Calendarul zilei – 15 martie

Publicat de Codrin RAITA, 15 martie 2024, 05:00 / actualizat: 15 martie 2024, 13:43

S-a întâmplat într-o zi de 15 martie

* Acum 612 ani (1412) era încheiat acordul secret de la Lublau dintre Polonia şi Ungaria, care reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărţire a unui teritoriu românesc în sfere de influenţă. La domnia Moldovei în acea perioadă se afla Alexandru cel Bun, domn paşnic şi bun gospodar, vasal credincios al regelul Poloniei – Vladislav Iagiello. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru cel Bun şi-a onorat întotdeauna obligaţiile rezultate din acceptarea suzeranităţii regelui polon apărându-i de turci pe Poloni, fără să ştie de existenţa acordului de la Lublau

* Cu 151 de ani în urmă (1873) apărea Legea organică prin care erau fixate atribuţiile Ministerului Afacerilor Străine şi ale reprezentanţelor diplomatice ale României în străinătate (15/27)

* Acum 148 de ani (1876) apărea, la Bucureşti, ziarul „Timpul” (1876-1884, 1889-1900 şi 1919-1922), al Partidului Conservator. Fondat de Grigore H. Grandea, i-a avut printre redactorii celebri pe Mihai Eminescu, Ioan Slavici şi I. L. Caragiale (15/27)

* Cu 132 de ani în urmă (1892) era patentată prima scară rulantă din SUA, la Galeria Old Iron din Coney Island, New York, inventată, în 1891, de Jesse W. Reno (n. 1861 – m. 1947). Această invenţie a fost denumită „lift înclinat”, o scară rulantă anterioară acesteia, numită „scară rotativă”, fiind inventată de Nathan Ames, şi patentată la 9 martie 1859, dar niciodată construită

* Se împlinesc 125 de ani (1899) de când avea loc premiera piesei istorice „Cezar şi Cleopatra” („Caesar and Cleopatra”), de George Bernard Shaw

* Acum 109 ani (1915) a avut loc, la Bucureşti, prima audiţie a „Simfoniei a II-a în La major op. 17” de George Enescu

* Se împlinesc 85 de ani (1939) de când, ca urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia şi a anexării acesteia de către Germania, în România s-a decretat mobilizarea Armatei. Pe întreg teritoriul ţării au avut loc, în perioada 15-30 martie, manifestaţii în sprijinul Cehoslovaciei

* Sunt marcați 70 de ani (1954) de când avea loc debutul programelor emise de Studioul teritorial Cluj al Radiodifuziunii Române. Între anii 1985 şi 1989 a fost închis, ca şi celelalte studiouri din ţară, de regimul comunist. Din 22 decembrie 1989 Radio Cluj şi-a reluat activitatea, alături de celelalte studiouri teritoriale din epocă (Craiova, Iaşi, Tg. Mureş, Timişoara)

* Cu 69 de ani în urmă (1955) era transmisă prima emisiune în limba spaniolă a Radiodifuziunii din România. La conducerea de atunci a secţiei din cadrul Redacţiei Emisiunilor Politice pentru Străinătate se afla Hortensia Vallejo Roman, cetăţean spaniol, refugiată politic în urma Războiului Civil Spaniol, care era căsătorită în România cu omul politic Walter Roman. Emisiunea în limba spaniolă dura 30 de minute şi conţinea un buletin de ştiri de 10 minute, două comentarii pe teme de politică internă şi externă, dar şi câteva informaţii despre situaţia internă a României, iar muzica românească juca şi ea un rol important

* Acum 68 de ani (1956) România a stabilit relaţii diplomatice, la nivel de legaţie, cu Birmania (azi Uniunea Myanmar). România şi Birmania au ridicat nivelul reprezentării lor diplomatice la rang de ambasadă la data de 3 ianuarie 1962. Până în 1989 au existat mai multe contacte politice la nivel înalt, iar ulterior acestei perioade contactele politice au avut caracter sporadic. Reprezentarea diplomatică şi consulară în Myanmar este asigurată de Ambasada României la Beijing. Reprezentarea diplomatică şi consulară în România este asigurată de Ambasada Republicii Uniunii Myanmar la Roma

