprilie 2010, Eyjafjallajökull a erupt din nou, de data acesta din craterul gheţarului, cauzând inundaţii şi ducând la evacuarea a 800 de oameni. Erupţia a aruncat cenuşa vulcanică la câţiva kilometri în atmosferă, ceea ce a dus la perturbarea şi în final la suspendarea traficului aerian european

Aniversări – Comemorări

– Echinocţiul de primăvară (începutul primăverii astronomice) – ora 05:06 (ora României); echinocţiul desemnează fiecare din cele două momente ale anului când Soarele se află pe traiectoria ecuatorului ceresc şi când ziua este egală cu noaptea; astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă

– 1820: S-a născut Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două Ţări Române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin realizarea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a finalizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române (din 2018) (m. 1873, la Heidelberg, Germania)

– 1831: S-a născut Theodor Aman, pictor şi grafician, pedagog; unul dintre creatorii şcolii româneşti de pictură şi cofondator, alături de Gheorghe Tăttărescu, al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti (1863), al cărei prim director a fost; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (m. 1891)

– 1847: S-a născut Gavriil Musicescu, compozitor, pedagog şi dirijor; unul dintre primii muzicologi care au pătruns în esenţa comorilor folclorului românesc (m. 1903)

– 1857: S-a născut Ioan Paul, profesor de estetică la Universitatea din Cluj, prozator din gruparea „Vieţii româneşti” (m. 1926)

– 1872: S-a născut I. Botez (prenumele la naştere: Ioan Iancu), istoric literar şi comparatist (pionier al cercetării româneşti în domeniul literaturii şi civilizaţiei engleze); frate cu Corneliu Botez (amândoi, colaboratori ai lingvistului Alexandru Philippide la „Dicţionarul limbii române”); membru fondator, împreună cu Constantin Stere şi Garabet Ibrăileanu, al revistei „Viaţa românească” (1906); om politic liberal (deputat şi senator) (m. 1947)

– 1877, 20.III/1.IV: S-a născut Radu R. Rosetti, general şi istoric, unul dintre cei mai de seamă istorici militari români; membru titular al Academiei Române din 1934 (m. 1949)

– 1881, 20.III/1.IV: S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1919 (m. 1938). NOTĂ: Mai multe surse, printre care „Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-1999” şi http://www.istoria.md/articol/519/Octavian_Goga_biografie, menţionează ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 1 aprilie 1881

– 1886: S-a născut George Topârceanu, poet, prozator, memorialist şi publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător, eseist şi profesor; renumit orientalist şi elenist; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1964)

– 1901: S-a născut Ştefan Paşca, lingvist şi filolog; studii de onomastică şi de literatură română veche; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1957)

– 1906: A murit Vasile Pogor, poet şi traducător (a oferit cititorilor tălmăciri variate, de la scrieri ale antichităţii până la modernii Baudelaire, Poe sau Bret Harte); întemeietor, alături de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Petre P. Carp şi Theodor Rosetti, al Societăţii „Junimea” (n. 1834). NOTĂ: Dicţionarul cronologic – Literatura română dă ca an al naşterii 1833

– 1911: S-a născut violonistul şi pedagogul George Manoliu (m. 1997)

– 1915: S-a născut Constantin Palade, compozitor şi dirijor de cor (m. 1974)

– 1923: A murit istoricul Dimitrie Onciul, considerat creatorul şcolii critice în istoriografia română; întemeietorul (1922) şi primul preşedinte al Comisiei Consultative Heraldice; conducător al Arhivelor Statului din Bucureşti (1900-1923); membru titular al Academiei Române din 1905, preşedinte al acestui for (1920-1923) (n. 1856)

– 1927: S-a născut Octavian Barbosa, istoric și critic de artă, eseist; autorul primului „Dicționar al artiștilor români contemporani” (1976) (m. 2017)

– 1929: S-a născut Grigore Brâncuș, lingvist și profesor universitar; contribuţii ştiinţifice deosebite în istoria limbii române, lingvistică balcanică şi filologie, dezvoltând o serie de cercetări asupra fondului traco-dac al limbii române; a scris lucrări de referinţă în diverse domenii: istoria limbii, gramatică, dialectologie, lexicologie, filologie, toponimie, antroponimie, stilistică; director onorific al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române; membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2022) – 95 de ani

– 1943: A murit Ioan Ciurea, medic veterinar şi parazitolog; se numără printre primii care au aplicat metoda experimentală în parazitologie; membru corespondent al Academiei Române din 1927 (n. 1878). NOTĂ: Unele surse dau ca an al morții 1944

