Ce înseamnă, mai exact, mobilitatea urbană şi cât de bine este implementată în Constanţa. Interviu cu Adrian Grigorescu, expert în domeniu

Publicat de Doina Sirbu, 2 octombrie 2023, 17:50
În ultimii ani, la Constanța, s-a vorbit excesiv despre proiecte de mobilitate urbană. Principalele artere ale municipiului – bulevardele Alexandru Lăpușneanu, 1 Decembrie 1918, 1 Mai, Ferdinand, șoseaua Mangaliei, strada Mircea cel Bătrân – sunt supuse unor lucrări prin care este promovată folosirea mijloacelor de transport în comun și a bicicletelor sau trotinetelor.
Însă, ce înseamnă mobilitate urbană și cum este implementat acest proiect la Constanța, aflăm de la expertul în domeniu Adrian Grigorescu.
Ce reprezintă conceptul de mobilitate urbană?
Reprezintă capacitatea de a te deplasa în mediul urban, ca persoană și ca marfă, ca produs, ca ce produci sau ce ai nevoie pentru consum.
În Constanța, ţinând cont de toate aceste proiecte, cum vedeți că se aplică acest concept?
În primul rând, vreau să spun că mobilitatea nu înseamnă doar un anumit mod de transport de deplasare, ci înseamnă posibilitatea de a te deplasa în orice fel, adică pe jos și cu orice mijloc de transport, motorizat sau nemotorizat – biciclete, trotinete, automobile electrice sau nu, transport în comun. Cum se aplică în Constanța? Se aplică parțial și foarte restrâns, foarte timid din punctul meu de vedere.
Ce ar trebui îmbunătățit la proiectele actuale?
Ar trebui ca ceea ce se aplică să fie mai mult în concordanță cu ceea ce se spune sau ce se declară. Adică îmbunătățirea transportului în comun ar trebui să fie mult mai amplă, ca să zic așa. Faptul că se realizează niște benzi dedicate nu înseamnă totul. Ar trebui echilibrat transportul în comun, de exemplu, cu transportul individual în schema generală a mobilității. Câteva măsuri ar fi prioritizarea la semafoare, eliminarea alveolelor în stații care întârzie durata de deplasare, de exemplu, îmbunătățirea stațiilor. Refugiile care s-au pus acum nu sunt suficiente. În primul rând, trebuie ridicate trotuarele la nivelul platformei autobuzelor, apoi mobilitatea nemotorizată, pistele pentru biciclete, care nu sunt deloc în concordanță cu ce ar trebui să fie cu standardele, de fapt, nu respectă niște standarde practice. Ele sunt făcute doar după standardele minime dintr-un stas din anul 1991, dacă nu mă înșel, care este depășit din toate punctele de vedere. Totuși, de la standardul ăla se poate merge în sus, adică acela e un standard minim. Poți să îmbunătățești și să faci, să realizezi ceva mai bun decât ce-i acolo.
Ne puteți da exemple de alte orașe din țară sau din lume unde s-au creat astfel de proiecte de mobilitate urbană și unde au avut succes și cum s-a procedat acolo?
Sunt exemple clasice din Olanda și Danemarca, Amsterdam și în general orașele din Olanda, Copenhaga și în general orașe din Danemarca. Dar apoi sunt o mulțime de exemple, însă nu la nivelul întregului oraș, pentru că este relativ o tendință nouă în lume, cu excepția Olandei sau a Danemarcei sau a câtorva orașe. La nivel general, este de dată recentă impulsul acesta către mobilitatea urbană durabilă. Din România aș putea spune Cluj, din ce știu eu, e cel mai avansat oraș din punctul ăsta de vedere.
Şi diferența față de ce se întâmplă în Constanța, care ar fi?
În primul rând, capacitatea pistelor. În Constanţa e o problemă cu lățimea, vorbesc de biciclete, apoi de transportul în comun. În primul rând, în Constanța nu sunt decât autobuze scurte, nu există mijloace de transport articulate, ceea ce mărește capacitatea de transport. Nu există tramvaie, nu mai spun de transport suburban, trenuri suburbane care nu există și din câte știu, nici nu sunt în plan în Constanța, spre deosebire de Cluj, Brașov, București, alte orașe care măcar plănuiesc așa ceva.
Redactor: Adrian Băncilă / Editor online: Doina Sîrbu / Foto: Adrian Băncilă