Calendarul zilei – 16 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 16 septembrie 2023, 05:00 / actualizat: 18 septembrie 2023, 14:03

S-a întâmplat într-o zi de 16 septembrie

* Acum 586 de ani (1437) nobilii maghiari, clerul catolic, fruntaşii secui şi saşi încheiau, la Căpâlna, o înţelegere – „Fraterna Unio” („Uniunea Frăţească”, cunoscută în istorie sub numele de „Unio Trium Nationum”, deși părțile semnatare au fost patru), potrivit căreia privilegiaţii din Transilvania se obligau să se ajute reciproc împotriva ţăranilor răsculaţi sau a turcilor; reînnoită de mai multe ori, înţelegerea a fiinţat până în 1848, ca un instrument de asuprire socială, naţională şi religioasă a populaţiei româneşti

* În urmă cu 188 de ani (1835) leul a fost instituit ca monedă oficială a românilor, de către domnul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica. Leul, unitate teoretică de cont, era echivalentul a 60 de parale. Tranzacţiile, taxele şi impozitele se plăteau în moneda străină – löwenthaler – taleri olandezi care aveau gravat pe revers un leu ridicat în două labe şi cărora românii le spuneau „leu”. Cel mai „puternic” leu din istorie a fost în 1867. La acea vreme, cu un singur leu puteai cumpăra zece pâini, un litru de vin costa 0,40 lei, kilogramul de carne costa 0,34 lei, iar kilogramul de cartofi era 0,05 lei

* Sunt marcați 175 de ani (1848) de când a treia Adunare naţională de la Blaj adresa Parlamentului de la Viena „Memoriul poporului român din Transilvania”, prin care se susţinea principiul egalităţii naţionale cu toate popoarele din Imperiu (16/28)

* Se împlinesc 155 de ani (1868) de când, la Sibiu, se deschidea primul Congres naţional-bisericesc al românilor ortodocşi din Transilvania şi Ungaria. S-a adoptat „Statutul organic” (sancţionat de împăratul Franz Joseph I la 28.V.1869), care consfinţea principiile fundamentale ale autonomiei Mitropoliei Ortodoxe Române din Transilvania şi Ungaria (16/28)

* În urmă cu 107 ani (1916), între 16/29.IX şi 20.IX/3.X, a avut loc Bătălia de la Praid-Sovata, ultima acţiune ofensivă a Armatei române pe frontul din Transilvania în campania din anii 1916-1917

* Acum 53 de ani (1970), între 16 – 27 septembrie, a avut loc un conflict purtat în Regatul Hașemit al Iordaniei, între Forțele Armate Iordaniene (JAF), sub conducerea regelui Hussein și Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP), sub conducerea lui Yasser Arafat. Organizația de Eliberare a Palestinei a declanșat o insurecție pentru a cuceri puterea în Iordania, insurecție eșuată, suprimată sângeros de regele Hussein, cu peste 3.000 de morți, în urma căreia OEP s-a repliat în Liban. Evenimentele au căpătat numele de Septembrie Negru, devenit și numele uneia dintre organizațiile teroriste din cadrul OEP. Anumite aspecte ale conflictului au continuat până în data de 17 iulie 1971. Teroriștii din Septembrie Negru au atacat și ucis 11 sportivi israelieni la Olimpiada de la München (1972)

