Calendarul zilei – 15 decembrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 decembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 decembrie 2023, 13:48

S-a întâmplat într-o zi de 15 decembrie

* Cu 211 ani în urmă (1812), după eşuarea Primei Republici în Venezuela, Simón Bolívar s-a îndreptat spre Nueva Granada (Colombia de mai târziu), punându-se în slujba Congresului acestei ţări, de unde a lansat primul dintre marile sale documente politice, renumitul „Manifest din Cartagena”

* Cu 163 de ani în urmă (1860) împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotăra alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă) (15/27)

* Acum 161 de ani (1862) apărea, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continua gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac. Publicaţia a sprijinit reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (şi-a încetat apariţia la 5/17.XII.1864) (15/27)

* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când avea loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii „Filarmonica Română” (astăzi Filarmonica „George Enescu”, denumită astfel din 1955); dirijor, Eduard Wachmann. „Filarmonica Română” a fost înfiinţată la 29.IV/11.V.1868, la Bucureşti, prin strădaniile medicului şi omului politic Constantin Esarcu şi ale profesorului Eduard Wachmann, care a fost şi primul dirijor şi director al Filarmonicii (1868-1906) (15/27)

* Cu 152 de ani în urmă (1871) apărea gazeta politică şi literară „Adevărul” (seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17.IV.1872; seria a II-a, cotidian, la Bucureşti: 15/27.VIII.1888-21.XI/3.XII.1916; 3/16.I.1919-17.XII.1937; 13.IV.1946-31.III.1951). Fondator şi primul director: Alexandru V. Beldiman. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării (15/27)

* În urmă cu 147 de ani (1876) era înfiinţat Cercul Militar al Ofiţerilor din Garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional, ca formă de asociere privată a ofiţerilor, închirierea sau construcţia localului, precum şi desfăşurarea activităţilor fiind asigurate financiar prin cotizaţiile membrilor. Noua instituție a fost pusă sub patronajul lui Carol I (domnitor la acea dată, iar, din 1881, rege). Primul conducător al Cercului Militar a fost generalul Alexandru Zefcari (1876-1877)

* Acum 101 ani (1922) apărea, până în 1948, publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei”. Seria nouă a revistei a apărut în 1991

* Sunt marcaţi 85 de ani (1938) de când Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crişana, Satu Mare, Maramureş), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, era prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918

* În urmă cu 84 de ani (1939), la Atlanta (SUA), a avut loc premiera internațională a filmului „Pe aripile vântului”, ecranizare a romanului omonim scris de Margaret Mitchell (1900 – 1949), unul dintre cele mai rentabile filme din toate timpurile, cu încasări de 1,6 miliarde de dolari. Regia a fost semnată de Victor Fleming, iar protagoniştii au fost Vivien Leigh (în rolul lui Scarlett O’Hara) şi Clark Gable (în rolul lui Rett Butler)

* Acum 73 de ani (1950) Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale pentru anii 1951-1955 (primul din seria planurilor cincinale ale perioadei 1951-1989)

* Cu 53 de ani în urmă (1970) naveta spaţială sovietică „Venera 7” a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus. Sonda a transmis timp de 23 de minute

* În urmă cu 51 de ani (1972) România a aderat la două instituţii financiare internaţionale, oficial parte din structuri ale Organizaţiei Naţiunilor Unite: Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). Prima acorda credite pentru reechilibrarea balanţei monetare, iar cealaltă finanţa proiecte de infrastructură. În cadrul FMI, România face parte din grupa de ţări (constituenţă) care include: Armenia, Bulgaria, Bosnia Herţegovina, Cipru, Croaţia, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Olanda, Ucraina, iar de la 1 noiembrie 2012 şi Belgia şi Luxemburg. Poziţia de guvernator al României la FMI este deţinută de guvernatorul BNR, iar cea de guvernator supleant de secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, coordonator al activităţii privind elaborarea legislaţiei, politicilor şi reglementărilor contabile şi fiscale. În cadrul BIRD, guvernator pentru România este ministrul finanţelor publice, poziţia de guvernator supleant fiind deţinută de viceguvernatorul BNR desemnat în acest sens de către guvernatorul Băncii Naţionale a României. Activitatea Băncii Mondiale în România a fost reluată în anul 1991

