Calendarul zilei – 6 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 6 octombrie 2023, 05:00 / actualizat: 6 octombrie 2023, 13:44

S-a întâmplat într-o zi de 6 octombrie

* Se împlinesc 615 ani (1408) de când, în privilegiul comercial acordat de voievodul Alexandru cel Bun negustorilor din Lemberg-Liov, era menţionată prima atestare documentară a oraşului Bacău, ca oraș și punct de vamă (privilegiul le asigura acestora legătura liberă cu bazinul pontic prin Moldova, conferindu-le un adevărat monopol pentru comerţul cu zona Mării Negre)

* Acum 586 de ani (1437), prin „Înţelegerea de la Apatiu”, intervenită între răsculaţi şi nobili, erau restrânse clauzele favorabile ţăranilor, obţinute în urma victoriei de la Bobâlna. O lună mai târziu răscoala a fost înfrântă

* Acum 428 de ani (1595), între 6/16 şi 8/18 octombrie, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele otomane conduse de Sinan-Paşa) era recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase un corp toscan. La 20 octombrie 1595 Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir

* Cu 159 de ani în urmă (1864) au început cursurile Conservatorului de Muzică şi Declamaţiune (actuala Universitate Naţională de Muzică din Bucureşti), creat în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: „Institutul de muzică vocală” şi „Şcoala de muzică instrumentală” cu filiale atât în Bucureşti cât şi în Iaşi. La 17 iulie 1931 s-a transformat în instituţie de învăţământ superior, sub numele de Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică

* În urmă cu 134 de ani (1889), în zona Montmartre din Paris, arondismentul 18, se deschidea clubul de divertisment „Moulin Rouge”, devenit, în cei 127 de ani de existenţă, cel mai faimos teatru varieté din lume

* Se împlinesc 105 ani (1918) de când era redactată Declaraţia de la Iaşi a „Comitetului naţional al românilor emigraţi din Austro-Ungaria”, ca răspuns la manifestul lui Carol I de Habsburg (din 3/16.X.1918), în care se contesta monarhiei habsburgice dreptul de a se ocupa de soarta românilor din Austro-Ungaria şi se cerea ca întreg teritoriul locuit de români să fie eliberat şi unit cu România (6/19)

* Acum 96 de ani (1927) avea loc, la New York, premiera primului film sonor de lungmetraj cu secvențe de dialog sincronizate din istoria cinematografiei, „The Jazz Singer” („Cântăreţul de jazz”), în regia lui Alan Crossland, avându-l ca protagonist pe Al Jolson. Pelicula este bazată pe „Ziua Ispășirii”, piesă de Samson Raphaelson

* Cu 79 de ani în urmă (1944) trupele române şi sovietice treceau la o puternică ofensivă cu scopul eliberării nord-vestului Transilvaniei şi a teritoriului ungar până la Tisa („Operaţiunea Debreţin”) (în a doua conflagraţie mondială)

* În urmă cu 77 de ani (1946) avea loc sfinţirea Catedralei ortodoxe române din Timişoara, cu hramul Sfinţii Trei Ierarhi, în prezenţa regelui Mihai I, a patriarhului Nicodim, a primului ministru, Petru Groza, şi a altor oficialităţi (lucrările au fost începute la 20.XII.1936, după planurile arhitectului Ion Trajnescu, întrerupte în perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi reluate după încheierea lui)

* Sunt marcați 50 de ani (1973) de când începea cel de-al patrulea război arabo-israelian, cunoscut şi sub numele de „Războiul Kipurului” (nume preluat de la sărbătoarea mozaică Yom Kippur, care a coincis cu declanşarea ostilităţilor), ca urmare a atacului simultan al forţelor egiptene şi siriene asupra forţelor israeliene de pe Înălţimile Golan şi din Peninsula Sinai. Egiptul şi Israelul au acceptat încetarea focului la 23.X.1973, după ce Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluţia 339