* Cu 47 de ani în urmă (1976) îşi începea activitatea prima platformă românească de foraj marin, „Gloria”, la o distanţă de 72 Mm în largul Mării Negre şi la o adâncime maximă a apei de 90 m. Platforma a fost lansată la apă de la Şantierele Navale din Galaţi la 9 noiembrie 1975. Ulterior au fost construite şi alte platforme de foraj marin: „Orizont”, „Prometeu”, „Fortuna”, „Atlas”, „Jupiter” şi „Saturn”. Aflate în posesia companiei Petrom, şase dintre cele şapte platforme au fost vândute companiei Grup Servicii Petroliere, la sfârşitul anului 2005. În luna noiembrie a anului 2019, OMV Petrom a finalizat procesul de aducere la țărm a platformei autoridicătoare „Gloria”, din zona de producție a Mării Negre în care era amplasată. Platforma Gloria a fost transportată cu succes în Portul Agigea, din Constanța, fiind pentru prima dată când o platformă marină este retrasă din producție în România. Platforma „Gloria” a fost folosită în operațiuni de producție a țițeiului și gazelor din zăcământul Sinoe, în apele de mică adâncime ale Mării Negre. A fost marcat, astfel, sfârșitul unui istoric de 40 de ani ca platformă de foraj și producție în apele românești ale Mării Negre și prima operațiune de dezafectare de acest fel din România. Platforma Gloria și-a adus din plin contribuția la asigurarea necesarului de energie al României. OMV Petrom operează în continuare celelalte șase platforme marine de producție, care asigură peste 16% din producția Grupului

* Acum 41 de ani (1982) avea loc masacrul din Sabra și Shatila (sau Chatila) din Libanul de Vest, care a avut loc între 16 și 18 septembrie, asupra palestinienilor din cartierul Sabra și din tabăra de refugiați palestinieni Shatila situată în Beirutul de Vest de către milițiile falangiste creștine (sau Partidul Kataeb) în timpul războiului civil libanez și al intervenției israeliene în Liban. Conform estimărilor, masacrul a provocat între 460 și 3.500 de victime. Milițiile creștine falangiste au lansat operațiunile lor în zonele ocupate ale armatei israeliene, pentru a-i înfrunta la Sabra și Shatila pe luptătorii palestinieni din Organizația pentru Eliberarea Palestinei (OEP). Au comis masacrul populației civile timp de aproximativ 38 de ore. Masacrul este justificat de o răzbunare pentru asasinarea liderului lor, președintele libanez Bashir Gemayel, cu câteva zile mai devreme (vezi Aniversări-Comemorări din data de 14 septembrie)

* Acum 27 de ani (1996) avea loc semnarea, la Timişoara, de către prim-miniștrii celor două țări, a Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Ungaria

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Corneliu, papă martir, şi Ciprian, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2023)

– 16 – 17.IX: Sărbătoarea mozaică Roş Haşana (Anul Nou iudaic – 5784); a început la asfinţitul soarelui vineri 15 septembrie, şi se încheie duminică 17 septembrie, la căderea nopţii

– Se marchează, în România, „Zilele Europene ale Patrimoniului”, ediția XXX. Organizată din 1991, sub auspiciile Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene, manifestarea are loc, de obicei, în a treia sâmbătă din septembrie, fiecare ţară având însă latitudinea să fixeze data într-un weekend din luna septembrie şi tema, sub un slogan permanent: ”Europa, un patrimoniu comun”. În anul 2023, Consiliul Europei a ales tema „Living heritage”, adică „Patrimoniul viu”. Patrimoniul cultural comun al Europei este dinamic și se îmbogățește nu doar prin redescoperirea rădăcinilor comune ale popoarelor și națiunilor europene cât și prin continua evoluție a inițiativelor și programelor. În ţara noastră, Ministerul Culturii asigură, împreună cu forurile judeţene, organizarea şi coordonează evenimentele ce au loc cu acest prilej, tema de anul acesta fiind „Patrimoniul cultural și comunitatea locală”

– 1852: S-a născut Friedrich Teutsch, episcop, istoric sas din Transilvania (preocupat de istoria saşilor sub toate aspectele: social, economic, politic, religios, cultural); membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1933)

– 1867: S-a născut Vintilă I. C. Brătianu, economist şi om politic liberal; preşedinte al PNL între anii 1927 şi 1930; unul dintre iniţiatorii politicii „prin noi înşine”; ministru de finanţe în mai multe guverne şi prim-ministru între anii 1927 şi 1928; s-a numărat printre fondatorii Institutului Economic Român şi ai Institutului de Cercetări Agronomice al României; membru de onoare al Academiei Române din 1928 (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 3 septembrie 1867