* Acum 28 de ani (1995), în zilele de 15 şi 16 decembrie, în cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene. Aceasta a fost denumită „euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare, începând cu 1.I.2002 (numită şi „Ziua E”). Euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011), Letonia (2014) şi Lituania (2015). În prezent, euro (EUR) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale UE, acestea formând zona euro

* Tot cu 28 de ani în urmă liderii ţărilor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi R. Myanmar (devenite membre ale ASEAN ulterior) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok); a intrat în vigoare la 28 martie 1997

* Cu 23 de ani în urmă (2000) era închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobîl, din Ucraina, ca urmare a documentului semnat, la 5.VI.2000, de preşedinţii ucrainean, Leonid Kucima, şi american, Bill Clinton. În data de 26 aprilie 1986, la ora locală 01:23, reactorul „Numărul 4” al centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, emanând în atmosferă, timp de 10 ore, radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima. Mai multe state din Europa, inclusiv România, dar mai ales Ucraina, Rusia şi Belarusul, au fost expuse contaminării. În urma exploziei, s-au produs radiaţii puternice, cu implicaţii ecologice resimţite şi în prezent

* Acum 21 de ani (2002) România a fost nominalizată, pentru prima dată, în cadrul galei Premiilor MTV Europe Music Awards, care a avut loc la Barcelona, prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”, câştigătoare fiind trupa „Animal X”

* Se marchează 10 ani (2013) de când izbucnea Războiul Civil din Sudanul de Sud, când o facțiune a Armatei de Eliberare a Poporului din Sudan a început o revoltă în Sudanul de Sud. Președintele Salva Kiir a numit-o tentativă de lovitură de stat și a anunțat următoarea zi că a fost înăbușită. Dimpotrivă, conflictul a erupt din nou pe 16 decembrie și s-a extins mai departe de capitala Juba, în regiunea Jonglei, care era predispusă instabilităților inter-etnice, în mare parte de-a lungul limitelor etnice. Peste 1.000 de persoane au fost ucise, aproximativ 200.000 de persoane au fost strămutate intern pe teritoriul Sudanului de Sud ca urmare a crizei actuale, iar aproximativ 60.000 de persoane s-au adăpostit în tabere ONU pe teritoriul țării. În anul 2020, guvernul din Sudanul de Sud a încheiat un acord de pace istoric cu mai multe mișcări rebele, menit să pună capăt războiului, mai ales în regiunea Darfur, unde au fost ucise sute de mii de persoane

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Elefterie, episcopul Iliriei (Calendarul Creştin-Ortodox 2023)

– Sf. Episcop martir Elefterie (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2023)

– 1802: S-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann (m. 1860)

– 1868: S-a născut Ioan Moţa, preot şi publicist; a militat pentru înfăptuirea deplinei unități a statului român (m. 1940) – 155 de ani

– 1874: A murit Iosif Szabó, botanist şi farmacist român de naţionalitate germană; originar din Transilvania, s-a stabilit în 1842 la Iaşi, unde, în 1856, împreună cu Atanasie Fătu, a pus bazele Grădinii Botanice; împreună cu dr. Iacob Cihac, a întocmit prima lucrare de farmacologie din literatura română; membru de onoare al Societăţii Academice Române din 1872 (n. 1803)

– 1883: S-a născut Gavriil Galinescu, dirijor, profesor, folclorist, muzicolog şi compozitor (m. 1960) – 140 de ani

– 1887: S-a născut A.[dolf] Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)

– 1887: S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical, prozatoare şi profesoară; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea (m. 1991)

– 1899: A murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865)

– 1901: S-a născut actorul Dorin Sireteanu (m. 1977)

– 1914: S-a născut regizorul de film documentar Ion Bostan, specializat în filme despre ecologie şi artă (m. 1992)

– 1914: S-a născut compozitorul Gheorghe Dumitrescu (m. 1996)

– 1926: S-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992 (m. 2011)

– 1936: S-a născut economistul, muzeograful, profesorul, pictorul şi sculptorul Traian Zorzoliu, unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului (m. 2015)

– 1937: S-a născut actorul, scriitorul şi profesorul Dionisie Vitcu

– 1942: S-a născut poeta, prozatoarea şi eseista Smaranda Jelescu; cunoscută în urma celor aproape 3.000 de emisiuni de televiziune realizate la TVR, la secţia Cultură, unde a lucrat mai bine de 20 de ani (m. 2017)

