Specialistul în cardiologie pediatrică, Florin Ionescu, colaborează cu Spitalul Județean de Urgență Constanţa. Face parte din misiuni cardiace internaționale în Marea Britanie, Germania, Franța, Austria sau Suedia

Publicat de Doina Sirbu, 20 decembrie 2023, 14:45

După 12 ani petrecuți în spitale din Irlanda și Londra, medicul specialist de cardiologie pediatrică, Florin Ionescu, a ales să se întoarcă din aprilie anul acesta, în România, la Constanța, unde colaborează cu Spitalul Clinic Județean de Urgență.

Echipa medicului cardiolog pediatru, Florin Ionescu, a înregistrat numeroase premiere locale în cardiologia pediatrică congenitală și dobândită, se implică în misiuni cardiace internaționale despre care ați aflat detalii tot în premieră, în emisiunea „Tema zilei”, la Radio Constanța.

Face parte mai departe din misiuni cardiace internaționale în Marea Britanie, Germania, Franța, Austria sau Suedia, cu o experiență de 1000-1500 de intervenții. Așază Constanța pe harta intervențiilor chirurgicale cardiace, după București și Târgu-Mureș.

Iar mamele bebelușelor Iustina, Cristina si Carmen ne-au povestit experiențele prin care au trecut cu copiii lor diagnosticați cu boli cardiace complexe la doar câteva luni de viață! Au fost salvați de medic, o mare diferență între reușită și dramă, copiii au acum o inimă sănătoasă!

Ai spus “eu am legături cu echipe de voluntari în misiuni cardiace internaționale”. Pe medicul Florin Ionescu îl veți întâlni în astfel de echipe, dar nu numai asta se întâmplă. El a adus modalitatea aceasta de lucru și la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. Medicii pediatri de aici merg voluntari. Cum este lucrul în aceste echipe internaționale? Când a fost prima dată când ai realizat o astfel de misiune?

În 2019 am avut oportunitatea, de aceea tot susțin că această specialitate m-a ales ea pe mine, nu am ales-o eu, să lucrez în Spitalul din Bristol, unde o astfel de echipă pleca în România să opereze 10 copii cu boli cardiace, care erau pe lista de așteptare la nivelul statului român. Din păcate, spitalele din România sunt suprasolicitate și există foarte mulți copii bolnavi care au nevoie de intervenții chirurgicale și bănuiesc că nu fac față. Astfel, în 2019 mă aflam pe un serviciu de Terapie Intensivă Cardiacă în spitalul Royal Bristol for Children și am avut ocazia să întâlnesc un chirurg care-și forma o astfel de echipă cu care am venit în România. Am susținut echipa locală pentru astfel de intervenții. Totul a decurs foarte bine, 10 copii au plecat, 10 copii din toată România, inclusiv din Republica Moldova au plecat acasă și odată ce am intrat în această echipă, membrii echipei se roteau, dar mi-am dedicat zilele de concediu să mă întorc în România, având în vedere că noi mergeam pro bono, iar pacienții primeau aceste intervenții chirurgicale în mod gratuit, fiind sponsorizate de diferite fundații din România. Iar mai apoi, când m-am întors în România, practic e și un sentiment de recunoștință pentru implicarea mea, aceste echipe vin în continuare de fiecare dată când sunt solicitate. Am și suportul unui chirurg cardiovascular excepțional, acest domn profesor Victor Costache, pe care îl stimez și a cărui implicare i se datorează prezența mea în România, de asemenea, alături de decizia familiei.

Eu înțeleg că atunci când timpul îți permite, ai bagajul pregătit și pleci și în alte țări, într-o echipă multidisciplinară.

Da, într-adevăr, până acum făceam acest lucru, până în momentul în care m-am întors permanent în România, participam la aceste misiuni internaționale în lume pe același sistem. Avantajul și provocarea de a face parte din aceste echipe este că tot timpul membrii echipei se schimbă și pot să vină din diferite centre, inclusiv țări din lume și formează această echipă. Mi s-a întâmplat să lucrez cu un medic austriac care lucra în China, un medic elveţian în care lucra în Marea Britanie, un medic din Pakistan care era intervenționistul misiunii, așa că eu o găsesc ca un mare avantaj pentru că am ocazia și eu să învăț de la diferiți oameni, cu anumite experiențe diferite față de training-ul la care eu am fost “supus”, ca să pot să  învăț și să devin mai bun. Iar cu colegii din Germania și ei când vin și colaborez, nu vin dintr-un singur centru. Poate să fie o echipă de 20 de oameni din 12 centre diferite.