– 1886: S-a născut Ioan Alexandru Bran-Lemeny, poet şi gazetar (m. 1954)

– 1902, 16/28: A murit Iosif Ivanovici, clarinetist, compozitor şi capelmaestru militar; creatorul celebrului vals „Valurile Dunării” (n. ~1844)

– 1907: S-a născut Aurel Doicescu, arhitect specializat în arhitectura industrială (m. 1972)

– 1910: S-a născut Victor V. Martinescu, poet şi prozator; condamnat la închisoare, între anii 1947 şi 1952, pentru tentativa de a părăsi ilegal ţara, este deţinut din nou, între anii 1958 şi 1964, datorită unor texte anticomuniste – poeme şi însemnări considerate antiguvernamentale, trimise spre publicare în Franţa (vor apărea în 1956, prezentate de Virgil Ierunca, în revista „Caiete de dor”, sub pseudonimul Haiduc) (m. 1994)

– 1916: S-a născut David Davidescu, inginer agrochimist; contribuţii remarcabile la controlul stării de fertilitate prin analiza integrală a solului şi plantei; membru titular  al Academiei Române din 1990 (m. 2004)

– 1917: S-a născut graficiana Hortensia (Puia) Masichievici-Mişu (m. 2010)

– 1921: S-a născut dirijorul și compozitorul Liviu Cavassi (m. 1999)

– 1943: S-a născut Roxana Sorescu, critic, istoric şi teoretician literar, traducătoare (m. 2019) – 80 de ani

– 1945: S-a născut prozatorul, publicistul și profesorul universitar Gheorghe Schwartz

– 1957: S-a născut Anca Parghel, interpretă şi profesoară de muzică de jazz (m. 2008)

– 1983: A murit actorul Fory Etterle (nume real: Cristofor Etterle) (n. 1908) – 40 de ani

– 1983: A murit dramaturgul Horia Lovinescu; unul dintre cei mai valoroși autori dramatici români de după 1948; director al Teatrului „C.I. Nottara” (1960-1983); ales de mai multe ori în conducerea Uniunii Scriitorilor, în ultimii ani ai vieții a fost vicepreședinte al secției române a PEN-Club; nepotul criticului literar Eugen Lovinescu (n. 1917) – 40 de ani

– 1990: A murit poetul Aurel Dumitraşcu, considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai curentului optzecist şi ai postmodernismului în literatura română; din 1994, la Piatra Neamţ, se organizează în luna noiembrie un Concurs naţional de poezie ce poartă numele poetului, concurs care a girat debutul mai multor poeţi tineri (n. 1955)

– 1993: A murit actriţa Silvia Popovici (n. 1933) – 30 de ani

– 1997: A murit Alecu (Alexandru) Popovici, scriitor, ziarist şi profesor; autor a numeroase piese de teatru pentru copii (n. 1927)

– 2000: A murit Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), poet, publicist, eseist, traducător şi om politic creştin; fondatorul Asociaţiei Pro Vita Brâncoveanu în 1990, care apără drepturile copilului nenăscut; a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977) (n. 1941)

– 2000: A murit Valeriu Sterian, muzician, cântăreţ şi compozitor de muzică folk şi rock (n. 1952)

– 2008: A murit Paul H. Stahl, etnosociolog francez de origine română; stabilit în Franţa în 1969; fiul sociologului Henri H. Stahl şi frate cu scriitoarea Henriette Yvonne Stahl; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1925) – 15 ani

– 2008: A murit Dan Horia Mazilu, istoric literar (considerat unul dintre specialiştii cei mai profunzi ai formelor şi dinamicii literaturii române vechi), scriitor, traducător; membru corespondent al Academiei Române din 2001 (fost director general al Bibliotecii Academiei) (n. 1943) – 15 ani

– 2019: A murit Florin – Silviu Ursulescu (FSU), cronicar și promotor al muzicii rock și folk, critic muzical, realizator la Radio România (alături de Silvia Velicu a fost inițiatorul unor importante emisiuni, precum: „Studio Rock”, „Retro Rock”, „Filo Rock”); implicat în nenumărate activități cultural-muzicale; fratele cunoscutului prezentator Octavian Ursulescu (n. 1945)

– 2020: A murit Alexandru Mereuţă, actor al Teatrului de Stat din Constanţa (n. 1927)

EVENIMENTE EXTERNE

– Washington D.C./Beijing: Prim-ministrul Nepalului Pushpa Kamal Dahal va pleca într-o vizită oficială de zece zile în SUA și China (16 – 25 sep.)