– 1947: S-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic; între 1995 și 1999, a fost realizatorul unui program zilnic de televiziune de cinci minute despre folosirea corectă a limbii române, Doar o vorbă „săț-i” mai spun, care a fost prezentat mai întâi la Tele 7 ABC (1995), apoi la Pro TV (1995-1996), iar ulterior, la TVR1 (1997-1999 și din nou în 2006) (m. 2008)

– 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea; a debutat cu rolul Floria Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga (1976), iar în 1982, devenea solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică; câştigătoare a mai multor concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis” – 75 de ani

– 1948: S-a născut Cornel Nistorescu, publicist, prozator şi analist politic; director al ziarului „Cotidianul” (din 2009) – 75 de ani

– 1951: S-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993)

– 1952: S-a născut artistul plastic şi profesorul Mihai Dumitru (m. 2020)

– 1963: A murit prof. univ. dr. Alexandru (Leca) Morariu, unul dintre marii filologi, lingvişti, istorici şi critici literari, etnologi și folcloriști ai Bucovinei; profesor la Catedra de Literatură română modernă şi folclor din cadrul Facultăţii de Litere şi Filosofie – Universitatea din Cernăuţi (1924 – 1944), fiind ales în anul 1936 decan al Facultăţii, apoi prorector al Universităţii; a fost un mare susţinător al culturii româneşti din Bucovina; a fost secretar de redacţie la revista Junimea literară – Cernăuţi, director al Teatrului Naţional Cernăuţi, a înfiinţat Institutul de Literatură, Filologie şi Etnografie – Folclor, a fondat Revista Făt – Frumos, Buletinul Mihai Eminescu (n. 1888) – 60 de ani

– 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1901)

– 2008: A murit Anghel Rugină, economist american de origine română; specialist în probleme financiare, a lucrat în cadrul FMI; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1990 (n. 1913) – 15 ani

– 2016: A murit poeta Viorela Codreanu Tiron (n. 1954)

– 2021: A murit graficianul Gheorghe Constantinescu; membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Grafică publicitară București (n. 1943)

– 2021: A murit creatoarea de modă Camelia Georgia Lavric (n. 1948)

– 2022: A murit meşterul popular Dumitru Pop Tincu, crucer, sculptor, pictor şi poet; Tezaur Uman Viu (din 2021), Ambasador al Turismului Maramureşean, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, cel mai cunoscut şi mediatizat creator popular maramureşean, autorul a numeroase cruci din lemn însoţite de epitaf, majoritatea puse în Cimitirul Vesel din comuna Săpânţa; continuatorul operei lui Stan Ioan Pătraş, iniţiatorul epitafurilor vesele de pe crucile din cimitir, care și-a dorit să dea o față veselă morții și să onoreze amintirea fiecărui localnic într-un mod unic și pozitiv (n. 1955) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Madrid: Încheierea auditului comandat de Biserica Catolică Spaniolă privind criminalitatea împotriva copiilor din cadrul acesteia

-Haga, Țările de Jos: Începutul așteptat al unui experiment legal de canabis

– Elefsina, Grecia: Ceremonia de închidere a Capitalei Culturale Europene 2023 (15 – 17 dec.)

– Lisabona, Portugalia: Alegeri primare ale Partidului Socialist înainte de alegerile legislative anticipate din 10 martie (15 – 16 dec.)

– Moscova: Reuniunea Băncii Centrale Ruse cu decizia privind ratele

– Jackson, SUA: Verdict privind șase ofițeri de poliție albi care au pledat vinovați pentru torturarea bărbaților de culoare

– Palenque, Mexic: Inaugurarea trenului Maya, proiectul emblematic al actualei administrații care intenționează să stimuleze turismul și economia în sud-estul mexican

– Turcia: Moody’s își actualizează ratingul

Aniversări – Comemorări

– 37 d.H: S-a născut împăratul roman Nero (adevăratul nume: Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m. 68 d.H., s-a sinucis)

– 1657: S-a născut Michel-Richard de Lalande, compozitor şi organist francez (m. 1726)

– 1675: La această dată a fost înmormântat pictorul olandez Jan Vermeer; unul din cei mai cunoscuți reprezentanți ai stilului baroc (n. 1632)