* Papa Ioan Paul al II-lea (n. 1920 – m. 2005) devenea, acum 44 de ani (1979), primul suveran pontif care vizita Casa Albă. Efectuată la invitaţia preşedintelui Jimmy Carter, vizita la Washington a avut loc la numai 1 an după ce a fost ales papă al Bisericii Catolice, episcop al Romei și suveran al Vaticanului în anul 1978

* Cu 28 de ani în urmă (1995) era anunțată descoperirea primei exoplanete. 51 Pegasi este o stea pitică galbenă asemănătoare Soarelui situată la 15,6 parseci (50,9 ani-lumină) de Pământ, în constelația Pegas. Aceasta a fost prima stea asemănătoare Soarelui, despre care se știe că are o planetă care se rotește în jurul ei. Descoperirea planetei 51 Pegasi b a fost anunțată pe 6 octombrie 1995 de către Michel Mayor și Didier Queloz. Descoperirea a fost făcută pe baza măsurării Efectului Doppler la Observatorul din Haute-Provence, folosind spectrograful ELODIE. Oamenii de ştiinţă elveţieni Michel Mayor şi Didier Queloz au explorat galaxia din care face parte şi Sistemul Solar, Calea Lactee, în căutarea unor lumi ascunse. În 1995 ei au realizat prima descoperire a unei planete din afara Sistemului Solar, aflată pe orbita stelei 51 Pegasi, o stea din aceeaşi categorie cu Soarele. Descoperirea lor a dat startul unei revoluţii în astronomie. De atunci au fost descoperite peste 4.000 de exoplanete în Calea Lactee şi, pornind de la studiul lor, au apărut noi teorii despre modul în care se nasc planetele. Michel Mayor şi Didier Queloz şi-au anunţat descoperirea senzaţională cu ocazia unei conferinţe astronomice desfăşurate la Florenţa, la 6 octombrie 1995. Era prima planetă descoperită pe orbita unei stele din aceeaşi categorie cu Soarele

* Acum 13 ani (2010) era lansat pe piață serviciul online de photo-sharing, video-sharing și rețelei sociale, Instagram, care oferă utilizatorilor posibilitatea de a încărca poze și video-uri, de a le aplica filtre digitale, și de a le distribui pe o varietate de rețele sociale, cum ar fi Facebook, Twitter, Tumblr și Flickr. Instagram a fost creat de Kevin Systrom și Mike Krieger, serviciul câștigând rapid în popularitate și atingând, în aprilie 2012, cifra de 100 de milioane de utilizatori înregistrați. Instagram este distribuit prin App Store, Google Play și Windows Phone Store. Serviciul a fost achiziționat de Facebook în aprilie 2012 pentru aproximativ 1 miliard de dolari. În 2013, Instagram a crescut cu 23%, în timp ce Facebook, compania-mamă, cu doar 3%. Instagram este una dintre cele mai utilizate rețele sociale în comunicarea companiilor cu consumatorii. Conform datelor publicate, există 25 milioane de conturi de business pe Instagram, iar peste 80% dintre utilizatorii de Instagram din lume urmăresc un cont de business

Aniversări – Comemorări

– Începe, la asfinţitul soarelui, sărbătoarea mozaică Shemini Atzeret

– 1835: S-a născut pictorul Nicolae Popescu; compoziţii pe teme istorice şi religioase (m. 1877)

– 1868, 6/18: S-a născut Dimitrie Călugăreanu, medic, fiziolog și naturalist; a făcut studii de fiziologie a sistemului nervos și de hematologie; a fost un inițiator al învățămantului de biochimie în România, prin cursul de chimie fiziologică (1908); membru corespondent al Academiei Române din 1920 (m. 1937) – 155 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca dată a nașterii exclusiv stilul nou – 18.X.1868