– München: A 188-a ediție a Festivalului Oktoberfest (16 sep. – 3 oct.)

– Paris: Manifestări de marcare a Zilelor Europene ale Patrimoniului (16 – 17 sep.)

– Eugene, SUA: Atletism – Liga de Diamant, reuniunea de la Eugene (16 – 17 sep.)

– Franța: Rugby – Cupa Mondială, etapa 1

• Bordeaux: Grupa D Samoa – Chile
• Nisa: Grupa C Țara Galilor – Portugalia
• Nantes: Grupa B Irlanda – Tonga

Aniversări – Comemorări

– 16 – 22.IX: „Săptămâna Europeană a Mobilităţii” este o iniţiativă a Comisiei Europene, prin care, în fiecare an, între 16 şi 22 septembrie, se încearcă găsirea de soluţii inovatoare la problemele actuale de mobilitate urbană și promovarea dezvoltării unui transport urban durabil. Tema de anul acesta este „Salvați energie”. Bazându-se pe succesul „Zilei internaţionale fără maşini”, iniţiată în Franţa, în 1998, şi marcată anual la 22 septembrie, „Săptămâna europeană a mobilităţii” a fost lansată la 19 aprilie 2002, la Bruxelles, fiind, în prezent, susţinută de Direcţia Generală Mobilitate şi Transport a Comisiei Europene. Comisarul european pentru Mediu din acea perioadă, Margot Wallström, a precizat că scopul dedicării unei săptămâni acestui eveniment este de a contribui la conştientizarea nevoii de a schimba tiparele noastre privind mobilitatea şi de a combate efectele schimbărilor climatice

– 16 – 22.IX: „Zilele de Siguranță ROADPOL” (ROADPOL Safety Days, anterior cunoscute ca Project EDWARD – „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”), inițiativă lansată de Rețeaua Europeană a Poliției Rutiere – ROADPOL (TISPOL până în 2020) și sprijinită de Comisia Europeană. Acestea au loc întotdeauna în același timp cu „Săptămâna europeană a mobilității” a Comisiei Europene, între 16 și 22 septembrie, cu scopul de a atrage atenția asupra siguranței rutiere în Europa și nu numai și de a reduce numărul de decese din trafic. În fiecare an, ROADPOL încearcă să implice comunitățile de pe tot continentul pentru a dovedi că, dacă printr-un comportament responsabil rutier, decesele ar putea fi reduse la zero chiar și pentru o singură zi, nu există niciun obstacol în a realiza aceasta în fiecare zi. Anul acesta această zi, „Ziua europeană fără accidente rutiere mortale”, a fost stabilită pentru 20 septembrie

– „Ziua Internațională a Cardiologiei Intervenționale”, stabilită de Adunarea Generală a ONU, prin rezoluția A/RES/76/302 din 6 septembrie 2022. La 16 septembrie 1977 a avut loc prima angioplastie coronariană, realizată de dr. Andreas Grüntzig, radiolog și cardiolog german. Cardiologia intervențională permite diagnosticul și tratamentul minim invaziv al mai multor afecțiuni ale inimii și vaselor mari de sânge. Aflată la granița dintre cardiologie și chirurgia cardiovasculară, această specializare permite efectuarea unor intervenții foarte complexe și delicate, fără incizii de mari dimensiuni, doar prin abord endovascular percutanat, asigurând astfel o recuperare mai rapidă a pacientului și scăderea riscului de complicații sau sângerare. NOTĂ: La 29 septembrie se marchează „Ziua mondială a inimii”, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Federation, prin care se doreşte creşterea gradului de conştientizare a populaţiei asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi înțelegerea importanței adoptării unui stil de viaţă sănătos