– 1832, 15/27: S-a născut Pavel M. Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856), critic de artă şi umanist rus (m. 1898). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a nașterii stilul nou – 27 decembrie 1832

– 1832: S-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923)

– 1852: S-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (m. 1908)

– 1859: S-a născut Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (m. 1917)

– 1860: S-a născut Niels Ryberg Finsen, medic și om de știință danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1903 (m. 1904)

– 1870: S-a născut Josef Hoffmann, arhitect, decorator, designer și profesor austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 a fost arhitect al oraşului Viena (m. 1956)

– 1907: S-a născut Oscar Niemeyer (Oscar Ribeiro de Almeida Niemeyer Soares Filho), arhitect şi urbanist brazilian; considerat unul dintre cei mai importanţi arhitecţi ai arhitecturii moderniste; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia (oraş aflat pe lista de locuri şi bunuri care aparţin Patrimoniului Mondial UNESCO); a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (m. 2012)

– 1916: S-a născut (în Noua Zeelandă) biofizicianul britanic Maurice Wilkins; primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor; importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru medicină în 1962 (m. 2004)

– 1923: S-a născut Pierre Cossette, prolific producător de televiziune canadian; iniţiator (1958) al premiilor Grammy, unele dintre cele mai prestigioase recompense muzicale din SUA (m. 2009) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Freeman John Dyson, fizician teoretician, matematician, statistician și profesor american de origine britanică; a adus contribuții fundamentale în teoria cuantică a câmpurilor, fizica materiei condensate, astrofizică, fizică și tehnologie nucleară, fizică matematică (m. 2020) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Alki Zei, romancieră greacă și scriitoare de literatură pentru copii (m. 2020) – 100 de ani

– 1926: S-a născut regizorul, producătorul şi scenaristul grec Nikos Koundouros (m. 2017)

– 1928: S-a născut violonista poloneză Ida Haendel (m. 2020) – 95 de ani

– 1931: S-a născut scriitorul danez Klaus Rifbjerg (m. 2015)

– 1933: S-a născut Tim Conway (nume complet: Thomas Daniel Conway), actor, comediant, scriitor și regizor american; cunoscut pentru scheciurile din emisiunea de divertisment „The Carol Burnett Show” (m. 2019) – 90 de ani

– 1934: S-a născut, în Bulgaria, Raina Kabaivanska, una dintre cele mai importante soprane ale generației sale

– 1941: A murit (ucis de hitlerişti) ziaristul francez Gabriel Péri, erou al Rezistenţei franceze (n. 1902)

– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)

– 1948: S-a născut Pascal Bruckner, romancier, eseist, filosof și profesor francez – 75 de ani

– 1958: A murit fizicianul elveţian naturalizat american Wolfgang Pauli; contribuţii în mecanica cuantică şi fizica particulelor elementare; Premiul Nobel pentru fizică în 1945 (n. 1900) – 65 de ani

– 1966: A murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii „Disneyland” (California) şi „Disneyworld” (Florida) (n. 1901)

– 1974: A murit regizorul american de film Anatole Litvak (n. 1902, în Ucraina)

– 1989: A murit actorul britanic de teatru, cinema și televiziune Edward Underdown (n. 1908)

– 1989: A murit Knut Kolsrud, etnolog norvegian (n. 1916)

– 2010: A murit regizorul de film, scenaristul şi producătorul american Blake Edwards (n. 1922)

– 2011: A murit Christopher Hitchens, scriitor, critic literar şi jurnalist american de origine britanică (n. 1949)

– 2012: A murit actriţa argentiniană Olga Zubarry (n. 1929)

– 2013: A murit actriţa americano-britanică Joan Fontaine (nume la naştere: Joan de Beauvoir de Havilland), una dintre figurile remarcabile ale vârstei de aur a Hollywoodului, celebră pentru rolurile din filmele lui Hitchcock (n. 1917, în Japonia din părinţi britanici) – 10 ani

– 2020: A murit actriţa franceză Caroline Cellier (n. 1945)

– 2021: A murit scriitoarea feministă, activista și profesoara afro-americană Gloria Jean Watkins (cunoscută sub pseudonimul literar „bell hooks”, ortografiat cu minuscule); în 2018 a fost inclusă în Kentucky Writers Hall of Fame (n. 1952)