– 1892, 6/20: S-a născut (la Avdela, azi în Grecia) Tache Papahagi, folclorist, etnograf, dialectolog şi lingvist de prestigiu european; cercetător al culturii spirituale şi materiale a aromânilor (m. 1977)

– 1895: S-a născut Ion Pas (numele la naştere: Ioan M. Pascu), romancier şi traducător (a tradus din Dickens, Dostoievski, Fielding, Gorki, Hugo, Stendhal, Tolstoi, Zola, Jules Verne); între anii 1958 şi 1965 a fost preşedinte al Comitetului Radiodifuziunii Române; soţul scriitoarei Sarina Cassvan (m. 1974)

– 1902: S-a născut Petre Ţuţea, filosof creştin, publicist, eseist, memorialist, economist, specialist în drept administrativ; fost înalt funcţionar în Ministerul Economiei Naţionale; unul dintre cei mai importanţi membri ai mişcării gândiriste; a fost unul dintre colaboratorii apropiaţi ai lui Nae Ionescu la revista „Cuvântul”; deţinut politic, timp de 13 ani, în temniţele comuniste (m. 1991)

– 1903, 6/19: A murit (la Monastîr, Macedonia – FYROM) pedagogul aromân Apostol Mărgărit; ca inspector al şcolilor din Macedonia (1878-1902), a contribuit la înfiinţarea a peste o sută de şcoli primare şi secundare; a promovat cauza românească prin lucrări publicate în străinătate; membru corespondent al Academiei Române din 1889 (n. 1836, Abdela, Grecia) – 120 de ani. NOTĂ: Unele surse menționează ca an al nașterii 1832

– 1907: S-a născut Teodor Scarlat, poet, prozator şi traducător (m. 1977)

– 1914: S-a născut poetul Horia Nițulescu (m. 1982)

– 1916: S-a născut sculptorul Iftimie Bârleanu (m. 1986)

– 1920: S-a născut lingvistul Ion Coteanu; specialist în lexicologie, stilistică şi limbă literară; de numele său se leagă introducerea conceptului de protoromână; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1997)

– 1923: S-a născut Dragoş Morărescu, sculptor, gravor, arhitect, pictor (m. 2005) – 100 de ani

– 1925: A murit istoricul Ioan Ursu; a militat pentru desăvârşirea statului naţional unitar român; în 1918 a plecat în Franţa, într-o misiune universitară română; la Paris, a făcut parte din Comitetul Naţional al Unităţii Române, activitate continuată în Italia, unde a contribuit la înfiinţarea Legiunii Române; membru corespondent al Academiei Române din 1910 (n. 1875)

– 1927: A murit Ioan Pop de Popa, profesor doctor docent, medic cardiolog, specialist în chirurgie cardiovasculară; considerat fondatorul şcolii moderne româneşti de chirurgie cardiovasculară; a realizat prima inimă artificială şi primul plămân artificial din România (1953-1954), atunci printre primele patru din lume; a efectuat prima operaţie pe cord deschis din România, la 5 aprilie 1973, la Târgu-Mureş; a înfiinţat Centrul Naţional de Boli Cardiovasculare Bucureşti Fundeni, Fundaţia pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecţiuni Cardiovasculare (m. 2021)

– 1929: S-a născut Mihai Corneliu Drăgănescu, inginer electronist, eseist şi filosof; creatorul şcolii româneşti de informatică; membru titular al Academiei Române din 1990, preşedinte al acestui for (1990-1994) (m. 2010)

– 1929: S-a născut pictorul şi profesorul Ion Sălişteanu; membru corespondent al Academiei Române din 2006 (m. 2011)

– 1930: S-a născut Paul Ioachim, actor, dramaturg şi regizor de teatru (m. 2002)

– 1933: S-a născut actriţa Vasilica Tastaman, stabilită în Suedia din anul 1982 (m. 2003, la Bucureşti) – 90 de ani