– „Ziua Mondială a Curăţeniei”, lansată în 1993 ( – 30 de ani) de Organizaţia Naţiunilor Unite în parteneriat cu organizaţia „Clean Up the World”, are loc în a treia sâmbătă a lunii septembrie; acţiunile organizate în această zi sunt menite să conştientizeze cetăţenii că păstrarea curăţeniei în locurile unde trăiesc şi muncesc, ca şi în locurile publice, contribuie la menţinerea unui mediu curat şi, implicit, la protejarea sănătăţii, că protejarea mediului trebuie să devină un stil de viață, o deprindere. Acțiunile sunt organizate și de „Let’s Do It World” (LDIW)

– „Ziua Mondială a Donatorilor de Celule Stem Hematopoietice”, este marcată, din 2015, în a treia sâmbătă a lunii septembrie

– „Ziua Internaţională a Ecologizării Plajelor” este cel mai mare eveniment de voluntariat, în numele mediului marin, ce are loc în fiecare an în a treia sâmbătă din septembrie, care inspiră oamenii să ajute la curăţarea gunoaielor şi resturilor de pe plaje şi zonele subacvatice adiacente, să identifice sursele de poluare şi să schimbe atitudinea celor neatenţi cu mediul marin

– „Ziua Internaţională pentru Protecţia Stratului de Ozon”, marcată pe baza Rezoluţiei 49/114 din 19.XII.1994 a Adunării Generale a ONU, pentru a aminti de data semnării (16.IX.1987), la Montreal (Canada), a Protocolului privind substanţele care distrug stratul de ozon, document la care a aderat şi România

– Ziua naţională a Statelor Unite Mexicane; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– Papua Noua Guinee: Ziua naţională; aniversarea proclamării independenţei – 1975

– 1462: S-a născut filosoful italian Pietro Pomponazzi, cunoscut mai ales pentru critica adusă ideii nemuririi sufletului (m. 1525)

– 1736: A murit fizicianul german Gabriel Daniel Fahrenheit; unul dintre fondatorii termometriei; a inventat termometrele cu alcool (1709) şi cu mercur (1714); a inventat scara termometrică ce-i poartă numele, utilizată în ţările anglo-saxone (n. 1686)

– 1812: S-a născut Robert Fortune, botanist scoțian, care a introdus în Europa mai multe specii de flori şi plante exotice din China şi India (m. 1880)

– 1853: S-a născut medicul german Albrecht Kossel (nume complet: Ludwig Karl Martin Leonhard Albrecht Kossel); Premiul Nobel pentru fiziologie şi medicină în 1910, pentru cercetări în biologia celulară, în special cercetarea proteinelor şi acizilor nucleici (m. 1927) – 170 de ani

– 1883: S-a născut scriitorul britanic Thomas Ernest Hulme (m. 1917) – 140 de ani

– 1886: S-a născut Jean (Hans) Arp, sculptor, pictor şi poet avangardist francez de origine germană; unul dintre iniţiatorii mişcării dadaiste şi ai artei abstracte; a participat la decorarea Palatului UNESCO din Paris (m. 1966, în Elveţia). NOTĂ: Unele surse dau naşterea în anul 1887

– 1887: S-a născut Nadia Boulanger, compozitoare, dirijoare, organistă, pianistă şi profesoară franceză; considerată cea mai influentă profesoară după Socrate (m. 1979)

– 1888: S-a născut Frans Eemil Sillanpää, unul dintre cei mai importanţi scriitori finlandezi ai secolului XX; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1939; primul scriitor finlandez care a obţinut acest premiu (m. 1964) – 135 de ani

– 1893: S-a născut Sir Alexander Korda, regizor şi producător britanic de film de origine maghiară; deopotrivă artist şi om de afaceri, lui i se datorează înflorirea, în anii ’30 ai secolului XX, a cinematografului britanic (m. 1956) – 130 de ani