Te implici în formarea echipei de medici pediatri voluntari în misiuni cardiace internaționale, medici pediatri din Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța. Este o premieră!

Este, într-adevăr, și vreau să felicit persoanele care vin ca voluntari în aceste misiuni. Ele primesc un certificat de voluntariat din partea Fundației Internaționale, că participă la astfel de misiuni cardiace și în același timp sunt expuse unui stil de muncă pe care nu au ocazia să-l vadă în Spitalul Județean, pentru că încă nu se fac operații pe inimă la copii. Ei sunt medicii pediatri, în special medici rezidenţi, foarte deschiși să învețe, iar pentru că fiecare caz pe care îl aveam în Marea Britanie îl discutam într-o echipă comună de cardiologi, intervenționişti cardiaci, chirurgi cardiologi, radiologi, acest lucru l-am creat și în Spitalul Județean. Există un grup de discuții în care luăm fiecare caz. Am ocazia să vorbesc cu medicii neonatologi, medicii pediatri, medicii de radiologie din Spitalul Județean, să optimizăm cât mai bine atât diagnosticul, cât și tratamentul unui copil cu boală cardiacă.

Voluntari în misiuni cardiace au fost deja în Anglia, Germania, Franța, Austria, Suedia.

Ei au venit în București când echipele internaționale au sosit în România și am avut aceste intervenții cardiace și tocmai de aceea m-am asigurat de fiecare dată să primească un certificat de voluntariat, pentru că este important să fim recunoscători pentru implicarea lor. Oricât de mult faci, voluntarii vin să participe la aceste evenimente, dar în același timp trebuie să li se recunoască participarea lor, pentru că este un timp a lor neplătit.

Dar nu este mai dificil să fii cardiolog pentru un bebeluș, pentru că dialogul acolo nu există. În schimb, cu un adult poți adresa întrebări, primești răspunsuri, știi ce simte, ce emoții are! Cum e de fapt, realitatea?

Pregătirea profesională mă ajută să “citesc” felul în care arată un bebeluș. De exemplu, sunt câteva semne de care de regulă suntem îngrijorați și îi avertizăm pe părinți să fie atenți la ele încă din momentul în care sunt externați, cum ar fi albăstrirea buzelor sau a limbii, în special a limbii este o urgență majoră și trebuie neapărat să se prezinte la un medic. Alături de asta sunt aceste dificultăți de respirație ale nou-născuților – dacă respiră rapid sau respiră dificil, dacă începe să se umfle sau apare această retenție de apă la nivelul feței, mâinilor, picioarelor sau zonelor din jurul ochilor. Un alt semn ar fi, când ne povestesc părinții, dacă bebeluşii obosesc în timp ce se hrănesc, în timp ce sunt alăptați la sân și au nevoie să facă pauze dese la fiecare 5, 10 minute și mai ales încep să și transpire. Este încă un posibil semn de insuficiență cardiacă și la fel ne găsesc pe noi, care putem să eliminăm din diagnostic sau să confirmăm așa ceva. Există această posibilitate de creștere slabă sau staționară în greutate, copilul nou-născut să nu crească efectiv la fiecare lună sau să stagneze în greutate. Poate să fie un semn de boală cardiacă sau să existe această transpirație, mai ales în partea superioară a organismului. Acum ce-i comun, e comun, infecțiile sunt comune peste tot și este primul lucru la care ne gândim. Dar într-o listă de disgnostice diferenţiate, tot timpul ne gândim că există și o cauză cardiacă pentru acest lucru.

Am intrat deja într-un subiect care presupune screening-ul cardiac. De ce este importantă evaluarea cardiacă a bebelușilor după naștere?

Aceste evaluări sunt necesare, chiar dacă bolile cardiace la copil nu sunt foarte frecvente. Ele reprezintă 0,5-1% din toate nașterile, dar acestea pot avea efecte dezastruoase asupra creșterii și dezvoltării ulterioare a copilului, asupra dinamicii familiei, precum și efecte economice la nivelul societății, întrucât poartă o puternică povară financiară. Cu cât le depistăm mai devreme, cu atât putem să intervenim și să fim mult mai eficienți pentru copil. Vorbim în mod practic, dacă în Spitalul Județean au loc 2000-2500 de nașteri, asta înseamnă că 25 de copii, statistic, sunt la risc să aibă o boală cardiacă complexă. Și asta vorbim doar de Spitalul Județean, pe lângă multe maternități care există în județul Constanța.

Interviul complet îl puteţi ascuta aici:

Redactor: Liliana Moldoveanu / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: arhivă personală Florin Ionescu