* Tot cu 68 de ani în urmă avea loc prima reprezentaţie a operetei „My Fair Lady” de Frederick Lowe, la „Mark Hellinger Theatre” din New York. Libretul, după piesa „Pygmalion” de Bernard Shaw, este semnat de Alan Jay Lerner

* În urmă cu 34 de ani (1990), între 15 şi 18 martie, la aniversarea Revoluţiei maghiare de la 1848, în oraşele din Transilvania au avut loc manifestații antiromâneşti, care au culminat cu evenimentele sângeroase de la Târgu-Mureş, din perioada 19 – 20 martie

* Acum 33 de ani (1991) a luat fiinţă Fundaţia Europeană „Nicolae Titulescu”, cu scopul de a onora memoria marelui diplomat român, de a stimula şi întreţine interesul pentru viaţă şi activitatea diplomatică a lui Nicolae Titulescu. La 15 martie 1991, în Aula Academiei Române, după un simpozion internaţional dedicat lui Nicolae Titulescu, eminente personalităţi politice, diplomatice şi ştiinţifice din zece ţări ale continentului nostru, au iniţiat şi subscris constituirea Fundaţiei Europene Titulescu. Președinte: Adrian Năstase

* În urmă cu 18 ani (2006) avea loc înfiinţarea Consiliului Drepturilor Omului al ONU (CDO) în baza rezoluţiei Adunării Generale a ONU nr. 60/251, adoptată la această dată. A început să funcţioneze efectiv la data de 19 iunie 2006, înlocuind Comisia Drepturilor Omului, după 60 de ani de activitate. Principalul obiectiv al CDO este promovarea respectului universal pentru drepturile omului şi examinarea situaţiilor de încălcare a drepturilor omului la nivel global. România a fost membru al CDO în perioadele iun. 2006 – iun. 2008 şi iun. 2011 – dec. 2014 şi a deţinut preşedinţia CDO în perioada 19 iunie 2007 – 18 iunie 2008. În 2010, România a obţinut postul de Raportor special ONU privind efectele adverse ale transportului de produse şi deşeuri toxice şi periculoase asupra realizării drepturilor omului, ocupat de Călin Georgescu. Este primul mandat tematic obţinut de România de la înfiinţarea CDO, în 2006. La data de 20 mai 2011, în cadrul alegerilor desfăşurate în reuniunea plenară a Adunării Generale a ONU, România a fost aleasă pentru a doua oară membru al CDO, pentru perioada 2011-2014

* Cu 13 ani în urmă (2011) au avut loc amplele manifestaţii antiguvernamentale în cadrul Conflictului civil sirian, pornit în contextul creat de „Primăvara Arabă”. În data de 26 ianuarie 2011 au început demonstraţiile în care protestatarii cereau libertate politică şi eliberare de sub regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad şi de sub hegemonia membrilor sectei alawite. Manifestaţiile de masă, împotriva cărora regimul a reacţionat cu focuri de arme, arestări şi bombardamente focalizate pe cartierele şi localităţile rebele, s-au transformat cu timpul într-un adevărat război civil, care a creat una dintre cele mai mari crize umanitare din istorie

Aniversări – Comemorări

– Se deschide oficial „Luna Pădurii” (15 martie – 15 aprilie); manifestările organizate în această perioadă îşi propun să sensibilizeze atât publicul, cât şi factorii decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. NOTĂ: Din 2017 a fost instituită, pe 25 martie, și „Ziua naţională a pădurilor”, ce are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare

– 1831: S-a născut Pantazi Ghica, prozator, dramaturg şi publicist; secretar particular al lui Nicolae Bălcescu, s-a numărat printre comisarii pentru propagandă ai Revoluţiei de la 1848-1849; frate cu prozatorul Ion Ghica (m. 1882)