– 1935: S-a născut tenorul Vasile Moldoveanu; a cântat pe cele mai celebre scene din lume, fiind artistul român cu cele mai multe reprezentaţii din istoria modernă a teatrului Metropolitan din New York

– 1947: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ionela Prodan (m. 2018)

– 1947: S-a născut pictorul şi graficianul Alexandru Szabo, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Baia Mare (m. 2020)

– 1956: A murit Constantin Ionescu, chimist şi farmacist; considerat unul dintre organizatorii industriei farmaceutice din România; a fost director al Institutului de Cercetări Farmaceutice, pe care l-a dezvoltat treptat, transformându-l în cel mai mare centru de cercetări ştiinţifice în domeniu; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1905)

– 1960: S-a născut pictorul Robert Vraciu

– 1973: S-a născut actorul de teatru şi film Silviu Biriş – 50 de ani

– 1987: A murit (la Paris) Leon Negruzzi, poet, prozator şi traducător (a tradus proză românească în limba franceză); stabilit în Franţa din 1925; după Al Doilea Război Mondial a desfăşurat o susţinută activitate de informare despre tragedia României sub ocupaţie sovietică, el fiind cel care a prezentat Adunării Generale a O.N.U, la 5.II.1952, un „Memorandum al refugiaţilor români adresat Organizaţiei Naţiunilor Unite”, semnat de mai mulţi scriitori, între care Aron Cotruş, Mircea Eliade, Eugen Lozovan ş.a. (n. 1899)

– 2003: A murit Elisabeta Rizea, din satul Nucşoara/Argeş, devenită un simbol al rezistenţei anticomuniste; ca urmare a sprijinului pe care l-a oferit imediat după război grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, grup de rezistenţă anticomunistă armată din munţii Făgăraş, a fost condamnată de comunişti la moarte; ulterior pedeapsa i-a fost transformată în 14 ani de temniţă grea, ani petrecuţi în penitenciarele pentru femei de la Miercurea Ciuc şi Mislea (n. 1912) – 20 de ani

– 2009: A murit Mircea Angelescu, unul dintre cei mai importanţi conducători din istoria fotbalului românesc (preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal între anii 1969-1975 şi 1986-1989; primul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal între anii 1992 şi 1996), de profesie inginer constructor, cadru didactic universitar; în 1990, pentru scurt timp, a fost ministru al sportului (n. 1938)

– 2017: A murit muzicologul şi criticul muzical Anca Florea (n. 1948)

EVENIMENTE EXTERNE

– Granada, Spania: Summit informal al Consiliului European

-Palermo, Italia: Actorul Richard Gere depune mărturie la procesul fostului ministru de interne italian Matteo Salvini pentru blocarea unei ambarcațiuni pentru refugiați

-Oslo, Norvegia: Prezentarea proiectului de buget  pentru anul 2024

– Mumbai, India: Decizia Băncii centrale privind ratele dobânzilor

– Oslo, Norvegia: Anunțarea Premiului Nobel pentru Pace

– Israel: Manifestări de marcare a 50 de ani de la începutul războiului arabo-israelian din octombrie 1973, declanșat de Egipt și Siria

– Tanger, Maroc: Festivalul Național de Film de la Tanger (6 – 14 oct.)

– Décines-Charpieu, Franța: Rugby – Cupa Mondială, etapa 1: Grupa A Franța – Italia

– Doha: Campionatul Mondial de Formula 1 – Marele Premiu de la Qatar (6 – 8 oct.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Paraliziei cerebrale” a fost marcată, din 2012, în prima zi de miercuri din octombrie, apoi, din 2019, pe 6 octombrie, pentru a fi alături de cele 17 milioane de persoane care suferă de această afecţiune în întreaga lume. Proiectul, inițiat de Cerebral Palsy Alliance (Australia) și United Cerebral Palsy (SUA), este susținut în prezent de peste 450 de organizații de servicii de paralizie cerebrală, universități, grupuri de părinți, instituții de cercetare, grupuri de studenți, școli și spitale pentru copii din 65 de țări