– 1893: S-a născut Albert Szent-Györgyi, medic biochimist maghiar, unul dintre primii pionieri ai cercetării vitaminelor; Premiul Nobel în 1937 în fiziologie sau medicină pentru „descoperirile sale legate de procesele de ardere biologică, cu referire specială la vitamina C și cataliza acidului fumaric” (m. 1986) – 130 de ani

– 1899: S-a născut dirijorul austriac Hans Swarowsky (m. 1975)

– 1914: S-a născut Allen Funt, jurnalist, producător de televiziune şi regizor american, creatorul „Camerei Ascunse” („Candid Camera”) (m. 1999)

– 1921: S-a născut cântărețul și compozitorul american Jon Hendricks (nume complet: John Carl Hendricks), unul dintre pionierii jazzului vocal (m. 2017)

– 1922: S-a născut regizorul britanic Guy Hamilton (m. 2016)

– 1924: S-a născut Lauren Bacall (numele la naştere: Betty Joan Perske), actriţă şi fotomodel american; veritabilă legendă a „Epocii de Aur” de la Hollywood (m. 2014)

– 1925: S-a născut B.B. King (nume la naştere: Riley B. King), cântăreţ, compozitor şi chitarist afro-american; considerat „regele blues-ului” (m. 2015)

– 1927: S-a născut actorul de film, producătorul, regizorul şi scenaristul american Peter Falk, interpretul celebrului detectiv Columbo (m. 2011)

– 1932: A murit Sir Ronald Ross, parazitolog englez; cercetările lui privind malaria au permis punerea la punct a profilaxiei bolii; Premiul Nobel pentru medicină pe 1902 (n. 1857)

– 1943: S-a născut James Alan McPherson, eseist american şi autor de proză scurtă (m. 2016) – 80 de ani

– 1946: S-a născut cântăreţul, compozitorul și producătorul spaniol de muzică Camilo Sesto (nume real: Camilo Blanes Cortés) (m. 2019)

– 1952: S-a născut actorul, scenaristul de film și boxerul american Mickey Rourke (nume real: Philip Andre Rourke, Jr.)

– 1956: S-a născut magicianul american David Copperfield (născut David Seth Kotkin), câştigător al unui Premiu Emmy; a fost declarat, în anul 2006, de revista „Forbes” drept cel mai de succes magician din istorie

– 1960: A murit lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în SUA; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (n. 1887)

– 1963: S-a născut Richard Marx, interpret de muzică pop, compozitor și producător american – 60 de ani

– 1963: S-a născut actriţa americană Romy Walthall (m. 2021) – 60 de ani

– 1977: A murit soprana americană de origine greacă Maria Callas (nume real: Cecilia Sophia Anna Maria Kalogeropoulos); considerată drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica” (n. 1923)

– 1980: A murit Jean Piaget, biolog, psiholog şi filosof elveţian; cercetări experimentale şi studii asupra dezvoltării ontogenetice a inteligenţei copiilor; creator al psihologiei şi epistemologiei genetice (n. 1896)

– 2002: A murit James Gregory, actor american de film (cunoscut pentru rolurile din serialele de televiziune „Bonanza” şi „Star Trek”) (n. 1911)

– 2011: A murit Jean Leclant, istoric şi egiptolog francez; activitatea sa în acest domeniu s-a concretizat atât în săpături arheologice, cât şi în publicarea a numeroase lucrări; s-a aplecat şi asupra istoriei religiilor; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (n. 1920)

– 2012: A murit actorul şi profesorul american John Ingle (n. 1928)

– 2015: A murit Guy Béart (nume real: Guy Béhart-Hasson), cântăreţ şi poet francez (n. 1930)

– 2016: A murit Carlo Azeglio Ciampi, om politic, economist şi bancher italian; fost preşedinte (1999-2006) şi premier (1993-1994) al Italiei (n. 1920)

– 2016: A murit dramaturgul şi profesorul american Edward Albee (n. 1928)

– 2016: A murit scriitorul canadian William Patrick Kinsella (n. 1935)