– 1886: S-a născut tenorul şi pedagogul Constantin Stroescu (m. 1977)

– 1915‎: S-a născut (la Râşcani/Bălţi, azi în R. Moldova) Nicolae Botnariuc, zoolog şi biolog; autor a peste 150 de lucrări; a condus colectivul de elaborare a lucrării „Fauna României”, ca şi prima expediţie românească transafricană (1970-1971); membru titular al Academiei Române din 1990 (m. 2011)

– 1919: S-a născut Ionel V. Săndulescu, om politic liberal şi scriitor (m. 1993) – 105 ani

– 1919: A murit Oprea Demetrescu, compozitor, dirijor; a editat prima revistă muzicală în limba română („Musicul Român”, 1861) (n. 1831) – 105 ani

– 1925: S-a născut arhitectul Camil Roguski; a contribuit la realizarea a numeroase construcţii din Bucureşti sau din alte oraşe ale ţării; a fost în atenţia opiniei publice, însă, mai mult datorită faptului că era unul dintre cunoscătorii avizaţi ai cuplului Nicolae şi Elena Ceauşescu (m. 2012)

– 1933: S-a născut tenorul Octavian Naghiu (m. 2015)

– 1940: A murit Nae (Nicolae) Ionescu, logician, filosof, pedagog şi publicist; unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică (n. 1890)

– 1942: A murit Vasile Demetrius (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), prozator, poet şi traducător; tatăl scriitoarei Lucia Demetrius (n. 1878)

– 1944: S-a născut sculptorul monumentalist Mihai Istudor (m. 2015) – 80 de ani

– 1949: S-a născut, la București, Daniel Berquiny Leibovici, acrobat, dresor de animale și actor; a lăsat o amprentă profundă asupra istoriei cinematografiei italiene în ultimii 40 de ani; stabilit în Italia din 1980, a creat, în localitatea Aprilia, parcul zoologic „Parco Zoo delle Star”, denumit de Mel Gibson „Hollywood-ul animalelor”; a creat și propria școală de actorie – 75 de ani

– 1949: A murit scriitorul Gheorghe Brăescu (n. 1871) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Viorela Filip, interpretă de muzică uşoară, textieră, compozitoare şi profesoară

– 1957: S-a născut medicul şi profesorul universitar Dumitru Octavian Unc, cel mai cunoscut chirurg din Constanța (m. 2020)

– 1959: S-a născut Aurel Cărășel, ziarist, scriitor și profesor; a condus cenaclurile „Henri Coandă“ din Craiova, „Atlantis-Club“ din Cernavodă, precum și Asociația Creatorilor de SF din Craiova; a pus bazele Atlantykron, tabără de literatură SF, transformată după 2001 în Academie de Vară – 65 de ani

– 1964: S-a născut pictorul Ion Mihalache; a realizat lucrări de artă murală și pictură religioasă în mai multe Biserici din județele Bacău, Argeș, Vaslui, Vâlcea, Giurgiu și București (m. 2023) – 60 de ani

– 1977: A murit Tudor Măinescu (prenumele la naştere: Constantin), poet, prozator satiric, epigramist şi traducător (n. 1892)

– 1980: S-a născut dirijorul Cristian Măcelaru; câștigător în anul 2020 al Premiului Grammy la categoria „Cea mai bună interpretare instrumentală solo”, pentru albumul ce cuprinde lucrări de Wynton Marsalis, înregistrat alături de Orchestra Simfonică din Philadelphia, având-o ca solistă pe violonistă Nicola Benedetti; Cristian Măcelaru este în prezent dirijorul principal al renumitei orchestre WDR Sinfonieorchester din Köln și director artistic al Orchestrei Naționale a Franței

– 1986: A murit actorul Alexandru Giugaru (n. 1897)

– 2007: A murit (la Paris, unde se stabilise) pictorul, sculptorul şi decoratorul Ion Nicodim (n. 1932)