– 1949: S-a născut arhitecta Anca Petrescu, cea care a proiectat „Casa Republicii” (actualmente Palatul Parlamentului) din Bucureşti, cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume (ca suprafaţă) (m. 2013) – 75 de ani

– 1952: S-a născut pictorul şi profesorul Marcel Bunea

– 1954: S-a născut pictorul Dan Palade – 70 de ani

– 1959: S-a născut soprana Felicia Filip, numită de presa internaţională „noua regină a Traviatei”; în prezent, director general al Operei Comice pentru Copii – 65 de ani

– 1965: A murit Dariu Pop, compozitor, dirijor de cor, folclorist, profesor şi ziarist; din 1919, ca inspector şcolar la Satu Mare a contribuit la organizarea învăţământului românesc din judeţ, la editarea de manuale şi la construirea de noi şcoli (peste 130) (n. 1887)

– 1967: A murit Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărac, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; între anii 1924 şi 1929 se stabileşte în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească (n. 1895). NOTĂ: Micul dicţionar enciclopedic (2005) dă ca an al naşterii 1893

– 1975: A murit Tiberiu Vornic, prozator, dramaturg, traducător şi publicist de notorietate în perioada interbelică (n. 1900)

– 1991: A murit tenorul Dimitrie Onofrei; s-a stabilit la Chicago, unde s-a dedicat carierei pedagogice (n. 1897)

– 1992: A murit fizicianul Valeriu Novacu; contribuţii teoretice în fizica particulelor elementare; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1909)

– 1996: A murit poetul Ioanid Romanescu (n. 1937)

– 2002: A murit George Macovescu, scriitor, ziarist şi diplomat; ministru al afacerilor externe (1972-1978) (n. 1913)

– 2003: A murit pictorul Gheorghe Şaru (n. 1920)

– 2003: A murit compozitorul Nicolae Beloiu (n. 1927)

– 2010, 20/21: A murit Vasile Herman, compozitor şi profesor (n. 1929)

– 2011: A murit actorul Ioan Strugari (n. 1981)

– 2016: S-a născut sculptorul Wilhelm Demeter; autor de lucrări monumentale, dispuse de-a lungul litoralului românesc (una din ele fiind al „Obeliscul” din Costineşti) (n. 1936)

– 2023: A murit Virginia Zeani (nume la naștere: Virginia Zehan), soprană italiană de origine română, una dintre cele mai mari artiste lirice ale secolului XX, profesoară de canto; primul Ambasador Onorific al Operei Naţionale Bucureşti; „prima donna assoluta” a teatrului de Operă din Roma timp de 25 de ani; în 1947 s-a stabilit în Italia şi în 1980 în Statele Unite; în 2022 a fost inclusă în Opera America Hall of Fame (n. 1925) – 1 an

– 2023, 20/21: A murit sculptorul, pictorul, graficianul și profesorul Marcel Voinea; fost președinte al Filalei Craiova a Uniunii Artiștilor Plastici din România (din 2010); activitatea sa prolifică a fost marcată de numeroase expoziții de grup sau personale, de o îndelungată colaborare cu revista „Ramuri” în calitate de grafician și de realizarea unui mare număr de lucrări de artă monumentală (n. 1951) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Consiliul de Asociere UE – Ucraina

– Bruxelles: Summitul social tripartit al UE

– Bruxelles: Summitul anual al companiilor aeriene pentru Europa (A4E)

– Berlin: Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, discută despre competitivitatea europeană la un summit al presei germane intitulat EUROPA 2024

– Washington, DC: Conferință de presă susținută de președintele Fed, Jerome Powell, după reuniunea Comitetului de politică monetară

– Brasilia: Curtea Supremă examinează cererea Italiei în cazul fostului jucător brazilian Robinho

– Paris: Un pastel inedit realizat de pictoriţa Rosa Bonheur (1822-1899) va fi vândut la licitaţie la Paris pe 20 martie de casa Christie’s în timpul Salonului de Desen. Pastelul, realizat în 1896, după ce Rosa Bonheur l-a cunoscut pe Buffalo Bill cu prilejul expoziţiei universale din 1889, „nu era cunoscut şi se afla într-o colecţie particulară franceză de mai multe generaţii”

– Montréal, Canada: Campionatele Mondiale de patinaj artistic 2024 (20 – 23 mar.)

– Miami, SUA: Tenis – Turneul ATP Miami Masters 1000 (20 – 31 mar.)

– Miami: Tenis – Turneul WTA 1000 de la Miami (20 – 31 mar.)

