Judeţul CONSTANŢA: Din aproape 600 de mii de asigurați, doar jumătate achită contribuțiile la asigurările de sănătate
Publicat de Doina Sirbu, 13 martie 2024, 12:26
În județul Constanța sunt aproape 600 de mii de asigurați, dar numai jumătate achită contribuțiile la asigurările de sănătate.
În total, Casa Județeană de Asigurări Constanța a alocat, anul trecut, 300 de milioane de euro pentru asistența medicală. În unele domenii, fondurile au fost cu 40 și chiar 80% mai mari decât în anul precedent. De ce doar jumătate din asigurați sunt plătitori de contribuții, dar și unde sunt cele mai mari cheltuieli în sistemul sanitar constănțean, aflăm de la directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Constanța, Luminița Nagy.
Cum au fost cheltuiți banii în sistemul sanitar constănțean anul trecut? Unde au fost cele mai mari cheltuieli?
Sistemul medical constănțean, finanțat din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, pentru că acesta este segmentul la care facem noi referire în cursul anului 2023, a cheltuit 300 de milioane de euro. Banii au fost împărțiți și defalcați pe domenii de asistență, conform prevederilor bugetare. Pentru transparență la nivelul fiecărei luni, per furnizor de serviciu medical, pe domenii de asistență, toate sumele alocate și sumele decontate sunt afișate pe site-ul Casei de Asigurări de Sănătate și pentru toţi cei interesați vă invităm să le consultați. Din această sumă plătită pentru servicii medicale în anul 2023, ponderea cea mai mare este pe servicii medicale spitalicești – aproape 500 de milioane de lei, cu precizarea că în cursul anului 2023 spitalizarea de zi a fost decontată la nivel realizat pentru tot anul, de aceea și cheltuiala atât de mare. În anii precedenți, spitalizarea de zi era încadrabilă într-o valoare de contract prestabilită, valoarea de contract fiind limita maximă până la care noi puteam deconta contravaloarea serviciilor medicale. De asemenea, pe locul doi în topul cheltuielilor sunt programele naționale de sănătate, cu 253 de milioane de lei, asistența medicală primară – 145 de milioane de lei, specialitățile clinice – 100 de milioane de lei și specialitățile paraclinice – 52 de milioane de lei.
La programele naționale de sănătate?
Programul Național de Oncologie, de departe cheltuie cele mai mari sume.
Iar cei mai mulți pacienți sunt în continuare la Programul Național de Diabet?
Sunt la Programul Național de Diabet. De asemenea, avem mulți la Oncologie și numărul lor este în creștere și de aceea și sumele alocate sunt sunt mari.
Pentru ce servicii s-au înregistrat creșteri față de anul trecut?
Comparativ cu anul precedent, creșterile cele mai mare au fost înregistrate la asistența medicală ambulatorie în bazele de tratament. Recuperarea a înregistrat o creștere mare, de aproape 80% față de anul precedent. Această creștere mare este explicată prin faptul că domeniul de asistență a fost reformat în sensul excluderii consultațiilor din acest domeniu de asistență și trecerea lor în specialitățile clinice, așa cum era și firesc, pentru că anterior acestei modificări, asigurații nu se puteau prezenta să beneficieze de o consultație ambulatorie de la un medic de recuperare decât dacă furnizorii aveau valoare de contract pentru efectuarea de proceduri. Cumva, era condiționată consultația de efectuarea de proceduri. Bazele de tratament au rămas cu valorile de contract alocate pentru efectuarea de proceduri, iar consultațiile au trecut în ambulatoriu de specialitate, astfel că și medicii de recuperare să pot poată consulta în tot parcursul lunii, independent de existența sumelor disponibile pentru efectuare de proceduri, a produs o corecție firească și a permis creșterea valorilor de contract alocat raportat la necesarul de servicii care a fost realizat. De asemenea, un alt domeniu de asistență care a înregistrat creșteri semnificative este asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialități paraclinice, unde sumele au crescut cu aproape 40% față de anul precedent, cheltuindu-se în cursul anului 2023, 53 de milioane de lei, față de doar 37 de milioane, anul precedent. Această creștere se justifică prin faptul că monitorizarea anumitor afecțiuni a fost realizată de către furnizorii de servicii medicale paraclinice în afara valorilor de contract prestabilite.
Știm că sunt multe analize, multe investigații pe biletele-monitor, dar sunt și multe investigații pe biletele acelea de prevenție.
Prevenția începe să câștige teren timid, încă timid, pentru că oamenii nu au această uzanță de a se prezenta în scop preventiv la medic pentru efectuarea riscogramelor și a analizelor uzuale pentru investigarea stării de sănătate. Vorbim aici de persoanele asimptomatice, nu de persoanele care prezintă episoade de boală, însă prevenția a fost susținută pe toate canalele de comunicare. Au fost desfășurate și acțiuni la nivelul județului, inițiate de Instituția Prefectului în sprijinul conștientizării ideii de prevenție și ele încep să prindă contur. De asemenea, adresarea se realizează în afara valorilor de contract și pentru analizele de prevenție.
Câți asigurați avem și câți coasigurați?
Am asumat categoriile neplătitoare de contribuție din totalul asiguraților la sfârșitul anului și am făcut un calcul 590.000 de asiguraţi, 600.000 de asiguraţi. Jumătate dintre aceștia sunt neplătitori de contribuție. Bineînțeles că pe fondul unei populații îmbătrânite, avem aici pensionari, elevi, studenți. Avem categorii care sunt îndreptățite la această asigurare fără plată de contribuție, însă avem și multe categorii care sunt neplătitoare de contribuție. Presiunea pe fondul național unic este foarte mare, pentru că o contribuție de 10% din venitul realizat a unui asigurat plătitor suportă practic două asigurări.
Redactor: Cătălina Radu / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: arhivă