– 2015: A murit Eusebiu Ştefănescu, actor de teatru şi film, regizor, scriitor şi profesor (n. 1944)

– 2015: A murit Alexandru Vlad (pseudonimul lui Alexandru Sarca), eseist, nuvelist, poet, prozator, publicist şi traducător (n. 1950)

– 2015: A murit pianista şi profesoara Silvia Totan (n. 1958)

– 2018: A murit regizorul artistic Vasile Manta, nume de primă mărime al Teatrului Național Radiofonic; a realizat peste 3800 de piese radiofonice în toate genurile, emisiuni scenarizate, emisiuni de divertisment (n. 1949)

– 2020: A murit tenorul Florin Diaconescu, figură de referință a teatrului liric românesc (n. 1942)

– 2023: A murit poetul Iosif Caraiman; şi-a legat numele şi destinul artistic de zona Caransebeşului (n. 1948) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Federația Rusă: Alegeri prezidențiale (15 – 17 mar.)

– Budapesta: Discurs al premierului Viktor Orban cu ocazia Zilei Naţionale a Ungariei

– Singapore: Vizita ministrului de externe al Noii Zeelande, Winston Peters

– Damasc: Siria marchează 13 ani de la revolta împotriva președintelui Bashar al-Assad

– Dublin, Irlanda: Festivalul Sf. Patrick (15 – 18 mar.)

– Berlin: Fitch își actualizează ratingul

– Madrid: Moody’s își actualizează ratingul

– Madrid: S&P Global Ratings își actualizează ratingul

– Nyon, Elveția: Fotbal – Tragere la sorți pentru sferturile de finală, semifinalele și finala Ligii Campionilor

– Jeddah, Arabia Saudită: Fotbal – Campionatul Arabiei Saudite: Al Ahli – Al Nassr (15 – 16 mar.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Maghiarilor de Pretutindeni”; sărbătoare naţională în Ungaria, adusă drept omagiu eroilor Revoluţiei din 1848 – 1849. La data de 15 martie 1848, izbucnea, la Budapesta, Revoluţia maghiară împotriva dominaţiei habsburgice. Dieta ungară întrunită la Pojon, în această zi, a decretat independența Ungariei față de Imperiul Habsburgic. În programul revoluției, la punctul 12, era prevăzută unirea Transilvaniei cu Ungaria, fără să se consulte voința românilor covârșitor majoritari. A urmat o cruntă perioadă de teroare pentru românii din Transilvania. În vara anului 1848 încep luptele între ungurii din Ungaria şi Ardeal, care doreau formarea unei Ungarii mari, iar de cealaltă parte se aflau austriecii care îşi vedeau ameninţat imperiul şi saşii şi românii care îşi vedeau ameninţată fiinţa naţională, lupte care vor dura până în vara anului 1849, când armata şi insurgenţii unguri sunt înfrânţi de trupele austro-ruse care au beneficiat de un deosebit de important ajutor din partea românilor, mai ales a moţilor conduşi de Avram Iancu, din Munţii Apuseni

– „Ziua Internațională de Combatere a Islamofobiei”, stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 2022, în urma unei rezoluții susţinută de 60 de state membre ale Organizaţiei Cooperării Islamice. Documentul subliniază că terorismul şi extremismul violent nu pot fi şi nu trebuie asociate cu nicio religie, naţionalitate, civilizaţie sau grup etnic. De asemenea, rezoluţia face apel la un dialog global privind promovarea unei culturi a toleranţei şi a păcii, bazată pe respectul pentru drepturile omului şi pentru diversitatea religiilor şi a credinţelor. Data, 15 martie, a fost aleasă deoarece este aniversarea împușcăturilor în moscheea Christchurch, în 2019, în care 51 de oameni au fost uciși în timpul rugăciunii de vineri (- 5 ani)