– Saint-Denis, Franța: Jocurile Olimpice-2024 – tragerea la sorți pentru turneele olimpice de fotbal

– Gothenburg, Suedia: Fotbal – Women’s Champions League, prima manșă a sferturilor de finală: BK Häcken (Sue) – Paris SG (Fra)

– Norvegia: Fotbal – Women’s Champions League, prima manșă a sferturilor de finală: Brann Bergen (Nor) – FC Barcelona (Spa)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Francofoniei”; marchează înfiinţarea, la 20 martie 1970, a Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică, astăzi Organizaţia Internaţională a Francofoniei (OIF); se sărbătoreşte din 1998, în fiecare an, în toate ţările care au în comun folosirea limbii franceze ca limbă naţională oficială, de comunicaţie internaţională, de cultură sau de lucru (România a intrat în Mişcarea francofonă în anul 1991, cu statut de observator, iar în 1993 a devenit membru cu drepturi depline). NOTĂ: Pentru a susține și consolida diversitatea lingvistică și culturală în cadrul sistemului ONU, la 19 februarie 2010, Departamentul Informațiilor Publice al Organizației Națiunilor Unite a anunțat decizia de a sărbători o zi internațională pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale ONU: franceză (20 martie), chineză (20 aprilie) engleză (23 aprilie), spaniolă (23 aprilie), rusă (6 iunie) și arabă (18 decembrie)

– „Ziua Mondială a Povestirii” („World Storytelling Day”) celebrează, în fiecare an, în preajma echinocţiului de primăvară, arta povestirii orale; în acestă zi cât mai mulţi oameni încearcă să povestească şi să asculte poveşti în cât mai multe limbi şi în cât mai multe locuri. Originile marcării unei zile a povestitului se regăsesc în Suedia, când încă din 1991 se celebra, la 20 martie, „Alla berättares dag” („Ziua tuturor poveştilor”). Tema de anul acesta este: „Construirea de poduri”

– „Ziua Mondială a Sănătăţii Orale”, este marcată pentru a promova conştientizarea la nivel mondial a problemelor de sănătate orală. Ziua, celebrată pentru prima dată pe 12 septembrie 2008, a fost adoptată de Adunarea Generală a Federaţiei Dentare Internaţionale (FDI), pentru a marca aniversarea Conferinţei Internaţionale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii cu tema „Îngrijirile primare de sănătate” de la Alma Ata, Kazakhstan, desfăşurată între 6-12 septembrie 1978. Ziua a fost aleasă şi în onoarea fondatorului FDI, medicul francez Charles Godon (n.12.IX.1854 – m.23.V.1923). Din motive practice, legate de posibilităţile de planificare şi de organizare a campaniilor, FDI a modificat, din 2013, data la care se sărbătoreşte această zi, în loc de 12 septembrie fiind 20 martie

– „Ziua Internaţională a Fericirii”; a fost proclamată de Adunarea generală a ONU prin rezoluţia 66/281 din 12 iulie 2012, care cere celor 193 de ţări membre să celebreze această zi „în manieră potrivită, în special prin activităţi educative” şi să abordeze politici publice care să crească bunăstarea popoarelor. Iniţiativa i-a aparţinut lui Jayme Illien, consilier în cadrul ONU şi membru al organizaţiei „Economişti pentru pace şi securitate”

– „Ziua Internaţională a Teatrului pentru Copii şi Tineret”, marcată pentru prima oară în anul 2001, la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Teatrului pentru Copii şi Tineret (ASSITEJ), organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1965

– „Ziua Internaţională a Astrologiei”, celebrată în ziua echinocţiului de primăvară, pentru a coincide cu începutul anului astrologic, atunci când Soarele intră în semnul tropical din Berbec; The Association for Astrological Networking (AFAN) a iniţiat această zi în 1993, pentru a atrage atenţia mass-media asupra aspectelor pozitive ale astrologiei şi pentru a aduna fonduri pentru grupările care fac parte din AFAN

– „Ziua Internaţională fără Carne” („Journée Internationale sans viande”/”Meatout Day”) a fost lansată în 1985 de Asociaţia americană pentru drepturile animalelor, FARM, care militează pentru o alimentaţie fără produse de origine animală, din respect pentru animale, pentru conservarea planetei şi îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei

– Tunisia îşi proclamă independenţa de stat – 1956. Ziua naţională

– 43 î.H: S-a născut (la Sulmo, azi Sulmona, Italia) poetul Publius Ovidius Naso (cunoscut sub numele de Ovidiu), unul dintre clasicii literaturii latine, alături de Horaţiu şi Virgiliu; considerat de mulți autori drept „primul poet al spiritualităţii româneşti”, Ovidiu a surprins în versurile exilului său legendele, tradițiile, viața cotidiană şi culturală a zonei în care a trăit, făcând ca „Tristele” şi „Ponticele” să devină izvoare de referinţă pentru istoria Dobrogei antice (m. 17 d.Hr., la Tomis, azi Constanţa)