– „Ziua Mondială a Zâmbetului” este aniversată în prima zi de vineri a lunii octombrie. Ziua a fost iniţiată de către americanul Harvey Ball, creatorul imaginii „feţei zâmbitoare” în 1963. Preocupat de supra-comercializarea simbolului său şi modul în care sensul original al acestuia risca să se piardă în repetarea constantă de pe piaţă, Harvey Ball a lansat ideea de a dedica o zi zâmbetului. Marcată pentru prima dată în 1999, în oraşul natal al lui Smiley din Worcester, ea a continuat să fie aniversată şi în anii următori devenind cunoscută în întreaga lume. Fundaţia Harvey Ball World Smile, creată în 2001, după decesul lui Harvey Ball, a devenit sponsorul oficial al „Zilei mondiale a zâmbetului”. În calendarul anual există şi o zi dedicată râsului, celebrată în prima duminică a lunii mai

– 1873: A murit (la Londra) Paweł Edmund Strzelecki, călător, cercetător, geograf, geolog și explorator polonez (n. 1797) – 150 de ani

– 1880: A murit Benjamin Pierce, matematician şi astronom american; contribuţii în domenii ca teoria numerelor, filosofia matematicii şi mecanica cerească; contribuţii importante în descoperirea planetei Neptun (n. 1809)

– 1882: S-a născut Karol Szymanowski, compozitor, critic muzical, pianist şi profesor polonez; unul dintre reformatorii învăţământului muzical din Polonia (m. 1937)

– 1886: S-a născut pianistul şi dirijorul elveţian Edwin Fischer; unul dintre cei mai apreciaţi pianişti ai secolului al XX-lea (m. 1960)

– 1887: S-a născut Le Corbusier (nume real: Charles Edouard Jeannerat-Gris), arhitect, urbanist, designer, pictor, litograf, sculptor şi teoretician de artă francez de origine elveţiană; pionier în studiile teoretice atît ale urbanismului modern cît şi designului modern la modul foarte general (m. 1965)

– 1903: S-a născut fizicianul irlandez Ernest T. S. Walton; împreună cu englezul John D. Cockcroft, a realizat prima reacţie nucleară cu particule accelerate în laborator, pentru care au fost distinşi cu Premiul Nobel pentru fizică în 1951 (m. 1995) – 120 de ani

– 1908: S-a născut actriţa americană de film Carole Lombard (numele real: Jane Alice Peters), soţia actorului Clark Gable; a debutat în filme mute (m. 1942, într-un accident de avion) – 115 ani

– 1912: A murit Auguste-Marie-François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru Pace în 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române (1906) (n. 1829)

– 1914: S-a născut Thor Heyerdahl, etnograf, arheolog şi explorator norvegian; conducător al expediţiei „Kon-Tiki”, în 1947, a străbătut Oceanul Pacific (între Callao/Peru şi arhipelagul Touamotou) pe o plută din lemn de balsa, încercând să demonstreze ipoteza populării Polineziei de către amerindieni; a condus expediţiile „Ra I” şi „Ra II” (1969-1970), de traversare a Atlanticului cu ambarcaţiuni din papirus; a fondat Muzeul „Kon-Tiki” din Oslo (1949) (m. 2002)

– 1923: S-a născut scriitorul turc Yaşar Kemal (numele adevărat: Kemal Sadık Gökçeli), unul din cei mai cunoscuţi romancieri ai Turciei (m. 2015) – 100 de ani

– 1927: S-a născut Paul Badura-Skoda, pianist şi muzicolog austriac (m. 2019)

– 1929: S-a născut actorul francez de film Bruno Cremer (m. 2010)

– 1929: S-a născut Krzysztof Birkenmajer, geolog polonez; considerat unul dintre cei mai remarcabili cercetători polari din lume; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1997 (m. 2019)