– „Ziua Internațională a Discursului” („World Speech Day”), sărbătorită, din 2016, în peste 100 de țări de pe glob şi lansată de Simon Gibson în 2015, la Forumul Democrației de la Atena, în urma efortului acestuia de a construi o bază gratuită de discursuri contemporane și istorice; prin această zi se sărbătoreşte puterea discursului de a aduce comunități împreună, de a inspira, de a împărtăși idei și emoții și în cele din urmă de a transforma vieți

– „Ziua Mondială a Drepturilor Consumatorilor” reprezintă o şansă de a cere factorilor de decizie respectarea şi protejarea drepturilor tuturor consumatorilor şi de a protesta faţă de abuzurile şi nedreptăţile sociale care subminează aceste drepturi. Consumatorul are dreptul de a alege, de a fi informat, de a nu fi înşelat, dreptul de a fi despăgubit şi dreptul de asociere. Ziua a fost stabilită în 1985 printr-o rezoluţie a Adunării Generale a ONU, intitulată „Principiile directoare pentru protecţia consumatorilor”. Momentul naşterii mişcării mondiale privind protecţia consumatorilor îl reprezintă, de fapt, data de 15 martie 1962, când John Fitzgerald Kennedy, preşedintele de atunci al Statelor Unite ale Americii, a rostit în Congres un mesaj legat de drepturile consumatorilor. În România ziua este marcată din 1991; în august 1992 a fost adoptată Legea de bază în domeniul protecţiei consumatorilor prin Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992

– „Ziua Internaţională a Somnului”, inițiată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru prima dată la 14 martie 2008, este marcată, anual, în vinerea dinaintea echinocțiului de primăvară, şi este menită să aducă în atenţie importanţa pentru sănătate a unui somn de calitate şi să tragă un semnal de alarmă asupra pericolului pe care îl prezintă tulburările de somn, în special a apneii obstructive. Tema de anul acesta este: „Echitatea somnului pentru sănătatea globală”

– „Ziua Mondială de Acţiune împotriva Vânării Focilor” (denumită uneori și „Ziua internațională împotriva vânătorii de foci canadiene”). Vânătoarea comercială de foci se practică în prezent în opt țări: Canada, Groenlanda, Norvegia, Islanda, Suedia, Finlanda, Rusia și Namibia. Cea mai mare parte a vânătorii de foci din lume are loc în Canada, care a devenit centrul unei dezbateri aprinse din cauza amplorii acțiunilor. Deși există unele norme și reglementări, vânătoarea ilegală de foci are loc în continuare, aceasta ducând la reducerea populației de foci. Această zi internațională de acțiune are drept scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la problema vânătorii ilegale de foci și importanța conservării focilor. Una dintre primele organizații fondate pentru a opri vânătoarea comercială de foci a fost Fondul internațional pentru bunăstarea animalelor (IFAW), cu sediul în Canada. IFAW a fost fondată în 1969 și de atunci activează pentru a opri vânătoarea de foci. Una dintre cele mai mari victorii ale acestei bătălii a fost interdicția Uniunii Europene de a importa, exporta și vinde produse din carne de focă

– 1794: S-a născut Friedrich (Christian) Diez, lingvist şi filolog german; creatorul lingvisticii romanice ca disciplină ştiinţifică; autor al primei gramatici şi al primului dicţionar etimologic al limbilor romanice; a aplicat metoda comparativă-istorică în studiul limbilor romanice; a subliniat, în repetate rânduri, latinitatea limbii române; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1872 (m. 1876) – 230 de ani

– 1830: S-a născut scriitorul german Paul Heyse (numele complet: Paul Johann Ludwig von Heyse); contribuţii majore în evoluţia nuvelei; Premiul Nobel pentru Literatură în 1910 (m. 1914)

– 1842: A murit Luigi Cherubini, compozitor francez, de origine italiană (n. 1760)

– 1854: S-a născut Emil von Behring, medic şi bacteriolog german; unul dintre creatorii seroterapiei; Premiul Nobel pentru Medicină în 1901 (m. 1917) – 170 de ani