– 1727, 20/31: A murit Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez; a fundamentat mecanica clasică (newtoniană), enunţând cele trei principii ale dinamicii, precum şi mecanica cerească, prin descoperirea legii atracţiei universale (1687); a inventat telescopul (1687); în matematică a pus bazele calculului infinitezimal, în acelaşi timp şi independent de germanul Leibniz (n. 1642/1643)

– 1735: S-a născut Torbern Olof Bergman, chimist şi mineralog suedez; cunoscut pentru lucrarea sa din 1775 „Disertaţie despre Atracţiile Elective”, conţinând cele mai cuprinzătoare tabele despre afinitatea chimică publicate vreodată (m. 1784)

– 1770: S-a născut Johann Friedrich Hölderlin, poet, prozator, dramaturg german (m. 1843)

– 1809, 20.III/1.IV: S-a născut scriitorul rus Nikolai Gogol (m. 1852) – 215 ani

– 1828: S-a născut dramaturgul norvegian Henrik Ibsen; unul dintre „cei patru mari” ai literaturii norvegiene a secolului al XIX-lea (alături de Alexander Lange Kielland, Bjornstjerne Bjornson şi Jonas Lie); considerat părintele teatrului modern european, unul dintre reprezentanții de seamă ai dramei de idei din literatura mondială (m. 1906)

– 1890: S-a născut tenorul italian Beniamino Gigli (m. 1957)

– 1894: A murit Lajos Kossuth, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după proclamarea statului naţional-unitar (1849); după înfrângerea revoluţiei a trăit în Turcia, Anglia şi Italia (n. 1802) – 130 de ani

– 1904: S-a născut psihologul american Burrhus Frederic Skinner; contribuţii în teoria behaviorismului („cutia lui S”); lucrările sale au influenţat metodele de studiere a comportamentului uman (m. 1990) – 120 de ani

– 1915: S-a născut pianistul rus Sviatoslav Richter (m. 1997)

– 1918: S-a născut compozitorul german Bernd-Aloys Zimmerman (m. 1970)

– 1920: S-a născut (la Cairo) romanciera şi poeta franceză de origine libaneză Andrée Chedid (m. 2011)

– 1922: S-a născut Carl Reiner, unul dintre titanii comediei americane, actor, regizor, producător, scenarist și scriitor; colaborator al lui Mel Brooks; creator şi co-star al sitcomului clasic „The Dick Van Dyke Show” (m. 2020)

– 1923: S-a născut scriitorul german Ralph Giordano, supravieţuitor al Holocaustului, căruia i-a dedicat o bună parte a operei sale (m. 2014)

– 1934: S-a născut David Malouf, poet, romancier, nuvelist, dramaturg și libretist australian – 90 de ani

– 1934: S-a născut Peter Berling, actor, producător şi scriitor german (m. 2017) – 90 de ani

– 1936: S-a născut muzicianul jamaican Lee „Scratch” Perry (m. 2021)

– 1940: S-a născut fotografa americană Mary Ellen Mark, cunoscută pentru fotojurnalism, portrete, fotografie documentară şi de publicitate (m. 2015)

– 1944: S-a născut biofizicianul german Erwin Neher, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1991, alături de Bert Sakmann – 80 de ani

– 1946: A murit Henry Handel Richardson (Ethel Florence Lindesay Richardson), scriitoare australiană (n. 1870)

– 1950: S-a născut William Hurt, actor, regizor, producător și scenarist american (m. 2022)

– 1958: S-a născut actriţa americană de film Holly Hunter

– 1993: A murit Polykarp Kusch, fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1955, împreună cu Willis Lamb, pentru că a determinat că momentul magnetic al electronului este mai mare decât valoarea teoretică, descoperire ce a condus la noi inovaţii în electrodinamica cuantică (n. 1911)

– 2013: A murit James Herbert, scriitor britanic de romane horror (n. 1943)

– 2017: A murit miliardarul şi omul de afaceri american David Rockefeller; în 1973 a pus bazele grupului Comisia Trilaterală, cu scopul declarat de a intensifica relaţiile Americii de Nord cu Japonia şi Europa Occidentală. Averea sa a fost estimată în martie 2017, de revista Forbes, la 3,3 miliarde de dolari; a donat aproape 2 miliarde din averea sa de-a lungul vieţii; a pus bazele mai multor instituţii internaţionale şi asociaţii filantropice (n. 1915)

– 2020: A murit cântărețul și compozitorul de muzică country, actor și producător american Kenny Rogers (nume complet: Kenneth Donald Rogers); unul dintre cei mai bine vânduți muzicieni din toate timpurile (n. 1938)

Sursa: RADOR