– 1930: S-a născut actorul american Lou Cutell (m. 2021)

– 1931: S-a născut Riccardo Giacconi, fizician american de origine italiană; considerat părintele domeniului astronomiei cu raze X cosmice; Premiul Nobel pentru fizică în 2002, alături de Raymond Davis, Jr. și de Masatoshi Koshiba, pentru contribuţiile de pionierat în astrofizică, contribuţii ce au condus la descoperirea surselor cosmice de raze X (m. 2018)

– 1935: S-a născut sportivul italian Bruno Sammartino, legendă a wrestling-ului mondial (m. 2018)

– 1948: S-a născut omul politic nord-irlandez Gerry Adams, preşedinte (1983-2018) al partidului Sinn Féin (aripa politică a Armatei Republicane Irlandeze – IRA); este unul dintre arhitecţii procesului de pace în Irlanda de Nord (a participat, în iulie 1997, la tratativele de pace privind această provincie, alături de premierul britanic, Tony Blair, de cel nord-irlandez, David Trimble, şi de o serie de reprezentanţi de frunte ai unioniştilor nord-irlandezi) – 75 de ani

– 1981: A fost asasinat Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace (26.III.1979), semnat, la Washington, cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (n. 1918)

– 1989: A murit actriţa americană de teatru, film şi televiziune Bette Davis (numele la naştere: Ruth Elizabeth Davis); în 1999 a fost clasată pe locul 2, după Katherine Hepburn, pe lista celor mai bune actriţe ale tuturor timpurilor, listă realizată de Institutul American de Film (n. 1908)

– 1999: A murit cântăreaţa portugheză Amália Rodrigues (nume complet: Amália da Piedade Rebordão Rodrigues), considerată „regina” fadó-ului (n. 1920)

– 2000: A murit Richard Farnsworth, actor de film şi cascador american; a jucat în peste 300 de filme şi a fost cel mai bătrân actor nominalizat vreodată la „Oscar” (în anul 2000, pentru filmul „The Straitght Story”) (n. 1920)

– 2011: A murit actriţa australiană Diane Cilento (n. 1933)

– 2012: A murit Chadli Bendjedid, ofiţer şi om politic algerian, fost preşedinte al Algeriei între anii 1979 şi 1992, unul dintre arhitecţii instituţiilor democratice din această ţară (n. 1929)

– 2015: A murit Árpád Göncz, om politic ungar, primul preşedinte al Ungariei după prăbuşirea comunismului, în perioada 1990-2000; disident comunist, scriitor şi traducător (n. 1922)

– 2015: A murit cântăreţul american de muzică country şi pop Billy Joe Royal (n. 1942, în Georgia)

– 2018: A murit soprana spaniolă de origine catalană Montserrat Caballé (nume complet: Maria de Montserrat Viviana Concepcion Caballé i Folch); s-a numărat printre cele mai mari nume ale scenei lirice mondiale din ultima jumătate de secol, în muzica de operă, oratorii și lieduri; renumită pentru tehnica ei impecabilă „bel canto” (n. 1933) – 5 ani

– 2019: A murit muzicianul englez Ginger Baker, unul dintre cei mai inovativi creatori de rock, pionier în fuziunea jazz-ului și unul dintre cei mai buni bateriști; cofondator şi baterist al trupei de rock „Cream” în anii ’60 ai secolului trecut, alături de basistul Jack Bruce și de chitaristul Eric Clapton (n. 1939)

– 2020: A murit Eddie Van Halen (nume complet: Edward Lodewijk Van Halen), chitarist, cântăreţ, compozitor, textier şi producător muzical american de origine neerlandeză; considerat unul dintre cei mai mari chitarişti din istoria rockului; conducătorul și cofondatorul, împreună cu fratele său, Alex Van Halen, al grupului hard rock „Van Halen” (n. 1955)

– 2022: A murit cântăreața americană Jody Miller, legenda muzicii country (n. 1941) – 1 an