– 1879: S-a născut Henri Wallon, filosof, psiholog, neuropsihiatru, pedagog şi om politic francez; specialist în psihologia infantilă; în studiile sale s-a aplecat îndeosebi asupra evoluţiei psihice a copilului, a genezei conştiinţei şi gândirii acestuia, ca şi asupra rolului societăţii în dezvoltarea personalităţii sale; membru corespondent străin al Academiei Române (1957) (m. 1962) – 145 de ani

– 1898: A murit Henry Bessemer, inginer, inventator şi industriaş englez, pionier al producţiei de masă a oţelurilor (n. 1813)

– 1918: A murit compozitoarea franceză Lili Boulanger (nume complet: Marie-Juliette Olga Boulanger) (n. 1893)

– 1920: S-a născut Donnall Thomas, medic și profesor american; Premiul Nobel pentru medicină în 1990, împreună cu Joseph E. Murray, pentru contribuţii la dezvoltarea transplantului de măduvă ca tratament de succes pentru leucemie și alte boli de sânge (m. 2012)

– 1924: S-a născut Iuri Bondarev, scriitor, critic literar şi scenarist rus (m. 2020) – 100 de ani

– 1927: S-a născut soprana spaniolă Consuelo Rubio (m. 1981)

– 1930: S-a născut fizicianul rus Jores Ivanovici Alferov; Premiul Nobel pentru fizică în 2000, alături de americanii Herbert Kroemer şi Jack Kilby, pentru cercetări în domeniul semiconductorilor şi tehnologiilor laser; a descoperit heterostructurile prin care impulsurile electrice au putut fi accelerate; opera sa de pionierat a dus la aplicaţii practice, utilizate azi la sateliţi, telefoane mobile şi scanere de coduri de bare (m. 2019)

– 1933: S-a născut cineastul francez Philippe de Broca (m. 2004)

– 1942: S-a născut soprana catalană Montserrat Figueras; s-a consacrat interpretării unui repertoriu vocal foarte vast din epocile medievală, renascentistă şi barocă (m. 2011)

– 1947: A murit Jean-Richard Bloch, eseist, romancier şi autor dramatic francez (n. 1884)

– 1962: A murit fizicianul american Arthur Holly Compton; contribuţii la studiul razelor X; Premiul Nobel pentru Fizică în 1927, împreună cu fizicianul englez Charles T. R. Wilson (n. 1892)

– 1968: S-a născut Sabrina (Salerno), cântăreaţă italiană, dar și fotomodel, actriță, producător de televiziune, producător muzical și textier

– 1975: A murit Marco Aristotel Onassis, armator grec, unul dintre cei mai bogaţi oameni din secolul al XX-lea, supranumit şi „Grecul de Aur” (n. 1906, la Smyrna, actualmente Izmir)

– 1977: A murit Hubert Aquin, scriitor, eseist, regizor, redactor şi activist politic canadian (n. 1929)

– 1981: A murit regizorul francez de film René Clair (pe numele real René-Lucien Chomette) (n. 1898)

– 1997: A murit Victor Vasarely, pictor, grafician şi sculptor francez de origine maghiară, reprezentant al artei cinetice (n. 1908, la Pecs/Ungaria). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1906

– 2004: A murit John Anthony Pople, matematician şi chimist britanic; Premiul Nobel pentru chimie în 1998, împreună cu Walter Kohn, pentru dezvoltarea unor metode computaționale în chimia cuantică (n. 1925) – 20 de ani

– 2004: A murit actorul francez de film Philippe Lemaire (n. 1927) – 20 de ani

– 2017: A murit poetul, cântăreţul şi compozitorul polonez Wojciech Mlynarski, unul dintre intelectualii critici la adresa regimului comunist (n. 1941)

– 2020: A murit arhitectul, profesorul, eseistul şi criticul italian Vittorio Gregotti, considerat una din personalitățile cele mai influente ale arhitecturii italiene ale secolului al XX-lea (n. 1927)

Sursa: RADOR